UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIȚANU

Tema: Parodonţiul profund de

susţinere sau “funcţional” (cementul,
periodonţiul, osul alveolar).

PROFESOR: IURIE MARINA

ELABORAT: CIUTAC ANASTASIA
GRUPA: S1808
Cuprins

 Noţiune de parodonţiu marginal profund de susţinere sau "funcţional".

 Componentele de bază ale parodonţiului marginal profund.
 Cementul radicular (tipuri de cement radicular).
 Raportul topografic sau joncţiunea cement-smalţ (variante).
 Cementul primar (fibrilar, acelular), localizare, compoziţie.
 Cementul secundar (celular), localizare, compoziţie.
 Noţiune de hipercimentoză.
 Noţiune de periodonţiu (desmodonţiu, spaţiu periodontal).
 Conţinutul spaţiului periodontal (fibre, celule, substanţa fundamentală, vase sangvine şi
nervi).
 Fibrele periodontale sau ligamentul periodontal.
 Grupurile principale de fibre periodontale.
.

 Vascularizarea periodonţiului.
 Inervaţia periodonţiului.
 Funcţiile periodonţiului.
 Osul alveolar. Structura osului alveolar.
 Osul alveolar propriu-zis (corticala internă, osul haversian).
 Osul alveolar susţinător (osul medular, spongios sau trabecular şi corticala
externă).
Noțiune de parodonțiu marginal profund de
susținere sau ”funcțional”
 Parodonțiul marginal profund este situat la nivelul rădăcinii dintelui în alveola
dentară, include cementul, osul alveolar și desmodonțiul și are funcție principală
de menținere a dintelui în alveolă.
Componentele de bază ale parodonțiului
marginal profund
 cement radicular
 desmodonțiu
 os alveolar
Cementul radicular (tipuri de cement
radicular)
 Este un țesut de tip conjunctiv, cu un grad ridicat de mineralizare, care acoperă
suprafața radiculară a dinților și, uneori, o mică porțiune din coroana dintelui.
 Este interfața dintre rădăcina dintelui și desmodonțiul din spațiul dento-alveolar.
 Este cement primar, acelular și cement secundar, celular.
Raportul topografic sau joncțiunea
cement-smalț (variante)
 cementul acoperă smalțul cervical în 60-65 % din cazuri;
 cementul vine în contact cu smalțul în 30 % din cazuri;
 cementul nu se întâlnește cu smalțul, lăsând o mică porțiune de dentină
descoperită în 5-10 % din cazuri.
Cementul primar (fibrilar, acelular),
localizare, compoziţie
 Cementul primar, fibrilar, acelular este dispus, in special, in jumatatea coronara a
radacinii (sau pe 2/3 din lungimea ei). Histologic, prezinta linii de apozitie
paralele intre ele si suprafata radiculara. Cementoblastii sunt celule similare cu
fibroblastii si sunt situate in desmodontiu, de-a lungul suprafetei radiculare, unde
formeaza o matrice nemineralizata: cementoid sau precement. In timp aceasta
matrice se mineralizeaza impreuna cu fibre de colagen.
Cementul secundar (celular), localizare,
compoziţie
 Cementul secundar, celular este situat in jumatatea apicala a radacinii si la nivelul
furcatiilor dintilor pluriradiculari.
 Compozitia cementului celular: Substanta minerala este mai redusa - 46% in
greutate, dar matricea organica este mai bogata, fiind bine reprezentata de colagen
tip 1 si 3, proteoglicani.
 Celulele caracteristice acestui tip de cement sunt cementocite situate numai in
cement, nu si in desmodontiu, stationare in lacune ale cementului (numite
impropriu cementoplaste).
Noțiune de hipercimentoză
 Este depunerea excesivă de cement normal pe suprafața rădăcinii.
Noțiune de periodonțiu (desmodonţiu,
spaţiu periodontal)
 Desmodontiul reprezinta totalitatea tesuturilor din spatiul dentoalveolar. Spatiul
dento-alveolar are forma de clepsidra, fiind mai ingust in zona de rotatie a dintelui
si mai larg in zona cervicala, respectiv apical.
 Componentele desmodontiului sunt substanta fundamnetala, celule, fibre, vase si
nervi.
.
Conţinutul spaţiului periodontal (fibre, celule, substanţa
fundamentală, vase sangvine şi nervi)

Fibrele desmodontiului
 Fibrele crestei alveolare, usor oblice, se intind de la marginea osului alveolar spre
cementul radicular, sub epiteliul jonctional.
 Fibrele orizontale sunt dispuse in unghi drept fata de axul longitudinal al dintelui,
de la creasta alveolara la cementul radicular.
 Fibrele oblice sunt cele mai numeroase si constituie suportul principal de sustinere
a dintelui in alveola. Se intinde de la osul alveolar, spre cement unde se insera mai
apical decit pe os.
 Fibrele apicale se intind radiar, oblic sau chiar vertical de la virful radacinii la
osul inconjurator.
,
Celulele spatiului periodontal

Celulele din desmodontiu au functia principala de mentinere a sistemului fibrelor

ligamentului periodontal prin sinteza de noi fibre si remodelarea celor existente.
 Celule mezenchimale nediferentiate, dotate cu un inalt potential de transformare
in celule ca: fibroblasti, cementoblasti si osteoblasti.
 Celule epiteliale provin din teaca lui HERTWIG si diagrama epiteliala in cursul
cementogenezei si sunt cunoscute ca resturile epiteliele MALASSEZ.
 Celule de aparare ca macrofage, mastocite, polimorfonucleare, limfocite sunt
prezente in numar redus in desmodontiul normal.
Substanţa fundamentală

 Substanta fundamentala este bogata in fibre de colagen si saraca in fibre elastice.

