Sunteți pe pagina 1din 33

 O secventã de executãri de tranzitii ale unei retele conduce

la modificarea marcajului (distributiei de jetoane), în


conformitate cu aplicarea regulii tranzitiei. Un marcaj Mn
se spune cã este accesibil (eng. reachable) din marcajul
initial M0, dacã existã o secventã de executãri de tranzitii,
care transformã M0 în Mn. Aceasta secventã de executãri
(de tranzitii) se noteazã prin: sau,
simplu, prin: când nu intereseaza succesiunea
de marcaje.
 Faptul ca marcajul M este accesibil din M prin secventa de
n 0
executãri σ se noteazã M0[σ >Mn].
 Multimea tuturor marcajelor care pot fi atinse în
reteaua (N, M0), pornind din M0, se noteazã prin
R(N, M0), sau, simplu, prin R(M0), atunci când se
subîntelege reteaua N la care ne referim.
 Multimea tuturor secventelor de executare

posibile în reteaua (N, M0), pornind din M0, se


noteazã prin L(N, M0) sau, simplu, prin L(M0)
atunci când se subîntelege reteaua N la care ne
referim.
 Studierea accesibilitãtii constã în a decide dacã un anumit
marcaj Mn apartine sau nu multimii R(N, Mo).
Mãrginire

 O retea Petri (N, M0) se spune cã este k-mãrginitã sau, pe


scurt, mãrginitã (eng. bounded) dacã numãrul de jetoane
din fiecare pozitie nu depãseste un numãr finit k pentru
orice marcaj ce este accesibil din starea M0 (adicã pentru
orice secventã de executãri de tranzitii, pornind de la
marcajul M0).
 In limbaj matematic M(p) ≤ k

 O retea Petri (N, M ) se spune cã este sigurã (eng. safe)


0
dacã ea este 1-mãrginitã.
 Dinpunct de vedere practic, când reteaua
modeleazã un proces, proprietatea de mãrginire
permite a studia eventualele depãsiri ale unor
capacitãti fizice de procesare/memorare a
informatiei sau de prelucrare/stocare a produselor.

 Mãrginirea asigurã nedepãsirea anumitor valori,


indiferent de secventa de evenimente (adicã tranzitii
executate).
Viabilitate
 O retea Petri (N, M0) se spune cã este viabilã (eng. live)
(sau, echivalent, M0 se spune cã este un marcaj viabil
pentru N) dacã, indiferent de marcajul care a fost atins
pornind din M0, este posibil ca, în continuare, sã fie
executatã orice tranzitie t a retelei. Pâna la executarea lui
t poate fi necesara, eventual, executarea unui numa r finit de
alte tranzitii.
 Un marcaj pentru care nici o tranzitie a retelei nu mai
poate fi executatã se numeste deadlock. (Preferãm
utilizarea acestui termen original din literatura anglo-
saxonã, întrucât traducerea sa prin "blocaj" poate crea
confuzii cu "blocajul resurselor“.
 În baza definitiei viabilitãtii se constatã cã o retea
viabilã opereazã fãrã deadlock. Pe de altã parte, o retea
care nu este viabilã nu evolueazã în mod obligatoriu
cãtre deadlock, existând una sau mai multe tranzitii
care pot fi executate de o infinitate de ori.
 Din punct de vedere practic, când reteaua modeleazã un

proces, proprietatea de viabilitate permite a studia


functionarea fãrã incidente nereparabile (de facturã logicã,
adicã nu defecte), care sã necesite o interventie externã
procesului.
 Întrucât proprietatea de viabilitate, în formularea de mai

sus, este suficient de restrictiva, s-a cãutat relaxarea ei,


introducându-se mai multe grade de viabilitate.
 Sa se construiasca arborele si graful de accesibilitate pentru reteaua
din figura de mai jos – Deadlock!
O retea care nu este viabilã nu evolueazã în mod obligatoriu cãtre
deadlock, existând una sau mai multe tranzitii care pot fi
executate de o infinitate de ori.
Intr-un atare caz se poate vorbi de un deadlock partial.
Reversibilitate
 O retea Petri (N M0) se spune cã este reversibilã (eng.
reversible), dacã pentru orice marcaj M ∈ R(M0),
marcajul initial M0 este, la rândul sau, accesibil când se
porneste din M.
 Astfel, într-o retea reversibilã, întotdeauna este posibilã

întoarcerea la marcajul initial.


 Proprietateade reversibilitate poate fi relaxatã în
sensul cã nu se urmãreste întoarcerea chiar în
marcajul initial M0, ci într-un alt marcaj, notat M',
care poartã denumirea de marcaj (sau stare)
recuperabil (eng. home state). Astfel, se spune cã
un marcaj M' este recuperabil dacã, pentru orice
marcaj M∈ R(M0), M' este accesibil din M.

 Dinpunct de vedere practic, când reteaua


modeleazã un proces, proprietatea de
reversibilitate permite a studia repetabilitatea
desfãsurãrii anumitor activitãti sau a aparitiei
anumitor conditii.
 Sa se reprezinte arborele si graful de accesibilitate pentru reteaua
Petri din figura.
 OBSERVATIE:

 Mãrginirea, viabilitatea si reversibilitatea sunt


proprietãti independente una de cealaltã.
Acoperire

 Un marcaj M în reteaua Petri (N, M0) se spune cã este


acoperibil (eng. coverable), dacã existã un marcaj M’∈
R(M0) astfel încât M'(p) ≥ M(p) pentru fiecare pozitie p a
retelei.
 Acoperirea este în strânsã conexiune cu viabilitatea L1.
 Sã notãm prin M marcajul minim necesar pentru a valida o
tranzitie t.
 Astfel, faptul cã tranzitia t este invalidatã (nu este viabilã L1)
este tot una cu faptul cã marcajul M nu este acoperibil.
 Într-o formulare echivalentã avem: tranzitia t este viabilã L1
dacã si numai dacã M este acoperibil.
 Persistentã

 O retea Petri (N, M0) se spune cã este persistentã (eng.


persistent) dacã pentru oricare douã tranzitii validate,
executarea uneia dintre ele nu invalideazã pe cea de a
doua.
 Asadar într-o retea persistentã, o tranzitie, odatã ce a fost

validatã, rãmâne validatã pânã la executarea ei.


