UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ

ANALIZA EFICIENŢEI ENERGETICE ŞI

ECONOMICE A UNUI SISTEM
FOTOVOLTAIC

COORDONATOR STIINTIFIC:
Prof.dr.ing. Ion MIRCEA ABSOLVENT:
Asist.ing. Cristian BRATU TOMA IONUŢ

- 2012 -
SEMNELE DE PUNCTUAȚIE SALVEAZĂ SITUAȚII:

---- NU MI-AM FĂCUT TEMA .

---- NU, MI-AM FĂCUT TEMA !
---- NU MI-AM FĂCUT TEMA ?
---- MI-AM FĂCUT TEMA, NU ?
---- MI-AM FĂCUT TEMA ? NU !
 GHICITORI

SEMNE
DE
PUNCTUAȚIE
 EL ESTE UN FEL DE STOP
AŞADAR, ARE CA SCOP
SĂ NE-ARATE LĂMURIT
CĂ IDEEA S-A SFÂRŞIT.
CÂND CITESC ŞI-L ÎNTÂLNESC
TREBUIE SĂ MĂ OPRESC.
 PUNCTUL ( .)
Propoziția este o comunicare.

La sfărșitul propoziției în care se

comunică o informație, o constatare, se

pune punct.

Sora mea este plecată la școală.

CÂND ÎN MINTE NU SUNT CLARE
MULTE LUCRURI, CINE-APARE?
ESTE SEMNUL DE-.................
ŞI DE ŞTIU SĂ-L FOLOSESC
UN RĂSPUNS LA EL PRIMESC.
 SEMNUL ÎNTREBĂRII ( ?)
La sfârșitul propoziției prin care se
întreabă ceva (se cer informații) se pune
semnul întrebării (?).

- Cine merge la bibliotecă?

 E UN SEMN DE BUCURIE
CÂND COPIII ŞTIU SĂ-L SCRIE,
DAR CÂND DOAMNA-NVĂŢĂTOARE
NU-L GĂSEŞTE ÎN DICTARE,
EL ARATĂ SUPĂRARE.
SĂ NU-ŢI FIE DE MIRARE
DACĂ NOTA NU-I PREA MARE!
ŞI ATUNCI EU TE ÎNDEMN:
FOLOSEŞTE ACEST SEMN!
 SEMNUL EXCLAMĂRII ( !)
Semnul exclamării se scrie la sfârșitul propozițiilor
care exprimă: o mirare, o bucurie, o poruncă, un îndemn,
un salut, o urare, o strigare.
- Ce frumoasă este școala noastră!
- Să fii atent la ore, Petrică!
- Bună ziua, copii!
- La mulți ani, mămico!
 VORBELE UNEI PERSOANE
EU VI LE ARĂT DIN FAŢĂ .
SUNT UN SEMN FĂRĂ FASOANE,
DE MĂ FOLOSEŞTI, DAU VIAŢĂ.
 LINIA DE DIALOG

MARCHEAZĂ VORBIREA DIRECTĂ ȘI

SE AȘAZĂ ÎN FAȚA CUVINTELOR
UNEI PERSOANE.

EXEMPLE:
ESTE O DUMINICĂ FRUMOASĂ DE TOAMNĂ .
MERGEM LA MUNTE .
– ANA, IA ŞI MINGEA !
– UNDE ESTE ?
– PE TERASĂ .
ANA ADUCE MINGEA , RACHETELE
DE TENIS , PĂPUŞILE ŞI URSULEŢII .
  
ÎN FAŢA ENUMERĂRII
STAU CHIAR EU, UN SEMN PITIC.
ŞI ÎNAINTEA VORBIRII
EU VĂ SPUN: AŞTEAPTĂ-UN PIC!
SEMNUL „DOUĂ PUNCTE” ( : ) SE SCRIE

ATUNCI CÂND URMEAZĂ

CUVINTELE UNEI PERSOANE
CARE IA PARTE LA DIALOG.

ÎNAINTEA UNEI ENUMERĂRI.

EXEMPLE:
MAMA O ÎNTREABĂ PE ANA :
– CE NOTĂ AI LUAT ?

 
ÎN LIVADA BUNICII VEI ÎNTÂLNI : MERI,
PERI, VIŞINI ŞI CIREŞI.
  
EU STAU DUPĂ O URARE,

O MIRARE, O CHEMARE,

DUPĂ UN SALUT VOIOS.

SUNT CAM SLAB,

DAR NU-S FRICOS
 SEMNUL „VIRGULA”

SE SCRIE ÎNTRE CUVINTELE UNEI

ENUMERĂRI.

DESPARTE DE RESTUL PROPOZIŢIEI

CUVINTELE CARE ARATĂ O
STRIGARE, SAU O PRECIZARE.
EXEMPLE:
DAN ARE ÎN PENAR: UN STILOU, DOUĂ
CREIOANE, O RADIERĂ ŞI MULTE CREIOANE
COLORATE.
– SĂ TRĂIEŞTI, IOANE !
– MARIA, VINO AICI !

