TUMORI MALIGNE (I)

TUMORI
Clasificarea în funcţie de evoluţia biologică:
tumori benigne
tumori cu malignitate intermediară local agresive
tumori cu malignitate intermediară cu risc redus de
metastazare
tumori maligne
TUMORI
 tumori benigne:
◦ nu recidivează local după rezecţie sau chiar dacă apar recidive acestea nu
distrug ţesuturile locale şi sunt consecinţa exciziei incomplete.
◦ Nu recidivează după rezecţia chirurgicală completă.
◦ NU dau metastaze la distanţă (riscul ca o tumoră diagnosticată drept benignă
pe criterii morfopatologice să genereze metastaze la distanţă este de sub 1 caz
la 50 000 tumori)
◦ prototip - histiocitomul fibros benign, tenosinovita cronică vilonodulară
 tumori cu malignitate intermediară local agresive
◦ recidivează local după rezecţie
◦ se comportă agresiv faţă de ţesuturile locale (sunt infiltrative şi produc
distrucţie locală)
◦ prototip - fibromatozele desmoide
 tumori cu malignitate intermediară cu risc redus de metastazare
◦ agresive local
◦ au risc de a genera metastaze la distanţă în mai puţin de 2% din cazuri
◦ prototip - histiocitomul fibros angiomatoid
 tumori maligne
◦ invadează local
◦ dau metastaze la distanţă (riscul de apariţie al metastazelor în cazul
sarcoamelor variază între 20 şi 100%, în funcţie de tipul tumoral)
 TUMORI MALIGNE- CARACTERE
MACROSCOPICE
au aspect de masă tisulară fără limite distincte, cu caracter invaziv local. Există şi
tumori maligne distinct delimitate macroscopic dar fără capsulă (cancer cu falsă
încapsulare)
În masa tumorală se găsesc arii de necroză. În tumorile exteriorizate la suprafaţa
pielii sau a mucoaselor necroza se elimină, rezultând ulceraţii. În tumorile profunde,
lichefierea centrală- cavernă - eventual, dacă tumora invadează un conduct - de
exemplu un ram bronşic - conţinutul necrotic lichefiat se poate elimina rezultând o
cavitate (fenomen de cavitaţie).
ritm rapid de creştere şi în momentul diagnosticului au dimensiuni mari.
Culoarea poate sugera natura tumorii - tumorile maligne ale ţesuturilor epiteliale sunt
alb-gălbui, cele de natură conjunctivă sunt roşietic-cărnoase "aspect de carne de
peşte". Tumorile maligne ale ficatului (carcinomul hepatocelular) au culoare verzuie
datorită impregnării cu bilă.
recidivează după extirpare chirugicală. Dau diseminări la distanţă de tumora primară
cu formarea unor tumori secundare (metastaze).
Influenţează starea generală a organsimului şi determină complicaţii severe, uneori
cauza morţii directe în cancer.
 TUMORI MALIGNE- CARACTERE
MICROSCOPICE
Anomalii de formă şi dimensiune- pleomorfism celular.
Anomalii nucleare
 anizocarie
 hipercromazie
 pleomorfism nuclear
 nr. crescut de mitoze atipice.
Anomalii citoplasmatice- inversarea raportului N/C.
Caracterele funcţionale ale celulei canceroase
 reproducerea celulară. Proliferarea autonomă, necontrolată, anarhică; se sustrage mecanismelor
locale şi generale ale homeostaziei. 
metabolismul celulei canceroase este mai activ decât al celulei normale
Stroma tumorilor maligne
Stroma-rezultat al interacţiunii între celulele canceroase şi ţesututrile normale ale organismului
gazdă.
constituită din ţesut conjunctiv comun, având în componenţă vase sagvine și elemente inflamatorii.
stroma conjunctivă variază cantitativ-bine dezvoltată în tumorile de natură epitelială şi mai redusă
în cele de natură conjunctivă. În tumorile cu stroma redusă consistenţa ţesutului este redusă şi apar
frecvente arii de necroză. Când stroma conjunctivă este abundentă, are caracter fibros şi depăşeşte
cantitativ parenchimul tumoral (desmoplazie), ţesutul tumoral are consistenţă dură, lemnoasă
(cancer schiros).
TUMORI MALIGNE- ASPECTE
EVOLUTIVE
Evoluţia tumorilor maligne se desfăşoară în două etape succesive şi anume creşterea
locală şi diseminarea la distanţă.
 