Distantã sincronã

 Fie t1 si t2 douã tranzitii ale retelei (N, M0).


 Se numeste distantã sincronã (eng. synchronic distance)

între t1 si t2 numãrul (finit sau nu):

 Unde σ noteazã o secventã de executãri pornind din orice marcaj


M∈R(M0).

 Din punct de vedere practic, când reteaua modeleazã un proces de tipul


conditii-evenimente, distanta sincronã constituie o metricã pentru gradul de
dependentã mutualã dintre douã evenimente.
 Impartialitate

 În literaturã sunt introduse mai multe tipuri de impartialitate (eng. fairness). Ne


vom rezuma la urmãtoarele douã, care sunt cele mai frecvent folosite.
 a) Impartialitatea de tip mãrginire
 Se spune cã douã tranzitii t1 si t2 se aflã într-o relatie de impartialitate de tip
mãrginire, dacã numãrul de executãri pe care le poate avea una dintre tranzitii, atâta
vreme cât cealaltã nu se executã niciodatã, este mãrginit.
 O retea Petri (N, M0) se spune cã este impartialã de tip mãrginire, dacã oricare
douã tranzitii ale retelei se aflã în relatia de impartialitate de tip mãrginire.

 b) Impartialitatea de tip global


 Se spune cã o secventã de executãri de tranzitii σ este impartialã de tip global, dacã
σ este finitã sau orice tranzitie din retea este executatã infinit de des în σ.

 O retea Petri (N, M0) se spune cã este impartialã de tip global, dacã orice secventã
σ pornind de la un marcaj oarecare M∈ R(M0) este impartialã de tip global.
 Se constatã, cu usurintã, cã impartializarea de tip mãrginire este mai puternicã decât
cea de tip global, adicã orice retea impartialã de tip mãrginire este si impartialã de
tip global.
 Arborele si graful de acoperire (accesibilitate)
 Arborele de acoperire (accesibilitate)

 Fiind datã o retea Petri (N, M0), pornind de la marcajul initial M0,
modificarea marcajelor ca urmare a executãrii tranzitiilor poate fi
reprezentatã sub forma unui arbore, denumit arbore de acoperire
(eng. coverability tree).

 În acest arbore, M0 este rãdãcina, iar marcajele generate sunt


noduri; fiecare arc corespunde executãrii unei tranzitii care
transformã marcajul asociat nodului de plecare în marcajul asociat
nodului de sosire.
 In cazul unei retele Petri marginite, arborele de acoperire se
numeste arbore de accesibilitate (eng. Reachability tree),
deoarece cuprinde toate marcajele accesibile pornind din
marcajul initial M0 (care sunt in numar finit).

 In aceasta situatie, arborele de accesibilitate poate fi utilizat


pentru studirea tuturor proprietatilor comportamentale.

 Un dezavantaj posibil il constituie numarul mare de noduri ce


poate rezulta in arborele de accesibilitate, ca urmare a
complexitatii retelei Petri studiate.
 In cazul retelelor Petri nemarginite, arborele de acoperire va
creste la nesfarsit.

 Pentru a pastra finitudinea reprezentarii de tip arbore de


acoperire, se introduce un simbol special ce poate lua valori
oricat de mari in sensul satisfacerii urmatoarelor
proprietati :
 Constructia arborelui de acoperire
Arborele de acoperire asociat retelei Petri din
figura alaturata este prezentat in fig. a. pentru a
reprezenta marcajele etichetate drept “marcaj
vechi” s-au folosit caractere aldine.
 Ecuatia de stare
 Se considerã o retea Petri purã N , cu n tranzitii si m pozitii. Se numeste matrice de
incidentã (eng. incidence matrix) a retelei,
o matrice A = [aij] de dimensiuni nx m, ale cãrei elemente sunt numere întregi:

 unde:
 aij+= W(ti, pj) este ponderea arcului de la tranzitia ti, cãtre pozitia sa de iesire pj;
 aij-= W(pj, ti) este ponderea arcului cãtre tranzitia ti, de la pozitia sa de intrare
p j.
 Matricea A+= [aij+] (de dimensiune n´ m) este referitã drept matrice de incidentã de
iesire.
 Matricea A- = [aij-] (de dimensiune n´ m) este referitã drept matrice de incidentã de
intrare.
 Din punctul de vedere al aplicatiilor, scrierea matricei de incidentã A se poate face
global, construind, mai întâi, matricele A+ si A-, dupã care se efectueazã diferenta:

care este, evident, echivalentã cu modul de definire.


 Conform regulii tranzitiei se observã cã aij- si aij+ reprezintã numãrul
de jetoane îndepãrtate si respectiv adãugate în pozitia pj, atunci când
tranzitia ti se executã o singura datã.
 Tranzitia ti este validatã de un marcaj M, dacã si numai dacã:
aij- ≥ M(pj ) , j = 1,2,…m.

Sã considerãm o secventã de executãri de tranzitii si sã presupunem


cã cea de a k-a executare din aceastã secventã are loc în tranzitia ti,
adica tranzitia desemnata prin ti se afla pe locul k î n secventa de
executari:
 Protocolul de comunicatie