Dezechilibrele ecologice

IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA

ECOSISTEMELOR NATURALE

 Cauzele naturale ce au provocat deteriorări

ale mediului sunt: seisme, erupţii vulcanice,
inundaţii, furtuni de praf, etc.
 Între om şi mediu există un schimb permanent
de materie, energie şi informaţie.
 Impactul uman asupra mediului înconjurător
reprezintă toate modificările care se situează
în afara legilor ecologice, suferite de mediul
natural, ca urmare a activităţilor omeneşti.
 Impactul este direct proporţional cu numărul
populaţiei şi cu volumul activităţilor
umane.Impactul este invers proporţional cu
mărimea biotopului.
 Forme ale impactului uman
asupra mediului înconjurător
 Defrişări masive ale pădurilor
 Deşertificarea stepelor
 Eroziunea solurilor
 Poluarea apelor
 Poluarea atmosferei
 Distrugerea unor specii de plante si animale
 Extensiunea rapidă a căilor de comunicaţie
moderne
 Vânătoarea şi pescuitul
 Păstoritul, etc
Degradarea habitatelor

 Crearea agrosistemelor în care fitocenoza

naturală este înlocuită cu o vegetaţie
controlată;
 Domesticirea animalelor prin modificarea
condiţiilor naturale de viaţă;
 Exploatarea fără discernământ a pădurilor a
dus la deşertificare
 Pescuitul intensiv a sărăcit anumite zone
( exemplu: sardinele din Oceanul Pacific) a dus
la scăderea numărului de specii sau chiar la
dispariţia lor;
 Practicarea intensivă a vânătoarei a condus la
rărirea populaţiilor unor animale salbatice.
 Introducerea de specii noi în ecosisteme
Intenţionat sau neintenţionat pot genera creşteri neobişnuite
ale numărului indivizilor acestora (explozie ecologică) , rezultă
catastrofe ecologice şi economice
Speciile introduse se numesc specii invazive sau exotice.
Exemple de introducere neintenţionată a speciilor:
aducerea câtorva ţânţari Anofel din Africa de Vest pe coasta
răsăriteană a Braziliei a dus la epidemie de malarie;
Introducerea accidentală se datorează creşterii conexiunilor
la nivelul populaţiilor umane.Procesul a fost accelerat de
transportul naval şi aerian.
Exemple:
-Introducerea unei specii de şarpe brun pe insula Guam la
sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial a dus la dispariţia
a 12 specii de păsări şi 6 specii de şopârle , cu care se hrănea;
-Introducerea scoicii Dreissena polymorpha,în Marile Lacuri
din nordul Statelor Unite, în 1988, a ameninţat numeroase
specii native, a distrus sistemele de alimentare cu apă
potabilă şi industrială;
 filoxera adusă din America în Franţa a distrus culturile de viţă de vie ,
ceea ce a dus la altoirea de soiuri de vie europene cu americane
rezistente la filoxeră. Phyloxera vitifolii
 gândacul de Colorado adus în Europa în mod accidental : nicio metodă
de combatere nu a reuşit să-l distrugă.
In România
Ciuma apelor Elodea canadensis originară din America si Lonicera
japonica
Bibanul soare Lepomis gibbosus din America de Nord
Gasteropodul Rapana thomasiana , din Japonia, apare în 1950 în
Marea Neagră
 Deteriorarea ecosistemelor prin
supraexploatarea resurselor biologice

 Intervenţia omului în biosfera a dus la sărăcirea

speciilor şi la creşterea instabilităţii biocenozelor, cu
dereglarea echilibrelor naturale.
 Cauze:
 a) Defrişarea pădurilor:
 - a contribuit la degradarea solurilor, la creşterea
aridităţii climatului, intensificarea vitezei vânturilor şi
apariţia inundaţiilor
 - pădurile reprezintă factorul determinant de
menţinere a echilibrului ecologic, climatic şi hidric,
reprezentând ecosistemul cu o capacitate de
regenerare de 3-5 ori mai mare decât oricare ecosistem
natural.
 Suprapăşunatul

 păşunatul intensiv determină distrugerea covorului

vegetal dintr-un ecosistem
 - se intensifică activitatea prădătorilor;
 - creşte frecvenţa bolilor şi a paraziţilor
 - apare suprapopularea păşunilor şi o dezgolire
accentuată a biotopului, care îşi pierde posibilităţile
sale de regenerare.
 Supraexploatarea faunei terestre:

 - s-a realizat atât direct prin vânatoare, pescuit,

combaterea unor dăunatori
 - cât şi indirect producând dezechilibre ecologice, cu
efecte întârziate asupra florei şi faunei
 - cel mai mult au avut de suferit păsările şi
mamiferele.
 Exemple:
 - În America - bizonul, antilopa americană, ursul grizzli au astăzi
areale foarte restrânse
 - În Asia - rinocerul asiatic, ursul panda şi-au redus numărul până la
cca 200 exemplare
 - În Africa - antilopa africana, rinocerul alb au dispărut, iar
antilopele, bivolii, zebrele, girafele, leii şi-au redus mult efectivele
 - În Europa: a dispărut bourul, bizonul european, capra alpină
 - În România: au dispărut bourul, zimbrul, capra de munte,marmota
alpină, iar sunt ameninţate să dispară: zăganul, vulturul pleşuv sur,
dropia, cocoşul de mesteacăn, râsul, capra neagră.
Supraexploatarea resurselor
oceanice
 Biocenozele marine sunt foarte complexe , cu un
număr mare de lanţuri trofice .
 Pescuitul abuziv al mamiferelor mari a dus la
dispariţia unor specii .Grav ameninţate cu dispariţia
sunt :specii de balene, heringul, scrumbia albastră,
merlucius,broaştele testoase de apă, etc.
 Urbanizarea şi
industrializarea
 - creşterea vertiginoasă a oraşelor a dus la dezvoltarea
industriei;
 - dezvoltarea industriei în marile oraşe a atras după sine
migrarea populaţiei de la sate la oraş
 - explozia urbană, dezvoltarea industriilor şi a
transporturilor a dus la formarea noxelor oraşului -
smog, particule de praf, de fum, compuşi chimici
 - toate acestea duc la slăbirea rezistenţei organismului
uman,la apariţia unor boli ale sistemului nervos,
endocrin, respirator, etc
 Deteriorarea
ecosistemelor prin poluare
 Reprezintă o modificare dăunătoare pentru om şi
pentru speciile din ecosistemele naturale şi artificiale,
a factorilor de mediu (abiotic şi biotic) datorită
introducerii în mediu a poluanţilor
 Poluanţii sunt deşeuri ale activităţii umane.
 Factori poluanţi:- substanţe chimice: pesticide, gaze,
ţiţei, substanţe organice
 -fizici: căldura, radiaţiile
 -biologici: virusuri, bacterii patogene
 Poluarea creşte direct proporţional cu creşterea
numerică a omenirii, creşterea necesităţilor umane şi
dezvoltarea de noi tehnologii.

 Deoarece nu se cunosc în amănunt limitele admisibile

ale poluării atât pentru securitatea omului, cât şi a
securităţii principalelor ecosisteme, există o tendinţă
de subapreciere a efectelor acesteia.