Creşterea locală include
1. apariţia focarului local
2. creşterea tumorii
3. invazia locală

Diseminarea tumorilor maligne -metastazele

Metastazele sunt tumori secundare, efect al diseminării celulelor canceroase la
distanţă de tumora primară cu formarea unor noi tumori "metastaze".
Căile de metastazare sunt multiple:
- limfatică
- hematogenă
- mixtă (limfo-hematogenă)
- transcelomică
- conducte naturale
CARCINOMUL BAZOCELULAR
cea mai frecventă tumoră malignă a omului
origine în celulele bazale ale epidermului şi
anexelor tegumentare
Caracterul malign - capacitatea de distrucţie
tisulară locală; practic carcinomul bazocelular
NU metastazează.
afectează doar pielea, afectarea mucoaselor este
posibilă doar prin extensie de la tegumentele
vecine.
Incidenţa este maximă la persoane de vârstă
medie - vârstnice.
 În general apare în zonele fotoexpuse (mai
frecvent extremitatea cefalică).
CARCINOMUL BAZOCELULAR- Macroscopie

Localizare (în ordinea frecvenţei):

faţa (2/3 superioare - nasul, fruntea, obrajii),
pavilionul urechii şi
regiunea toracică superioară.
Leziunile pot fi unice sau multiple.
Două variante macroscopice:
perle bazaliomatoase: tumoră alcătuită din unul sau mai
mulţi noduli mici, rotunzi, translucizi, acoperiţi de un
epiderm subţire care lasă să se vadă telangiectazii pe
suprafaţă.
ulcus rodens: leziune tumorală cu centrul deprimat, uneori
ulcerat, ulcero-crustos sau sângerând.
CARCINOMUL BAZOCELULAR- Microscopie

 mai multe forme histologice,cea mai frecvent întâlnită fiind

forma solidă:
 insule tumorale bazofile, bine circumscrise, voluminoase, dezvoltate la
nivelul dermului
 celule mici, cu citoplasmă puţină, oarecum asemănătoare elementelor
stratului bazal al epidermului, dar cu dimensiuni mai mari decât
acestea, cu nuclei mari, ovoizi, tahicromici, monomorfi şi mitoze
puţine
 Celulele de la periferia insulelor tumorale sunt dispuse ordonat, cu
nuclei alungiţi, paraleli între ei, perpendiculari pe conturul insulelor
tumorale - aspect “în palisadă”, în timp ce în interior celulele sunt
divers orientate şi apar secţionate în incidenţe variate.
 celulele maligne se pot dispune și sub formă de cordoane ramificate și
anastomozate
 frecvent se pot întâlni arii de degenerescență chistică centrală sau de
diferențiere scuamoasă
CARCINOMUL SCUAMOCELULAR
cea mai frecventă tumoră
malignă a mucoaselor și
a doua ca frecvență de la nivelul pielii.
origine la nivelul celulelor scuamoase ale epiteliilor pavimentoase keratinizate
și nekeratinizate precum și de la nivelul zonelor de metaplazie ale mucoaselor,
potențial invaziv și metastatic crescut.
Localizări: piele, exocol, endocol, vagin, vulvă, penis, laringe, esofag,
mucoasă bronşică, vezică urinară, etc.
Etiologie:
predominant la nivelul zonelor expuse la soare- UVB cel mai important
factor de risc,
ulcerații cronice,
arsuri,
infecția cu HPV
imunodepresia.
CARCINOMUL
SCUAMOCELULAR- Macroscopie
Forme macroscopice:
nodul indurat, infiltrativ, ulcerat
placă superficială eritematoasă indurată şi
infiltrată cu scuame cenuşii aderente la
suprafaţă.
cel mai frecvent sunt afectate fața sau dorsul
mâinii.
 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR-
Microscopie
cuiburi, plaje sau travee de celule scuamoase (asemănătoare cu celulele stratului spinos
al epidermului),
invadează pe o distanță variabilă dermul/țesutul conjunctiv subeptelial.

