Pedagogie lp 2

DEPRINDERILE MOTRICE
Definitie:
- sunt componente ale activitatii motrice voluntare care prin exersare ating
un randament inalt pe baza perfectionarii indicilor de executie (coordonare,
precizie, viteza).
- Exerciţuil fizic repetat în mod sistematic şi continuu este principalul
stimul care contribuie la formarea legăturilor temporale, a stereotipurilor
dinamice. (automatismelor)
Caracteristicile deprinderilor motrice:
-fac parte dintre activităţile voluntare ale omului;
-deprinderile motrice se perfecţionează treptat(în perioade lungi de timp)
-după ce au fost consolidate (printr-un număr suficient de repetări), se execută cu
indici sporiţi de stabilitate, precizie, cursivitate, expresivitate, coordonare,
uşurinţă şi rapiditate – deci, cu un consum redus de energie;
-unele deprinderi motrice se execută la nivel de automatisme (atenţia nu mai este
îndreptată asupra lanţului de mişcări specifice deprinderii respective), ci asupra
altor elemente;
-exista deprinderi motrice perfecţionate la nivel de “măiestrie motrică”;
-mişcările componente se înlănţuiesc într-un singur sens –sunt ireversibile– (la
sărituri avem: elan, bătaie/desprindere, zbor, aterizare, în această ordine şi nu
altfel). Orice schimbări în ordinea elementelor componente duce la elaborarea
unei noi deprinderi motrice, pe baza creativităţii, cum este cazul stilului tehnic
-dacă nu sunt repetate în timp, deprinderile motrice “se destramă”. Ele nu dispar
total şi definitiv, ci “lasă urme “, putând fi relativ uşor restabilite.
Etapele formării deprinderilor motrice:
 1.Etapa învăţării deprinderilor motrice
-formarea reprezentării corecte şi clare a mişcării
-descompunerea (dacă este posibil) în subelemente şi exersarea analitică;
-înlăturarea greşelilor tipice în execuţie.,a miscarilor accesorii
2.Etapa consolidării deprinderilor motrice – a fixării deprinderii, cu următoarele
obiective:
-formarea tehnicii de execuţie a mişcării(corectitudine a mişcării în spaţiu şi timp);
3.Etapa perfecţionării deprinderilor motrice – efectuarea miscarilor cu economie de
energie
Timpul necesar pentru formarea deprinderilor motrice depinde de următorii factori:
 - experienţa motrică anterioară;
 - nivelul indiciilor morfo-funcţionali;
 - nivelul calităţilor motrice;
- gradul de complexitate a acestora;
  - motivaţia executantului.
 
 Clasificarea deprinderilor motrice:

Deprinderi motrice de bază

 Mersul
 
= deprindere motrica prin care se realizeaza locomotia corpului
omenesc
= este o activitate motorie initiala voluntara, apoi devine prin
exercitiu-involuntar, automat, steriotip
= mersul consta din dezechilibrari si reechilibrari permanente, prin
care corpul se adapteaza suprafetei de sprijin si mediului
inconjurator, pastrind permanent contactul cu suprafata pe care se
efectueaza deplasarea
= mersul influenteaza moderat functiile mari:respiratie,circulatie
= mersul produce relaxare generala a organismului si contribuie (la
copii) la formarea unei posturi corecte.
Mecanismul mersului - consta din miscarea intregului corp :cap, trunchi,
membre superioare,bazin,membre inferioare.In mersul obisnuit
membrele inferioara se deplaseaza alternativ si constant realizind
functia de sprijin si propulsie.
Mersul are 4 secvente:
 
FAZA I : atacul cu talonul  
FAZA II : pozitie medie
 FAZA III : desprinderea de pe sol a piciorului -
FAZA IV : balansarea

Mersul are mari variatii individuale, in functie de: ereditate/virsta/

deprinderi/greutate de transport/greutate corporala/felul incaltamintei
 
TREI PERIOADE PENTRU FAZA DE PASIRE
1.heel-strike;
este definit ca intervalul de timp de la atacul cu calcaiul pina la atingerea solului
cu toata talpa ( foot-flat). Piciorul incepe in acest moment sa castige in
stabilitate.

2. mid-stance; este definit ca intervalul de timp dintre contactul pe sol cu toata

talpa (foot-flat) pina la desprinderea calciiului de pe sol (heel-off). In aceasta
perioada, vectorul forta se misca anterior gleznei si posterior genunchiului si
soldului, si ar trebui sa furnizeze stabilitate optima in dispozitiv (in proteza)
3.push-off. reprezinta perioada finala in care are loc propulsia inainte a
corpului. Ea se produce intre momentul de desprindere a calciiului ( heel-off) si
cel de desprindere a degetelor ( toe-off) de pe sol. In acest interval de timp
vectorul forta este in fata gleznei si se misca dinspre anterior spre posterior fata
de genunchi. Dispozitivul isi reduce gradat din stabilitate permitind degetelor
sa se desprinda pentru toe-off.
 
