CURS 4

NURSING IN
ENDOCRINOLOGIE
 ÎNGRIJIREA PACIENTILOR
CU AFECŢIUNI ALE GLANDEI TIROIDE
Glanda tiroida, situata in partea anterioara a gatului, este formata din doi lobi laterali
uniţi intre ei printr-un istm. Hormonii tiroidieni, tiroxina (T4) si triiodotironina (T3),
secretaţi de glanda, reglează metabolismul, controlează temperatura corpului,
influenţează ritmul cardiac, iar calcitonina reglează cantitatea de calciu din organism.
 HIPERTIROIDISMUL- tireotoxicoza
• 1. Culegerea de date.
• Culegerea de date : din date obiective si subiective
• interviu, observaţie,cercetatea documentelor
medicale (foaia de observaţie clinica, bilete de
ieşire din spital, trimitere, scrisori medicale,
carnet de sănătate, reţete, discuţii cu membrii
familiei si membrii echipei de îngrijire,
• examenul fizic al pacientului (inspecţia,
auscultatia si măsurătorile antropometrice).
Dependenta pacientului:
• Aparatul cardio-vascular:
• -tahicardie – puls rapid, peste 90 de bătăi pe
minut, neprovocat de efort, frig sau stres;
• -palpitatii;
• -fibrilaţie atrială – tulburare de ritm cardiac
potenţial gravă, apare de obicei la vârstnici;
• semne de insuficienţă cardiacă – apare doar dacă
pacientul avea deja o suferinţă cardiacă
preexistentă;
• -modificări ale TA (creste maxima la 140 mm. Hg)
• Sistemul nervos:
• -nevozitate;
• -labilitate emoţională (alternează rapid stările
psihice: plânge uşor, râde uşor) ;
• -insomnie;
• -agitaţie (se mişcă tot timpul, dacă stă pe
scaun îşi schimbă frecvent poziţiile mâinilor şi
-picioarelor fără un motiv anume);
•  - teama de caldura (termofobie);
• - fine tremuraturi ale mainilor.
• Aparat digestiv:
• -apetit crescut; sete excesiva (polidipsie);
• -pierdere în greutate;
• -tranzit accelerat (mai multe scaune zilnic, uneori diaree);
• Aparat respirator:
• - tahipnee – respiraţii mai frecvente;
• - senzaţia de “lipsă de aer” la solicitări pe care anterior bolii le
tolera;
• Alte aspecte:
• - intoleranţă la caldură – pacientul suportă greu temperaturile
crescute;
• - stare de slăbiciune generală
• Exoftalmie
• anxietate
2. Surse de dificultate
Surse fizice:
• transpiraţii ;
• insomnie;
• diaree;
• modificarea debitului cardiac;
• exoftalmie;
• scădere marcata in greutate;
• tremuraturi;
• oboseala;
• discomfort;
• scăderea acuităţii vizuale.
Surse psihologice:
• anxietate;
• depresie;
• teama de criza, boala, operaţie;
Surse sociologice:
• dezinteres fata de propria persoana;
• comunicare ineficienta,
Surse legate de lipsa cunoaşterii:
• Lipsa cunoaşterii despre boala, tratament si
operaţie;
• Insuficienta cunoaştere de sine si a celorlalţi.
3. Problemele pacientului
• Comunicare ineficienta;
• Alimentatie inadevata;
• Alterarea confortului;
• Alterarea eliminărilor intestinale;
• Alterarea tegumentelor si fanerelor;
• Circulatie inadecvata;
• Devalorizare;
• Deficit de cunoştinţe in legătura cu evoluţia bolii si a
tratamentului;
• Posibila rănire accidentala;
• Posibile leziuni ale ochilor prin lezarea corneei.
Obiective
 