tumorile cu grad jos de anaplazie – plaje și travee de celule poligonale spinoase

cu punți intercelulare vizibile, unele cu mitoze atipice. În centrul plajelor se găsesc globi
keratozici- un aranjament celular asemănător bulbilor de ceapă, denumit "perle epiteliale“
ce pot fi perle ortokeratozice (în care celulele centrale sunt lipsite de nucleu, formând
mase compacte de keratină- keratinizare completă) sau perle parakeratozice (în care
celulele mai păstrează nucleul, de obicei picnotic, iar cantitatea de keratină este în general
mult mai redusă sau chiar absentă- keratinizare incompletă).

tumorile cu grad mare de anaplazie -plaje tumorale formate din celule rotund
ovalare sau fusiforme, fără punți intercelulare cu extrem de numeroase atipii (anizocarie,
anizocromie, mitoze atipice), de regulă cu arii de necroză centrală; la o examinare atentă
se pot identifica rare celule keratinizate izolate - diskeratoză.

stroma tumorală conţine un bogat infiltrat inflamator reacţional.

metastazează către limfoganglionii locali şi regionali.
poate prezenta ocazional invazie perineurală, perivasculară, limfatică sau la nivelul planurilor
fasciale.
MELANOMUL MALIGN
Definiţie: tumora malignă a melanocitelor
Localizări:
tumora primară
piele (la nivelul capului şi gâtului, pe spate - în special la bărbaţi şi
gambe- mai ales la femei, mai rar subunghial, palmar, plantar)
mucoase (orală, anogenitală, esofag)
alte structuri pigmentate (ochi, meninge)
localizări neobişnuite cum ar fi părţile moi sau intestine (melanocite
ectopice).
Metastazele pot afecta absolut orice organ, inclusiv organe care de regulă
găzduiesc rar metastaze (cum ar fi splina sau cordul)
Factori de risc:
expunerea la soare
nevii melanocitari
nevii displazici
antecedente heredo-colaterale pozitive
MELANOMUL MALIGN- Macroscopie
Aspect macroscopic:
◦ placă/ nodul negricios/brun-negricios cu zone
albicioase, cenuşii, roşietice – culoare neuniformă
 Există şi MM de culoare roz (amelanotice)
◦ Contur imprecis, neregulat
◦ Asimetrie
◦ Eventual arii de ulceraţie
◦ tegumentul perilezional își pierde aspectul
macroscopic normal
◦ pot apare modificări de tip inflamator, prurit.
MELANOMUL MALIGN- Macroscopie

4 forme clinico-patologice:
◦ MM extensiv în suprafaţă- 70% din cazuri; leziune ușor
supradenivelată, margini neregulate, asimetric,
polimorfism cromatic.
◦ MM acral lentiginos- leziuni pigmentare neomogene ce
prezintă inițial extensie în suprafață și ulterior în
profunzime.
◦ MM lentigo malign (se dezvoltă pe o leziune
preexistentă)- 5% cazuri.
◦ MM nodular- 15% cazuri- prezintă doar fază de creștere
verticală (în profunzime)
!!!Primele 3 forme de MM prezintă faze de creștere
radială și/sau verticală.
MELANOMUL MALIGN- Microscopie
 Aspect extrem de divers.
◦ proliferare de celule epitelioide şi/sau fusiforme dispuse în
insule, cuiburi, travee sau celule izolate dispuse inițial la
nivelul JDE, ce invadează ulterior epidermul și dermul.
 Componenta intraepidermică
◦ cuiburi și celule tumorale izolate localizate joncţional, dispuse
asimetric
◦ celulele tumorale ascensionează în epiderm, fie individual fie în
grupuri (invazie pagetoidă), uneori ajungând până la nivelul
stratului cornos.
 Componenta intradermică
◦ cuiburi de melanocite atipice care invadează structurile locale;
◦ lipsa de maturare a celulelor melanice pe măsură ce tumora
invadează în profunzime (absenţa diminuării dimensiunilor
celulelor tumorale)
◦ ± păstrarea pigmentului în profunzime
MELANOMUL MALIGN- Microscopie
Caracteristicile generale ale melanocitelor atipice:
 permit identificarea corectă a naturii melanice a tumorii
 celule mari, discoezive (spaţii intercelulare în centrul cuiburilor tumorale)
 citoplasmă abundentă, eozinofilă sau fin granulară, de regulă cu abundent
pigment brun-negricios (negru în coloraţia Fontana) – pigment melanic
 nuclei rotund-ovalari/alungiți, cu şanţuri, incizuri nucleare şi/sau incluzii
intranucleare de citoplasmă, cu pleomorfism important (anizocarie,
anizocromie),
 nucleoli mari, eozinofili,
 mitoze atipice relativ frecvente