Faza de pendulare contine doua perioade de accelerare si decelerare. Perioada de accelerare este timpul in
care membrul inferior se misca spre inainte, spre a mari lungimea pasului, iar perioada de decelerare
corespunde timpului in care membrul este incetinit in jos spre a realiza contactul cu calciiul.
 

Alergarea
 
= solicita un efort mai mare pentru marile functii ale organismului.
= solicitarea este direct proportionala cu ritmul de deplasare.
= se invata pentru a deveni eficienta,economica, estetica.
 
In cadrul unui program de recuperare, alergarile se folosesc pe
durate mici in partea introductiva, fiind considerate "de incalzire".
Deprinderi motrice utilitar aplicative
  Târarea
Caracteristici: baza mare de sustinere
centrul de greutate e situat cat mai jos
este obositoare caci implica forta, rezistenta si coordonare
Pozitii din care se poate efectua: in pozitii simetrice si asimetrice
-pe genunchi cu sprijin pe palme sau pe antebrat
-asezat
-decubit cu derivatele sale
- Elementul de lucru este mersul tirit cu efort continuu care alterneaza cu relaxarea.
  Echilibrul = asupra a unui corp se exercită forţe care nu-i schimbă starea de repaus;
 Cățărarea = cocoţare, ridicare, suire, urcare, urcat;
 Escaladare
 Ridicarea și transportarea de greutăți
 Tracțiuni = forţă care pune în mişcare ceva;
 Împingeri = forţă de apăsare exercitată de un corp asupra altuia.
 
Fiecare lecție se bazează pe cele precedente și constituie baza de plecare pentru cele viitoare.
Deprinderile însușite și consolidate pot constitui elemente favorabile în învățarea de noi exerciții.
-decubit cu derivatele sale
 
PRICEPERILE MOTRICE
Realizarea priceperilor motrice = scopul final al procesului instructiv-
educativ, pacientul să aibă capacitatea de a aplica eficient sistemul de
deprinderi motrice în raport de necesităţi, recuperare, în viaţa cotidiană sau
în competiţii.  
Activitățile motrice specifice vârstelor
1.Activitatea motrică la preşcolari (au o activitate motrică intensă.
Obiectivele ce trebuie urmărite sunt:
- întărirea stării de sănătate – călirea organismului prin activităţi în aer liber
- iniţierea în formarea principalelor deprinderi de igienă personală;
- dezvoltarea fizică normală - formarea unei ţinute corecte
- iniţierea sub formă de joc în practicarea unor sporturi ca: înot, schi, patinaj,
Mijloacele utilizate fac parte din
-gimnastica de bază – mişcări pentru menţinerea ţinutei corecte, orientare în
spaţiu, prevenirea atitudinilor şi deficienţelor fizice;  
- jocurile de mişcare – până la 2-3 ani sunt jocuri practicate individual cu/fără
jucării, apoi, când încep să „asculte” de adulţi, se integrează în grup şi practică
jocuri cu temă, fără întrecere.
Activitatea motrică la şcolari
  Obiective:
-menţinerea stării de sănătate
-dezvoltarea fizică armonioasă
-dezvoltarea calităţilor motrice
-dezvoltarea proceselor psihice
Metodele de transmitere:
-verbale (explicaţia clara, conversaţia, încurajările în orice situaţie);
-practice (demonstraţia, exersarea, imitaţia unor imagini sau forme,
asocierea cu cântecul sau cu povestirea);
 
3.Activităţi motrice la maturitate
Obiective:
-menţinerea stării de sănătate
-asigurarea unei capacităţi de efort optime pentru activitatea
profesională
- menţinerea/îmbunătăţitea nivelului calităţilor motrice
-realizarea odihnei active
 
Factorii de risc ai sănătăţii
 
1.Factorii de risc primari - singuri pot duce la îmbolnăviri ale
sistemului cardio-vascular; în această categorie se regăseşte nivelul
colesterolului, hipertensiunea arterială şi fumatul: inactivitatea
fizică (sedentarismul), obezitatea, alimentaţia bogată în grăsimi,
(stresul).
2. Factorii de risc secundari - pot produce îmbolnăviri numai
dacă sunt însoţiţi şi de alţi factori de risc- antecedentele cardio-
vasculare ale părinţilor, vârsta înaintată, sexul masculin, asupra
cărora nu se poate intervene.