Sunteți pe pagina 1din 18

Redresorul trifazat cu tiristoare

Schema, functionare
  Redresorul trifazat cu tiristoare este unul
dintre circuitele componente de baza care
intra in alcatuirea convertizoarelor statice,
folosite pentru comanda si alimentarea
motoarelor electrice fie de curent continuu fie
de curent alternativ.
  

Modelul rezultat poate fi utilizat la simularea


functionarii redresorului cu calculatorul, lucru
ce face posibila comanda asistata de
calculator a unui redresor cu tiristoare.
Extinzând principiul si la alte parti
componente ale unui convertizor si realizând
toata partea de comanda a acestuia in forma
programata, rezulta un convertizor static la
care partea de comanda este realizata cu
ajutorul calculatorului.
. Modelarea redresorului
Consideram urmatoarele ipoteze:
    - tiristoarele sunt ideale, ceea ce inseamna
ca caderea de tensiune in starea de conductie
este nula, iar curentul in stare de blocare este
nul;
- comanda de deschidere se face cu o intârziere
unghiulara alfa (delta t = alfa/omega) ;
    - regimul de lucru considerat este stationar
pentru o sarcina cu impedanta infinita.
modelul unui tiristor T

Tiristorul Reteaua Petri


 Pozitia PT cu un punct reprezinta tiristorul T in stare
de conductie, iar pozitia PT goala reprezinta tiristorul
T blocat.
 In dreptul celor doua tranzitii sunt trecute conditiile
electrice care trebuiesc indeplinite ca tiristorul sa se
deschida, respectiv sa se blocheze.
 Conditia pentru tranzitia tr1 este ca tensiunea v la
bornele tiristorului sa fie pozitiva si pe poarta G sa se
aplice un impuls de deschidere, iar conditia pentru tr2
este ca curentul i sa treaca prin 0.
Modelul (reteaua Petri) redresorului trifazat
Pozitiile PTi si PTi¢, i=1 ... 3 reprezinta tiristoarele
redresorului modelat.
Pozitia PC simbolizeaza comanda tiristoarelor T i si Ti¢.
Când pozitia PC primeste un punct, un impuls de aprindere
trebuie sa fie trimis pe poarta unui tiristor si acesta se va
aprinde dupa o intârziere unghiulara a . Intârzierea
aprinderii tiristoarelor este modelata prin pozitia Pa ,
pozitie la care se asociaza o temporizare d i datorata
intârzierii unghiulare (relatia (1)).
Detaliu din modelul redresorului care arata modul de executie
a tranzitiei trj, j=2….7
Tranzitiiletr2…… tr7 sunt executate când sunt
validate conform retelei Petri si când are loc
amorsarea evenimentului corespunzând unui
impuls primit pe poarta tiristorului Ti+1.
Pozitia Pe asigura generarea de puncte de
fiecare data când exista egalitate intre doua
tensiuni simple pozitive sau negative ale
retelei trifazate de alimentare.
Asadar, tranzitia tr8 devine executabila când
se realizeaza evenimentul Du=0.
Modelul reprezentat prin Reteaua Petri cu
pozitii temporizate permite sa se tina cont de
realizarea evenimentului Du=0 prin asocierea
la pozitia Pe a unei temporizari d.
Temporizarea d are o valoare cunoscuta,
constanta, pe când temporizarea di are o
valoare variabila dependenta de valoarea
dorita a tensiunii redresate.
Pentru a putea descrie functionarea
redresorului conform secventelor de conductie
a tiristoarelor, este necesar sa se defineasca un
ciclu de executare a tranzitiilor trj in ordinea
tr2, tr3, tr4, tr5, tr6, tr7.
De asemenea, impunem urmatoarele prioritati
tranzitilor: 5 pentru tr2, 4 pentru tr3, 3 pentru
tr4, 2 pentru tr5, 1 pentru tr6 si 0 pentru tr7,
unde 5 este prioritatea cea mai puternica, iar 0
este prioritatea cea mai slaba.
Pozitiile a1 si a2 ajuta la anularea
conflictului structural intre tranzitiile
tr7 si tr2 si asigura trecerea de la ultima
secventa de conductie, cea a
tiristoarelor T3 si T1’ la prima
secventa de conductie, cea a
tiristoarelor T1 si T2 ‘.
Modelul, prezentat in ciclul sau de evolutie,
descrie functionarea electrica a redresorului
pe o perioada tau.

Modelul realizat, folosind un software special


de tratare a retelelor Petri (de exemplu Petri
Maker), poate fi transformat intr-un program
de comanda a unui redresor real.