• Pacientul sa crească toleranta la căldura.
• Pacientul sa coopereze si sa-i scadă nervozitatea.
• Pacientul sa aiba o buna stare nutriţionala.
• Pacientul sa doarmă si sa se odihnească.
• Pacientul sa-si restabilească orarul eliminărilor.
• Pacientul sa nu prezinte tulburări cardiace.
• Pacientul sa-si accepte imaginea corporala.
• Pacientul sa vorbească despre temerile sale.
• Pacientul sa-si crească toleranta la activitate.
• Pacientul sa demonstreze cunoaşterea evoluţiei bolii si a tratamentului.
• Pacientul sa nu prezinte leziuni traumatice.
• Pacientul sa nu prezinte tulburări de vedere
 Intervenţii
Intervenţii proprii:
• asigurarea unui mediu liniştit;
• asigurarea unei alimentaţii corespunzătoare prin: dieta
hipercalorica (4000 calorii), creşterea cantităţii de
lichide (3000 - 4000 ml/zi),
• monitorizarea albuminelor serice, hemoglobinei,
limfocitelor;
• evitarea alimentelor ce produc diaree;
• asigurarea unei camere cu temperatura mai scăzuta si
bine ventilata;
• măsurarea temperaturii corporale si combaterea
febrei;
• asigurarea igienei corporale si schimbarea lenjeriei, daca
transpira;
• măsurarea funcţiilor vitale in timpul unei crize si
raportarea medicului imediat;
• evitarea leziunilor oculare prin: protejarea ochilor de
lumina puternica, folosind ochelari fumurii si
administrarea picaturilor prescrise;
• reducerea riscului accidentelor prin: evitarea deplasărilor
inutile, asigurarea unei lumini suficiente, folosirea
papucilor sau a pantofilor cu talpa aderenta;
• instruirea pacientului cu privire la boala, tratament, regim;
• discutarea cu pacientul despre imaginea sa corporala.
Intervenţii delegate:
lnterventii in criza tireotoxica prin:
- menţinerea stării de conştienta,
- eliminarea factorilor stresanti,
- supravegherea respiraţiei,
- administrarea 02 in poziţie semisezanda,
- supravegherea ritmului cardiac,
- administrarea tratamentului
Investigatii:
- dozari hormonale: T3 si T4, dozarea TSH (hormon secretat
de hipofiza care stimuleaza secretia de hormoni tiroidieni);
- teste dinamice prin care se apreciaza functia tiroidiana;
- radiografia simpla a gatului, radiografie de craniu ce permite
diagnosticarea tumorilor hipofizare;
- ecografia tiroidiana ce permite masurarea volumului glandei
tiroide, prezenta nodulilor si evaluarea functiei tiroidiene;
- tomografia computerizata si rezonanta magnetica nucleara -
utile pentru precizarea raporturilor glandei tiroide cu
structurile vecine;
- scintigrafia tiroidiana;
- dozarea markerilor imunitatii tiroidiene (prezenta
anticorpilor anti-receptor TSH in boala Basedow-Graves).
 HIPOTIROIDISMUL
Dependenta se manifesta prin:
• lentoare, somnolenta, indiferenta, greutate in vorbire;
• vestimentaţia este in dezacord cu anotimpul si temperatura
mediului;
• facies hipotiroidian sau mixedematos cu aspect pufos, buhăit;
• gat scurt, torace globulos;
• tegumente groase, infiltrate, uscate, palid-galbui, extremităţi
reci;
• unghii groase, casante, cu striatiuni;
• par subţire, uscat si rar; cade;
• forta musculara scăzuta si reflexe incetinite;
• creştere in greutate;
• alterarea dentitiei, a masticaţiei si deglutitiei, secretie
salivara redusa;
• inapetenta, constipatie, meteorism;
• bradicardie si creşterea TA minime;
• intoleranta la frig; imbracat in dezacord cu anotimpul si
temperatura mediului;
• infantilism genital, sterilitate, tulburări menstruale;
• tulburări de memorie, scăderea atenţiei si depresie.
2. Surse de dificultate

Surse fizice:
• hipotemie;
• discomfort;
• edeme si uscăciune excesiva a pielii;
• constipatie si meteorism abdominal;
• scăderea mobilităţii.
Surse psihologice:
• letargie;
• depresie;
• scaderea intelectului;
• tulburari psihice: teama de criza, boala, operaţie.
Surse sociologice:
• dezinteres fata de propria persoana;
• deficit de comunicare.
Surse legate de lipsa cunoaşterii :
• lipsa cunoaşterii despre boala, tratament si
operaţie;
• insuficienta cunoaştere de sine si a celorlalţi.
3. Problemele pacientului.
• Alimentatie inadecvata prin surplus;
• Comunicare ineficace la nivel intelectual ;
• Alterarea integrităţii tegumentelor;
• Constipatia;
• Deficit de autoingrijire;
• Circulatie inadecvata;
• Devalorizare.
Obiective.

• Pacientul sa demonstreze orientarea temporo-spatiala;

• Pacientul sa-si crească motivaţia pentru unele activităţi;
• Pacientul sa nu prezinte modificări ale temperaturii corpului;
• Pacientul sa participe la acţiuni de protejarea pielii;
• Pacientul sa-si reia eliminarea normala;
• Pacientul sa fie capabil sa se autoingrijeasca;
• Pacientul sa identifice factorii ce pot deregla ritmul cardiac;
• Pacientul sa identifice semnele de intoleranta la diferite
activităţi;
• Pacientul sa menţină relaţii interpersonale;
• Pacientul sa cunoască regimul de viata si tratamentul necesar
afecţiunii.
Intervenţii.