– MARIA, SORA DANEI, VA VENI CU NOI.

 Dimineaţa nu s-a lăsat aşteptată. Nici căldura ! Aşă că furnicuţa a plecat
grăbită spre casa albinuţei.
Ajunsă la prietena ei o întrebă

Micuţă albină ai reuşit să strângi puţin polen şi pentru mine

Albinuţa îi răspunse

Cum să nu Chiar ţi-am pregătit şi un coş cu de toate miere

faguri propolis şi polen

Buna mea prietenă Ce mult te iubesc

Fericite cele două prietene s-au îmbrăţişat şi s-au aşezat să bea o ceaşcă cu
ceai îndulcit cu miere .
 CONTINUĂ
CONVORBIREA DINTRE
CELE DOUĂ PRIETENE
UTILIZÂND SEMNELE DE
PUNCTUAŢIE ÎNVĂŢATE!
 NE JUCĂM
ȘI
NE-AMUZĂM,
ÎMPREUNĂ...
ÎNVĂȚĂM!
 1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

1. Se pune la sfârşitul unei propoziţii enunţiative.

2. Persoana care scrie o carte.
3. La sfârşitul propoziţiei interogative se pune semnul ….
4. Semnul mirării sau …
5. Numele cărţii pus pe copertă.
6. Liniuţa de … marchează pronunţarea împreună a două cuvinte.
7. Linia de … se pune la începutul cuvintelor spuse de o persoană.
8. Înainte de o enumerare se pun două …
9. … se pune între cuvintele unei enumerări.
 GREŞELI GRAMATICALE AMUZANTE

„SERVIM MASA”
SE ÎNTÂMPLĂ DES SĂ AUZIŢI OAMENI CARE
SPUN CĂ „SERVESC MASA”. DE FAPT, CEI
CARE „SERVESC” SUNT OSPĂTARII, IAR CEI
CARE SE BUCURĂ DE BUCATE „MĂNÂNCĂ”.

„ÎMI CER SCUZE”

ÎN PRIMUL RÂND, DACĂ SPUNEŢI „ÎMI CER
SCUZE” ÎNSEAMNĂ CĂ VĂ CEREŢI SINGUR
SCUZE. ÎN MOMENTUL ÎN CARE VĂ ADRESAŢI
ALTEI PERSOANE AR TREBUI SĂ SPUNEŢI „ÎŢI
CER SCUZE”. DESIGUR, SCUZELE NU SE CER.
ELE SE PREZINTĂ. MAI BINE FOLOSIŢI „ÎŢI
CER IERTARE”.
 CELE MAI AMUZANTE ŞI FRECVENTE GREŞELI APAR ATUNCI CÂND
ROMÂNII NU SUNT ATENŢI LA ORDINEA ÎN CARE PUN CUVINTELE.
ASTFEL DE GREŞELI LE GĂSIM DESEORI ÎN ANUNŢURI PUBLICITARE.

„CONFECŢIONĂM HAINE DIN PIELEA

CLIENTULUI”

„VINDEM SCAUNE PENTRU COPII CU TREI

PICIOARE”

“CONFECŢIONEZ PATURI PENTRU COPII DE

FIER”

„SERVIM CU FRIŞCĂ CLIENTELA BINE

BĂTUTĂ”
 „DE VÂNZARE BIROU DE EPOCĂ PENTRU
DOAMNĂ CU PICIOARE SUBŢIRI ŞI SERTARE
LUNGI”
„AVEM CIORAPI DE FEMEI LUNGI”
“ AGRAFE PENTRU FEMEI DIN PLASTIC”
„VÂND CÂINE, MĂNÂNCĂ ORICE ŞI ÎI PLAC
FOARTE MULT COPIII”
„LENJERIA DE CORP NU SE SCHIMBĂ”
„CASTRON PE PLACUL ORICĂREI GOSPODINE
CU FUND ROTUND PENTRU BATERE
EFICIENTĂ”
„CĂUTĂM UN OM SĂ AIBĂ GRIJĂ DE UN LOT
DE VACI CARE NU FUMEAZĂ ŞI NICI NU BEA”
„CĂUTĂM FEMEIE LA FETIŢĂ ÎN VÂRSTĂ ŞI
NEFUMĂTOARE”
„VÂND MAŞINĂ DE CUSUT MÂNĂ ŞI PICIOR”
 La naval

V cu e bucur . A fost invitat la bal t.

u şi-a dorit est lucru. Este costumat în ş. Pe cap
o pană de el.
Pe lui păşeşte Iri . Ea are eţii ca .
Simte în o e . Are un costum de maro .

În şi-a pus o che de cei noi.

REALIZEAZĂ UN
PORTRET
FOLOSIND
SEMNELE
DE
PUNCTUAȚIE