BUCURIA ÎNVIERII- TRADIŢII ŞI OBICEIURI

Clasa a VI-a, Scoala Gimnaziala Milcovul

 Paştele este cea mai veche şi
importantă sărbătoare a creştinătăţii care
a adus omenirii speranţa mântuirii şi a
  vieţii veşnice, prin biruinţa lui Iisus
Hristos, Fiul lui Dumnezeu, asupra
morţii.
Este sărbătoarea prin care fiinţa
umană este reabilitată în faţa lui
Dumnezeu.
 Paştele a fost sărbătorit încă de la început
în toată lumea creştină, însă nu peste tot la
aceeaşi dată.
Izvoarele amintesc că în Biserica primară au
existat mari diferenţe regionale în ceea ce
priveşte data şi modul sărbătoririi Paştelui.
Creştinii din părţile Asiei Mici şi ale Siriei, care
aveau ca temei practica veche moştenită de la
Sfinţii Apostoli Ioan şi Filip, luau în calcul ziua
anuală sau lunară şi sărbătoreau mai întâi
moartea Domnului ("Paştile Crucii") la 14
Nisan, apoi Învierea ("Paştile Învierii") la 16
Nisan, indiferent de ziua din săptămână în care
cădea această dată.
 Iudaizanţii mai moderaţi sărbătoreau Paştile
duminica, însă întotdeauna legau această duminică
de Paştile iudaic.
Cea mai mare parte a creştinătăţii (Apusul,
Egiptul, Grecia şi Palestina) lua drept normă ziua
săptămânală. Ei sărbătoreau, aşadar, moartea
Domnului întotdeauna în Vinerea cea mai apropiată
de 14 Nisan, iar Învierea - în duminica următoare,
care cădea totdeauna după 14 Nisan sau după prima
lună plină, după echinocţiul de primăvară.
TRADIŢII RELIGIOASE LA SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI
1. ROMÂNIA

Ultima săptămană din Postul Paştelui se

numește „Săptămâna Patimilor” sau
„Săptămâna Mare”. În această săptămână sunt
reactualizate în cadrul slujbelor, numite denii,
ultimele zile din viaţa pământească a
Domnului Iisus Hristos.
TRADIŢII RELIGIOASE LA SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI
1. ROMÂNIA

În Vinerea Mare creştinii îşi amintesc de patimile,

moartea şi îngroparea Domnului Iisus. În această
zi se ţine post negru şi se oficiază în biserică slujba
Înmormântarii Domnului, iar creştinii cântă
împreună Prohodul .
Sâmbătă, începând cu ora 24, creştinii participă la
slujba Învierii Domnului. După Înviere, timp de
40 de zile, creştinii se vor saluta: Hristos a Înviat!,
Adevărat a Înviat!
NOAPTEA DE ÎNVIERE
TRADIŢII POPULARE LA SĂRBĂTOAREA
PAŞTELUI
1. ROMÂNIA

 Cel mai răspândit obicei creştin de Paşti este

vopsirea ouălor roşii, a căror prezenţă este
obligatorie la masa festivă. Ouăle se vopsesc în
joia mare. În unele zone ale ţării se
încondeiază ouă. Se operează cu simboluri
(soare, luna, cruce), cu modele din natură
(plante, animale, obiecte casnice) şi cu modele
de țesături populare.
 TRADIŢII POPULARE LA SĂRBĂTOAREA
PAŞTELUI
1. ROMÂNIA

PASCA
Se coace numai o dată pe an, de Sfintele Paști.
Are o formă rotundă, la mijloc o cruce și este
împodobită pe margini cu aluat împletit. Înainte
de a fi pusă la cuptor se pune umplutură: brânză
de vaci şi stafide.
TRADIŢII POPULARE LA SĂRBĂTOAREA
PAŞTELUI
1. ROMÂNIA

Mielul- simbolul purităţii, al jertfei lui Iisus

Românii pregătesc mâncăruri tradiţionale din
carnea de miel : friptură, drob.
TRADIŢII POPULARE LA SĂRBĂTOAREA
PAŞTELUI
1. ROMÂNIA

 Bătrânii spun că din primul ou ciocnit în ziua de

Paşte trebuie să mănânce toţi membrii familiei, pentru
a fi întotdeauna împreună;
 În mai multe zone din Moldova oamenii pun
dimineaţa un ou roşu şi unul alb într-un vas cu apă.
Apoi se spală cu aceea apa ,se dau pe obraji cu cele
două ouă, lăsând apoi câte o monedă în acel vas. Cei
care fac astfel vor fi sănătoşi tot anul;
MASA TRADIŢIONALĂ DE PAŞTE
TRADIŢII POPULARE LA SĂRBĂTOAREA
PAŞTELUI
1. ROMÂNIA

 La întoarcerea acasă, cel care aduce Lumina

Sfântă de la slujba de Înviere, trebuie să facă o
cruce din fum pe grinda uşii, pentru ca toată
gospodăria să fie protejată de rele;
SURSE
https://ro.wikipedia.org/wiki/Tradi%C8%9Bii_rom
%C3%A2ne%C8%99ti
http://www.crestinortodox.ro/paste/obiceiuri-
traditii-paste/
http://www.traditii.ro/paste.php?nr_articol=10
http://www.mdrl.ro/_documente/stiri_europene/200
6/supliment_paste.pdf