METODA PĂLĂRIILOR

GÂNDITOARE
„Dacă interpretezi rolul unui gânditor, chiar vei deveni unul...”
( Edward de Bono)
 Metoda pălăriilor gânditoare este o metodă interactivă, de stimulare a creativității participanților,
care se bazează pe interpretarea de roluri în funcție de pălăria aleasă.
Sunt 6 pălării gânditoare, fiercare având câte o culoare: alb, roșu, galben, verde, albastru și negru.
Membrii grupului își aleg pălăriile și interpretează rolul precis, așa cum consideră mai bine. Rolurile se pot
inversa, participanții sunt liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă.
Culoarea pălăriei este cea care definește rolul!

AVANTAJELE METODEI

• Dezvoltă capacitățile sociale ale participanților, de comunicare și toleranță reciprocă, de respect față de
opinia celuilalt;
• Încurajează și exersează capacitatea de comunicare a elevilor;
• Este o tehnică ușor de folosit, aplicabilă unei largi categorii de vârste;
• Poate fi folosită în diferite domenii de activitate și discipline;
• Încurajează gândirea laterală, gândirea constructivă, complexă și completă;
• Dezvoltă competențele inteligenței lingvistice, inteligenței logice și inteligenței interpersonale.

Fiecare pălărie gânditoare reprezintă un mod de gândire oferind o privire asupra informațiilor,
sentimentelor, atitudinii pozitive, creativității, controlului.
CUVINTE
CHEIE
PĂLĂRIA ALBĂ

E pălăria povestitorului, care este neutru. Acesta redă

situația așa cum este. Oferă doar informațiile care sunt
cunoscute sau trebuie să fie cunoscute. Când i se cer, oferă
informații și imagini.
Nu interpretează și nici nu și exprimă opinia. Se
concentrează exclusiv pe situația discutată și o face obiectiv,
cu exactitate.
E pălăria disciplinei și cel care o poartă se exprimă direct.
Albul( absența culorii) indică neutralitate.
 
PĂLĂRIA ROȘIE

Pălăria roșie descătușează stările efective, ține de emoții,

sentimente, presupuneri, presimțiri, intuiție și chiar patimă,
oferind o perspectivă emoțională asupra evenimentelor.
Cel care poartă pălăria roșie poate explora și ceea ce simt
ceilalți participanți, le poate cere părerea, dar strict din punct de
vedere emoțional și afectiv. Cei care răspund nu trebuie să își
justifice emoțiile și nici sentimentele și nici nu trebuie să găsească
explicații logice.
Cel care poartă pălăria roșie se concentrează pe: ce-i place, ce
iubește, ce presimte, ce intuiește, ce nu-i place.
PĂLĂRIA NEAGRĂ

Pălăria neagră ține de aspectele negative, de critici, exprimă

prudența, grija, avertismentul, judecata; oferă o perspectivă
întunecoasă, tristă, sumbră asupra situației în discuție.
Cu ajutorul ei, se aduce la cunoștință ce nu e în regulă cu
soluțiile propuse pentru situația inițială. Atenția se concentrează
pe: ce e rău, incorect, pe dificultăți, erori, greșeli de gândire,
riscuri, punctele slabe ale ideilor.
Cu pălăria neagră nu se exprimă sentimentele negative!
Acestea țin de pălăria roșie.
PĂLĂRIA GALBENĂ

Pălăria galbenă este simbolul optimismului, luminozității,

speranței, al gândirii pozitive și constructive. Focus-ul este pe:
aprecieri, beneficii, valoarea informațiilor, sugestii concrete și
clare.
Purtarea pălăriei galbene cere un efort de gândire, pentru că nu
este mereu ușor să se găsească beneficii într-o situație dificilă.
PĂLĂRIA VERDE

Pălăria verde exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă,

este pălăria gânditorului, a celui care oferă soluții alternative,
dar presupune efort. Verdele semnifică: abundență, creativitate,
fertilitate , renaștere.
Cel care o poartă vine cu idei noi, dă frâu liber imaginației,
decide ce trebuie făcut. Căutarea alternativelor este aspectul
fundamental al gândirii sub pălăria verde.
PĂLĂRIA
ALBASTRĂ

Pălăria albastră exprimă controlul situației, al procesului de

gândire.
Cel care poartă pălăria albastră are rolul de a supravehea și
dirija bunul mers al activității. Acesta are grijă ca regulile
jocului să fie respectate și, când este necesar, poate atrage
atenția pălăriilor gânditoare dacă nu respectă semnificația
culorilor. El poate cere ajutorul celorlalte pălării.
Formulează ideile principale și trage concluziile la final,
rezolvă conflictele și insistă pe construirea demersurilor de
gândire.
Albastrul e rece, e culoarea cerului, care e deasupra tuturor,
atotvăzător și atotcunoscător.
Cum funcţionează această metodă în cazul rezolvării de probleme? 