!!!Polimorfism celular:
 tip celular - epitelioid, fuziform, pleomorf;
 dimensiuni variabile - celule mici de talia unui limfocit, celule gigante
multinucleate;
 aspecte citoplasmatice - spumoasă, granulară,inel cu pecete, rabdoidă, clară

 Stromă tumorală săracă, cu vase hiperemiate și infiltrat

inflamator cu limfocite, histiocite, melanofage.
 MELANOMUL MALIGN
prognostic rezervat- apare rapid metastazare
limfoganglionară și hematogenă;
Indicatori de prognostic
ulcerația
indicele Breslow (grosimea tumorii măsurată
de la nivelul stratului granular până la ultima
celulă malignă)
nivelul Clark (profunzimea invaziei)
indexul mitotic
infiltratul inflamator limfocitar
CARCINOMUL MAMAR DUCTAL INVAZIV
Carcinomul mamar invaziv -grup de tumori epiteliale maligne caracterizate prin
invazia în țesuturile adiacente, cu tendință marcată de metatazare.
Este cea mai frecventă formă de cancer întȃlnită la femei.
Majoritatea carcinoamelor mamare sunt adenocarcinoame și derivă din epiteliul
unității terminale ducto-lobulare.
Factori de risc:
vȃrsta peste 40 de ani;
nuliparitatea (sau prima sarcină la vȃrste avansate);
menarha precoce și menopauza tardivă;
contraceptivele orale;
dieta (consumul crecut de carne);
antecedente heredocolaterale de cancer mamar;
antecedente personale de cancer la sȃnul contralateral;
prezența unei boli fibro-chistice benigne.
Manifestări clinice:prezența unei mase nodulare palpabile asociată sau nu cu
durerea, modificări la nivelul mamelonului (scurgeri, retracție, distorsionare sau
eczemă), modificări tegumentare (aspect de coajă de portocală, edem, roșeață).
CARCINOMUL MAMAR DUCTAL INVAZIV-
Macroscopic

Cel mai frecvent-nodul cu dimensiuni variabile, de

consistență fermă, imprecis delimitat, uneori cu
invazia tegumentului și/sau fixare la peretele
toracic.
În funcție de cantitatea de stromă, aspectul poate fi
de schir (tumoră cu aspect stelat, dură, pe secțiune
albicios-cenușie) sau de tumoră encefaloidă
(tumora are o consistență moale, cu stromă redusă).
dacă celulele tumorale secretă mucus, aspectul
poate fi de tumoră coloidă.
 CARCINOMUL MAMAR DUCTAL INVAZIV-
Microscopic

cel mai frecvent tip de carcinom mamar (75-80% din cazuri)

proliferare tumorală cu dispoziție în cordoane, trabecule sau
cuiburi,
pe alocuri cu formare de structuri tubulare (ducte)- în lumen pot
conține mucus
celulele tumorale sunt cubice, cu pleomorfism celular și nuclear
variabil
celulele prezintă citoplasmă abundentă, eozinofilă, iar nucleii
pot fi regulați și uniformi sau pot fi marcat pleomorfi, hipertrofici,
anizocromi, neregulați, cu nucleoli proeminenți, multipli
mitoze atipice variabile
stroma tumorală este bogată în fibre conjunctive de colagen și
elastice, uneori fiind densă, cu marcată hialinizare
CARCINOMUL MAMAR DUCTAL INVAZIV-
Prognostic

