Recesiuni gingivale.

Clasificare.

Elaborat – Ceban Gabriela, S1808

 Recesiune gingivală. Noţiune.
Recesiune gingivală

deplasarea gingiei marginale sau marginii gingivale libere spre apical de joncţiunea smalţ- cement"

leziuni parodontale caracterizate printr-o retracţie progresivă, în direcţie apicală a marginii gingivale.

expunerea suprafeţei radiculare printr-o schimbare apicală a poziţiei gingiei.

denudaţii parţiale ale suprafeţei radiculare datorate migrării apicale a gingiei, osului și
desmodonţiului”
 Recesiunea tisulară marginală

 Recesiunea tisulară marginală - este considerat a fi mai precis decat "recesiunea gingivală",
deoarece ţesutul marginal poate fi și mucoasa alveolară.
 Recesiunea tisulară marginală - deplasarea marginii ţesuturilor moi gingivale apical de
joncţiunea smalţ- cement.
 Factorii cauzali ai recesiei gingivale.

Periajul gingivo-
dentar ,efectuat
Placa bacteriana Recesie gingivală
printr-o tehnica
incorecta
 Factorii iatrogeni ai recesiei gingivale.

Microproteze cu limite
dento-protetice
Crosetele protezelor Aparate ortodontice Recesie
Obturatii debordante subgingivale care nu
partiale incorect confectionate gingivală
reperezinta spatiul
biologic
Factorii cauzali ai recesiei gingivale.

Malpozitiile dentare

Dehiscentele si fenestratiile
osoase

Frenuri inserate aproape de marginea

gingivala

Convexitatile radiculare ale caninilor

Unii factori anatomici ai recesiei gingivale.

 biotipul parodontului

 lipsa gingiei aderente.

 Clasificarea recesiunilor Sullivan și Atkins (1968)

 Clasa I: recesiuni profunde și late

 Clasa II: recesiuni superficiale și late

 Clasa III: recesiuni profunde și înguste

 Clasa IV: recesiuni superficiale și оnguste

 Clasificarea recesiunilor gingivale după
Benque și colab. (1983)
 Recesiuni gingivale in formă de U:
au un prognostic redus de reacoperire

 Recesiuni gingivale in in formă de V:

au prognostic favorabil de reacoperire

 Recesiuni gingivalein formă de I :

au un prognostic foarte bun de reacoperire
 Clasificarea recesiunilor gingivale
Miller (1985)

 Clasa I: Recesiunea nu se extinde de joncţiunea muco-gingivală. Inălţimea papilelor

interdentare nu este afectată.
 Tesuturile parodontale proximale cu recesiunea gingivală sunt integre, fără pierderi de os
interdentar sau ţesut gingival.
 Prognosticul de reacoperire este favorabil de 100%.

Recesiune îngustă

 POATE FI –
Recesiune lată
 Clasificarea recesiunilor gingivale
Miller (1985)
 Clasa II: Recesiunea gingivală se extinde pană la /sau depășește joncţiunea muco-
gingivală. Inălţimea papilelor interdentare nu este afectată.
 Tesuturile parodontale proximale cu recesiunea gingivală sunt integre, fără pierderi de os
interdentar sau ţesut gingival.
 Prognosticul de reacoperire este favorabil de 100%.

Recesiune îngustă

 Poate fi –
Recesiune lată
 Clasificarea recesiunilor gingivale
Miller (1985)
 Clasa III: Recesiunea gingivală se extinde sau depășește joncţiunea muco-gingivală.
Papila interdentară se găseşte mai apical decit joncţiunea smalţ-ciment şi marginea
gingivală
 Pronosticul de reacoperirea radiculară este parţial (70-80%)

Recesiune cu afectarea ţesutului osos şi inălţimei papilelor interdentare, poate fi :

fără implicarea dinţilor vecini

cu implicarea dinţilor vecini

 Clasificarea recesiunilor gingivale
Miller (1985)
 Clasa IV: Recesiunea gingivală se extinde sau depășește joncţiunea muco-gingivală.
Pierderea gingiei şi a ţesutului osos in regiunile interdentare este circulară.
 Prognosticul de reacoperire este rezervat.

 Poate fi:
limitată (in regiunea citorva dinţi)

pe verticală generalizată
 Tipul de parodonţiu sau biotipul parodontal.
 biotip gingival de ţesut subţire cu o grosime gingivală de <1,5 mm

 biotip gingival de ţesut gros având o grosime a ţesutului> 2 mm (nu s-au luat оn calcul valori de
1,6 până la 1,9 mm).
 Diferențierea biotipului gingival

 Măsurarea directă: utilizând o sondă parodontală.

 Transparenţă: În timpul introducerii unei sonde parodontale în sulcusul gingival
vestibular al incisivilor maxilari:
 dacă sondă este vizibilă, atunci este considerat acest biotip subţire.
 Biotip de ţesut subţire

 Expune o bandă îngustă de ţesut keratinizat, care se poate termina într-o Joncţiune Muco-
Gingivală ondulată.
 Biotip de ţesut gros

 Se asociază cu o bandă largă de ţesut keratinizat, gingie groasă, papilă scurtă și dinţi
subţiri.
 Pronosticul succesului in tratamentul
recesiunilor gingivale
1. Forma recesiunii gingivale;
• 2. Tehnica operatorie aleasă;

3. Calitatea vindecării gingiei

• 4. Igiena orală.
 Atitudini terapeutice

 1. Prevenirea recesiunii gingivale;

 2. Stabilizarea recesiunii gingivale;
 3. Reacoperirea recesiunii gingivale.
Vă m
u lțum
esc!