- evaluarea nivelului de conştienta al pacientului prin

orientare in timp si spaţiu;
- menţinerea unui mediu sigur, nestresant;
- asigurarea confortului prin: o camera calda, haine mai groase;
- măsurarea si notarea temperaturii corporale;
- ajutarea pacientului in ingrijirea tegumentelor si creşterea
mobilităţii;
- asigurarea eliminărilor intestinale prin creşterea cantităţii de
lichide si a fibrelor alimentare;
- respectarea intimităţii pacientului si stimularea autoingrijirii;
- măsurarea TA, pulsului, observarea edemelor.
 PACIENTUL CU TIROIDECTOMIE
Culegerea datelor
- Pacientul se teme de operatie, de diagnosticul
de cancer tiroidian
- Nu cunoaste regimul de viata si ingrijirea
postoperatorie
 Probleme de dependenta
- Alterarea confortului din cauza durerii
- Tulburarea potentiala a respiratiei din cauza
edemului si compresiunii pe trahee
- Posibila sangerare din cauza compresiunii
vasculare
- Posibila alterare a comunicarii din cauza
edemului laringian
- Scaderea calciului in sange – manifestata prin
crize de tetanie
Obiective
- Pacientul sa poata vorbi despre operatie fara
teama
- Sa respire in limite normale
- Sa nu sangereze
- Sa nu prezinte durere
- Sa nu faca crize de tetanie
 Interventii proprii si delegate
-prevenirea pacientului asupra schimbarii vocii
- Invatarea pacientului sa isi sprijine capul atunci
cand se intoarce plasand ambele maini pe ceafa
- Alimentatie lichida apoi semisolida
- Imbunatatirea respiratiei prin pozitie,
traheotomie in caz de necesitate, adm
oxigenului
- Monitorizarea functiilor vitale
- Monitorizarea calciului in sange prin
observarea sapsmelor musculare si a
semnelor specifice tetaniei, rigiditate in jurul
gurii, rigiditatea degetelor de la maini si
piciore
 EXPLORAREA FUNCTIONALA A TIROIDEI
A. Determinarea metabolismul bazal (M.B.)
 