Depinde în funcție de:

 gradul histologic,
mărimea tumorii,
status-ul limfoganglionilor,
invazia vasculară
factorii predictivi ai răspunsului terapeutic
(pozitivitatea pentru receptorii de estrogen și
status-ul ERBB2).
 Carcinomul de col uterin
reprezintă 10% din totalul
cancerelor la femei și a treia cauză de
mortalitate în rȃndul acestora.

Cele mai frecvente tipuri

histopatologice sunt carcinomul
scuamocelular și adenocarcinoamele.

Factori etiologici: infecția HPV- în special tulpinile cu risc crescut

16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52 etc.; infecția HSV-2; obezitatea; diabetul
zaharat.

!!!Leziuni displazice precanceroase- atipii celulare apărute în grosimea

epiteliului pavimentos→ carcinom in situ → carcinom invaziv
Metastazarea carcinomului de col uterin se face prin extensie directă,
invazie limfatică și mai rar pe cale hematogenă.
 Carcinomul de col uterin
Carcinomul invaziv de col prezintă 3 forme macroscopice:
-forma exofitică (polipoidă sau papilară)- cea mai frecventă.
Masa tumorală este roșie, friabilă, frecvent cu zone de
necroză și de ulcerație.
- forma ulcerativă;
- forma endofitică (infiltrativă)- colul apare în formă de
“butoi”; proliferarea tumorală determină infiltrarea
structurilor adiacente, fără dezvoltare evidentă în suprafață.
Carcinomul de col uterin- Microscopic
Cea mai frecventă formă de cancer de col uterin este carcinomul
scuamocelular (75-90%)-debutează la nivelul joncțiunii scuamo-
cilindrice (zona de transformare), prin transformarea malignă a
epiteliului pavimentos stratificat nekeratinizat al exocolului.
alcătuită din travee anastomozate și insule neregulate, angulate de
celule poligonale scuamoase, ce invadează stroma colului uterin.
Celulele tumorale sunt de talie mare, cu citoplasmă palid-eozinofilă și
nuclei mari, hipercromatici, cu nucleoli proeminenți.
 La periferia insulelor tumorale se disting celule de talie mică, rotund-
ovalare, cu nuclei rotunzi, monomorfi și dispoziție în palisadă.
 Unele insule pot prezenta central perle de keratină (frecvente în
formele bine diferențiate).
 Activitatea mitotică și pleomorfismul celular și nuclear sunt variabile,
în funcție de gradul de diferențiere al tumorii.
Unele celule scuamoase pot prezenta citoplasmă vacuolizată
perinuclear, balonizată (koilocitoză)- infecție HPV
Carcinomul de col uterin- Microscopic
Adenocarcinomul de col uterin reprezintă 20% din totalul
carcinoamelor de la acest nivel. Prezintă mai multe variante
histopatologice, cel mai frecvent fiind tipul endocervical
(mucinos)-
 alcătuit din structuri glandulare asemănătoare celor endocervicale, pe
alocuri putȃnd prezenta o arhitectură papilară sau cribriformă.
 Celulele sunt cilindrice/cubice, stratificate, cu citoplasmă abundentă,
palidă, granulară și nuclei cu grade variate de atipii.
 Mitozele sunt de obicei numeroase.
 Uneori secreția de mucus este abundentă, cu formare de lacuri de mucus.
 Tumorile slab diferențiate sunt alcătuite predominat din plaje și cuiburi
solide de celule neoplazice.

Carcinomul adenoscuamos este alcătuit atȃt din elemente glandulare

maligne cȃt și din elemente epiteliale scuamoase.