· Pălăria albastră: defineşte problema. 

· Pălăria albă: oferă informaţiile şi materialele disponibile în legătură cu problema discutată. 
· Pălăria verde: vizează soluţiile posibile. 
· Pălăria galbenă: are în vedere posibilităţile reale de realizare a soluţiilor propuse. 
· Pălăria neagră: evidenţiază slăbiciunile fiecărei soluţii date propuse. 
· Pălăria albă: leagă soluţiile de informaţiile disponibile, răspunzând la întrebări de genul:
“Au soluţiile propuse o bază informaţională?” 
· Pălăria roşie: stimulează participanţii să răspundă la întrebări de genul: “Ce simţiţi în
legătură cu soluţiile propuse?” 
· Pălăria albastră: alege soluţia corectă şi trece mai departe. 
Cum se folosește această metodă?

Participanții trebuie să cunoască foarte bine semnificația fiecărei culori și să-și reprezinte fiecare pălărie,
gândind din perspectiva ei.
Se împart cele 6 pălării elevilor și se oferă cazul supus discuției, pentru ca fiecare elev să-și pregătească
ideile. Pălăria poate fi purtată individual- și atunci elevul respectiv îi îndeplinește rolul- sau mai mulți
elevi pot răspunde sub aceeași pălărie. În acest caz, elevii grupului care interpretează rolul unei pălării
gânditoare cooperează pentru asigurarea celei mai bune interpretări. Ei pot purta fiecare câte o pălărie de
aceeași culoare, fiind conștienți de faptul că:

Pălăria albă- INFORMEAZĂ

Pălăria roșie- SPUNE CE SIMTE DESPRE...
Pălăria neagră- IDENTIFICĂ GREȘELILE
Pălăria galbenă- ADUCE BENEFICII
Pălăria verde- GENEREAZĂ IDEILE NOI
Pălăria albastră- CLARIFICĂ
APLICAȚII ALE METODEI:
GRUPA MARE
REPOVESTIRE: „Albă-ca-Zăpada”, de Frații Grimm

ETAPE:

- Prezentarea și intuirea materialului nou

( imagini din povestea Albă ca Zăpada);
- Anunțarea temei;
- Constituirea grupurilor( copiii sunt împărțiți în 6
echipe și sunt așezați la măsuțele cu pălăriile colorate);
- Se explică rolurile fiecărei pălării;
- Activitatea în grupuri( copiii extrag bilețelele care se
află în pălării și vor expune, cu ajutorul educatoarei,
ceea ce se cere pe bilet).
PĂLĂRIA ALBĂ:
- Ce informații avem despre Albă ca Zăpada? De ce o ura mama vitregă?
- Ce știm despre mașteră? Dar despre pitici?
PĂLĂRIA ROȘIE:
- Cum priviți această situație? Ce simțiți față de aceste personaje?
- Cui ar fi trebuit să-i ceară ajutor Albă ca Zăpada?
PĂLĂRIA NEAGRĂ:
- Ce este rău în comportamentul împărătesei?
- Albă ca Zăpada a procedat corect? Ce credeți despre comportamentul ei?
PĂLĂRIA VERDE:
- Ce ați fi sfătuit-o voi pe Albă ca Zăpada să facă pentru a scăpa de răutățile mașterei?
- Cum ar fi trebuit să procedeze? Voi cum ați fi procedat?
PĂLĂRIA GALBENĂ:
- Ce învățăminte a tras Albă ca Zăpada din ce i s-a întâmplat?
- Dar maștera ce a învățat?
PĂLĂRIA ALBASTRĂ:
Cu ajutorul pălăriei albastre se trag concluziile și se realizează un rezumat, fiecare având dreptul de a-și
spune părerea despre ideile emise.
CLASA a II- a
POEZIA: „Primăvara”, de Vasile Alescandri

Pentru pălăria albastră sarcina este aceea de a identifica

elementele textului: titlu, autor, tema poeziei, număr de strofe,
număr de versuri pentru fiecare strofă.
După citirea textului, pălăria albă vine să analizeze și să
prezinte informații care se regăsesc în text: imagini vizuale,
imagini auditive.
Pălăriei roșii îi revine rolul de a vorbi despre sentimentele pe
care poetul le transmite, dar și despre trăirile proprii vizavi de
sosirea primăverii.
Următoarea pălărie este cea galbenă. Sarcina de lucru constă în
enumerarea darurilor pe care le oferă anotimpul primăvara naturii
și oamenilor.
Cu pălăria neagră încercăm să identificăm și câteva aspecte mai
puțin plăcute sau dorite legate de acest anotimp.
Ultima pălărie, cea verde, ne invită la producerea de idei noi
prin crearea unui dialog cu o rândunică, o albină sau o floare.