• M.B.= cantitatea de energie pe care organismul o cheltuieşte în
repaus absolut, la temperatura şi presiunea atmosferice optime.
• Această energie se produce prin oxidarea alimentelor şi este
necesară pentru menţinerea funcţiilor vitale ale organismului.
• Valoarea medie a cheltuielilor energetice ale metabolismului
bazal la aduItul sănătos este de o calorie mare pe kgcorp/oră.
• Determinarea se face cu spirometrul (Krogh, Knipping),
pulmotestul Godart sau aparatul Sprirolyth.
• Determinarea se face indirect: se măsoară cantitatea de O2
consumat pe o unitate determinată de timp.
Tehnica:
1. Pregătirea psihica si fizica a bolnavului:
1.1. Cu 3 zile inainte de examinare, bolnavul primeşte regim
sărac în proteine.
1.2 În aceste zile va consuma cantitati moderate, fara a
ramane flamand
1.3 Se recomanda urmatorul regim:
- dimineata: ceai sau cafea fara lapte, si 1-2 covrigi cu unt
- la 10.00: un covrig cu fructe sau compot
- la pranz: supa, cartofi ; legume ; prajituri, compot sau fructe ;
paine
- la 16.00: ca dimineata
- seara: legume, cartofi, macaroane, paine
1.4 Se va odihni mult, evitând efortul fizic; va fi ferit emoţii.
1.5 Bolnavul nu va lua medicamente sedative sau excitante
1.6 In seara zilei din ajunul examinării nu va consuma nimic
şi nu va fuma.
1.7 Somnul de noapte în preajma examinării trebuie să fie
liniştit.
1.8 În ziua examinării, eforturile fizice trebuie reduse
minimum, se interzice baia sau toaleta completa
1.9. Transportul bolnavului la sala de examinare se va face cu
căruciorul.
1.10 Bolnavul va sta 30 min. în repaus (decubit dorsal)
înainte de probă.
1.11 Bolnavii ambulatorii vor sta în repaus cel puţin o oră.
2. Pregatirea psihica si efectuarea probei
2.1. Bolnavul va fi pregătit din punct de vedere psihic
(emoţia şi neliniştea pot falsifica rezultatul).
2.2. Se vor nota vârsta, sexul, înălţimea şi greutatea
2.3. Bolnavul va fi conectat la aparat cu circuitul închis
după metoda cunoscută de la spirografie; bolnavul
respiră numai în aparat.
2.4. După ce respiraţia bolnavului s-a normalizat se
începe înregistrarea incursiunilor respiratorii timp de
6 min.
2.5. Din spirograma obţinută se calculează volumul de
oxigen şi producţia de bioxid de carbon
• Din datele obţinute se pot calcula necesităţile calorice ale
organismului pe 24 h.
• Cantitatea de căldură produsă se determină indirect
pornind de la consumul de O2 .
• Raportand valorile obţinute la valorile teoretice din
tabele, se va obţine valoarea metabolismului bazal, care
se exprimă in procente.
• Rezultatul de +25% inseamnă că arderile din organism
sunt cu 25% mai intense decât în starea normală.
• Se apreciază ca valori normale între 0% şi +15%.
• Deoarece numeroşi factori extratiroidieni influenţează
M.B., rezultatul testului trebuie interpretat numai în
corelaţie cu datele clinice.
 2. Dozarea hormonilor tiroidieni
• T4 (tiroxina sferica totala) VN 60-160 nmol/l
• T4 (tiroxina serica libera – 13, 30 nmol/l
• T3 (triiodotironina) – 1,2 -3,1 nmol/l
• TSH – 0,5 – 5 nmol/l
• Mod de recoltare – 6-7 ml sange prin punctie
venoasa in vacutainer rosu fara anticoagulant
Evaluarea rezultatelor:
• - in hipertiroidie se intalnesc valori crescute
ale T4-T3, iar in hipotiroidie, deficit de iod,
mixedem, tiroidectomie – valori scazute
• Valoare normala TSH – 0,4 - 7μIU/ml, cand
TSH este mai mare de 10 μIU/ml sugereaza
hipertiroidism primar
 Dozarea iodemiei
Pregatirea pacientului
• Cu o luna inainte, nu trebuie sa primeasca
medicamente pe baza de iod (substante de
contrast folosite la examene radiologice,
hormoni tiroidieni)
Mod de recoltare: 6-7 ml sange prin punctie
venoasa in vacutainer cu capac rosu fara
anticoagulant
VN – 4-8 μg/100 ml
 Echografia tiroidiana
Definitie:
Investigatia glandei tiroide cu ajutoul
ultrasunetelor emise de un ecograf prin
intermediul unei sonde.
Scop:
Diagnostic diferential intre chistul tiroidian si
noduli tiroidieni solizi
Diagnostic de hipertiroidie, gusa , tumori
Preatirea pacientului:
Psihica: informare, explicare, consimtamant
Fizica: se aseaza pacientul in decubit dorsal cu capul in
hiperextensie
- Se aplica gel pe fata anterioara a gatului
Tehnica:
- Este efectuata de medicul specialist
- Medicul va prelua imagini cu o sonda emitatoare de ultrasunete
cu frevcente ridicate, observand pe ecran imaginile obtinute;
- Examinarea dureaza 15 minute.
- Medicul va inregistra imaginile selectate pe o banda de hartie
fotografica
- Echografia nu este dureroasa nu prezinta nici un risc pentru
pacient
 F. Scintigrama tiroidiana
Definitie
Explorarea glandei tiroide cu ajutorul izotopilor
radioactivi se numeste scintigrama sau
scintigrafie tiroidiana
Scop: diagnostic de gusa polinodulara, tiroidita,
hipertiroidie sau depistarea metastazelor
Indicatii: - in caz de tumori cervicale, tiroidiene
Materiale necesare:
- Technetiu 99 m sau capsule radioactive oral
sau Iod 123, fiole administrate i.v., Iod 131 cale
orala.
- Seringi sterile, ace sterile, tampoane de vata,
alcool medicilnal 700, garou, manusi, tavita
renala
Pregatirea pacientului:
Psihica: informare, explicarea necesitatii, luarea
consimtamantului.
Fizica: -se testeaza sensibilitatea la medicamente
- Se recomanda pacientului sa nu efectueze inainte
examene radiologice cu substanta de contrast pe baza de
iod cel putin o luna,
- Sa nu consume antitusive, polivitamine, alimente care
contin iod (nuci)
- Sa intrerupa tratamentul cu antitiroidiene, deoarece pot
influenta rezultatul, cu cateva saptamani inainte de
investigatie
Tehnica:
Se administreaza dimineata pe nemancate o
doza standard de Technetiu 99 m radioactiv pe
cale orala sau intravenoasa (doza si calea de
administrare la indicatia medicului)
Se lasa pacientul in asteptare 2 ore dupa care se
inregistreaza scintigrama
La pacientii cunoscuti cu tumori tiroidiene pentru
examenul de control annual se administreaza
i.v. o fiola de Iod 123 radioactiv pentru
depistarea eventualelor metastaze.