 In jurul vaselor exista o retea de fibre de reticulina care se ramifica printre fibrele
de colagen. Fibrele de colagen sunt grupate in fibre gingivo-dentare, gingivo-
alveolare si cemento-periostale, circulare si transeptale.
 Substanta fundamnetala este amorfa, contine polizaharide neutre, cu rol in
mentinerea echilibrului fiziologic celular si fibrilar.
Fibrele periodontale sau ligamentul
periodontal
 Ligamentul periodontal este un grup de fibre de tesut conectiv care ataseaza
dintele de osul alveolar. Acesta se insera in cement si in osul alveolar. Acesta
constituie din osteoblaste, osteoclaste si fibre de oxytalan.
Grupurile principale de fibre periodontale

 1) fibrele crestei alveolare - usor oblice, se intind de la marginea osului alveolar spre cementul
radicular sub epiteliul jonctional.
 2) fibrele dento-dentare sau transeptale - sunt asociate fibrelor omonime ale ligamentului supra-
alveolar si se dispun interdentar.
 3) fibrele orizontale - dispuse in unghi drept fata de axul longitudinal al dintelui, de la creasta
alveolara la cementul radicular.
 4) fibrele oblice - sunt cele mai numeroase si constitue suportul principal de sustinere a dintelui
in alveola si se intind de la osul alveolar spre cement, unde se insereaza mai apical decat pe os.
 5) fibrele apicale - se intind radiar oblic sau chiar vertical de la varful radacinii la osul
inconjurator.
 6) fibrele de oxytalan sau acido-rezistente - sunt distribuite in principal in jurul vaselor de
sange dar cele mai multe sunt situate in apropierea cementului si mai putine spre osul alveolar
Vascularizarea periodonţiului
 Mandibulă: artera alveolară inferioară și ramurile sale: a. mentonieră, a.
sublinguală, a. bucală, a. faciale.
 Maxilar: arterele alveolare superioare anterioare și posterioare, a. infraorbitală și
a. palatină.
 Aceste artere trimit colaterale și formează plexul subalveolar și cel interalveolar
• plexul subalveolar: arteriole ascendente intraseptale
• plexul interalveolar: arteriole ce străbat lama cribriformă și anastomozează cu a.
ascendente intraseptale și formează plexul vascular periodontal.
Inervaţia periodonţiului
 plexul dentar superior (n. maxilar): ramuri alveolare superioare anterioare ș
posterioare (n. maxilar)
 plexul dentar inferior (n. mandibular)
Funcţiile periodonţiului

 • de structurare și restructurare tisulară – continuu proces de modelare și

restructurare funcțională
 • preluarea solicitărilor dentare: rezistența față de forțele ocluzale de impact;
transmiterea forțelor ocluzale către osul alveolar; protecția formațiunilor vasculo-
nervoase; menținerea unor relații normale gingivo-dentare)
 • de nutriție
 • senzitivă și senzorială
 • menținerea dintelui în alveolă
Osul alveolar. Structura osului alveolar

 Osul alveolar reprezinta acea parte derivata din oasele maxilar si mandibula, care
serveste la sustinerea si mentinerea dintilor. Osul alveolar este o prelungire
apofizara a oaselor maxilare si este formata din:
 1.Osul alveolar propriu-zis;
 2.Osul alveolar sustinator.
.
Osul alveolar propriu-zis (corticala
internă, osul haversian)
 Osul alveolar propriu-zis este format dintro lama subtire de os care inconjoara
radacina si serveste drept suport de insertie capatului osos al fibrelor ligamentului
periodontal. El reprezinta corticala interna a osului alveolar.
Osul alveolar propriu-zis se mai numeste si:
-lamina dura: radiologic apare sub forma unei benzi lineare de radioopacitate crescuta;
-lamina cribriforma: prevazuta cu deschideri prin care trec vase sanguine, limfatice si
nervi din desmodontiu in osul spongios subiacent.
 Osul lamelar se dispune sub forma unor lame concentrice, in jurul unui vas central.
Aceasta dispozitie cracterizeaza osul haversian.
 In spatiul tridimnesional, unitatea osului haversian este reprezentata print-un
sistem cilindric denumit osteon.
Osul alveolar susţinător (osul medular, spongios
sau trabecular şi corticala externă)
 Osul medular, spongios sau trabecular este alcatuit din numeroase spatii captusite cu un strat
celular denumit endosteum. Spatiile interosoase sunt separate prin septuri dispuse sub forma unor
trabecule, care jaloneaza in apropiera laminei dura traseul functional al fibrelor SHARPEY.
Zonele cle mai bogate in os spongios sunt la:
 tuberozitatea maxilra;
 molarii si premolarii inferiori.
Corticala externa este formata in principal din os haversian si poate fi vestibulara si orala.Corticala
externa este acoperita de periost, un strat fibros care include si celule: osteoblasti, osteoclaste si
precursorii lor, precum si un sistem vascular (activ in cursul fenomenelor de regenerare) si nervos bine
dezvoltat.
 La nivelul osului alveolar se intilnesc astfel de procese ca dehiscenta si fenestratia care sunt
defecte prin resorbtia la nivelul corticalei externe a osului alveolar, care duc la descoperirea radacinii
subiacente.
 
Multumesc pentru atentie!
 .