MONEDA ÎN CADRUL FINANŢELOR INTERNAŢIONALE

" Economists write always sub specie temporis "

J.K.Galbraith

Conf.univ.dr.V.Lopotenco
 AGENDA

1. Conţinutul şi rolul relaţiilor valutar-financiare internaţionale

2. Fluxurile financiare internaționale și centrele financiare internaționale
3. Sistemul valutar financiar internațional și elementele lui constituente
4. Evoluţia sistemului valutar – financiar internaţional: Sistemele valutar-
financiar internaţionale de la Paris, Genova, Bretton Woods, Jamaica.
5. Integrarea monetară europeană
 BIBLIOGRAFIA

• BRAN, P; COSTICĂ, I. Economica activităţii financiare şi monetare internaţionale. Bucureşti: Editura

Economica, 2005. 560 p. ISBN 973-590-73 8-0
• KRUGMAN, P.; OBSTFELD, M.; MELITZ, M. International economics: theory & policy. Boston: Prentice
Hall, 9th ed., 2012. 680 p. ISBN-13: 978-0-13-214665-4
• LANGLEY, P. World Financial Orders An Historical International Political. London: Economy Routledge,
2003. ISBN 0-203-26154-2
• КРАСАВИНА, Л.Н. Международные валютно-кредитные и финансовые отношения. Москва: Юрайт,
2014. 608c. ISBN 978-5-9916-3512-7
• ЛУКЬЯНОВ, С.А. Международные валютно-кредитные отношения. Екатеринбург: Изд-во Урал. ун-та,
2015. 296 с. ISBN 978-5-7996-1609-0
• МИШКИН, Ф. Экономическая теория денег банковского дела и финансовых рисков. Москва: Aспект-
пресс, 2009. 591 с. ISBN 5-7567-0235-0
 CUVINTE CHEIE

• relaţii valutar-financiare internaţionale;

• fluxurile financiare internaţionale;
• centrele financiare internaţionale;
• elementele sistemului monetar internațional;
• paritate valutară;
• standard aur;
• standard aur lingouri;
• standard aur devize;
• standard multivalutar.
 SCOPUL LECȚIEI

În urma acestui curs, veți putea:

 să înțelegeți conținutul și rolul relațiilor monetare și financiare internaționale;

 să descrieți fluxurile financiare internaționale;
 să identificați centrele financiare internaționale;
 să înțelegeți elementele constitutive ale sistemului monetar internațional;
 să înțelegeți evoluția sistemului monetar internațional;
 să identificați punctele forte și slabe ale sistemului monetar internațional actual.
CONŢINUTUL ŞI ROLUL RELAŢIILOR VALUTAR-FINANCIARE
INTERNAŢIONALE
CONŢINUTUL ŞI ROLUL RELAŢIILOR VALUTAR-FINANCIARE
INTERNAŢIONALE
Indicatorii gradului de deschidere a economiei
CONŢINUTUL ŞI ROLUL RELAŢIILOR VALUTAR-FINANCIARE INTERNAŢIONALE

Relaţiile valutare și financiare internaţionale- reprezintă un ansamblu de mecanisme şi

instrumente uzitate de diferite instituţii financiare sau direct de către operatorii economici, cu scopul
de a mobiliza resursele financiare necesare derulării de operaţiuni comerciale sau de cooperare în plan
internaţional sau a unor operațiuni independente față de activitatea comercială.
 CONŢINUTUL ŞI ROLUL RELAŢIILOR VALUTAR-FINANCIARE
INTERNAŢIONALE

Scopul disciplinei „Relații valutare și financiare

internaționale” este dobândirea de cunoștințe teoretice
despre legile, factorii și caracteristicile fundamentale ale
dezvoltării relațiilor monetare și financiare internaționale,
precum și abilități practice în analiza fenomenelor în
domeniul relațiilor monetare și financiare internaționale în
contextul unei economii globalizate.
 CONŢINUTUL ŞI ROLUL RELAŢIILOR VALUTAR-FINANCIARE
INTERNAŢIONALE

• Subiectul relațiilor valutare și financiare internaționale sunt participanții și

organismele lor de reglementare.
• Obiectul relațiilor valutare și financiare internaționale sunt: ​mecanismul de
formare a cursului de schimb și regimuri de schimb valutar; condiții de conversie,
restricții valutare, împrumuturi și deconturi internaționale, investiții; procedura de
participare a capitalului străin etc.
• Obiectivele finale ale gestionării relațiilor valutare în cadrul sistemului valutar
sunt stabilitatea și impactul său pozitiv asupra indicatorilor macroeconomici, adică
creșterea produsului intern brut al țărilor, rezervele de aur și de schimb valutar,
atragerea investițiilor străine, extinderea operațiunilor de export-import etc.
 FLUXURILE FINANCIARE INTERNAȚIONALE ȘI CENTRELE
FINANCIARE INTERNAȚIONALE

Fluxurile economice internaționale

Fluxurile comerciale Fluxurile financiare

Fluxuri de compensare a
Produse de bază activității financiare
Fluxuri de
produse
corporal
Produse prelucrate

Brevete de invenție
Fluxuri de
produse Know-how
incorporale

Credite externe
Proiecte

Investiții externe
Transporturi și asigurări

Fluxuri de Mișcări de fonduri pe

prestări de termen scurt Fluxuri independente
Servicii profesionale față de activitatea
servicii
comercială
Turism internațional Venituri din plasamente
financiare externe

Transferuri unilaterale

Sursa: Cristian PĂUN. Curs ”Finanțe internaționale”

http://www.finint.ase.ro/Cursuri%20masterat/Master%20ASE_Management%20si%20marketing%20intern
ational/Index_ASE_MMI.htm
Figura 1.1.Structura fluxurilor economice internaționale
 FLUXURILE FINANCIARE INTERNAȚIONALE ȘI
CENTRELE FINANCIARE INTERNAȚIONALE

Обязательными условиями соответствия статусу международного финансового центра

являются:

• широкий спектр инструментов финансового рынка, обеспечивающий инвесторам и

реципиентам капитала разнообразие вариантов с точки зрения затрат, риска, прибыли, сроков,
ликвидности и контроля;
• привлечение широкого круга инвесторов со всего мира для совершения операций как во
внутреннем, так и в иностранном секторах;
• наличие развитой кредитной системы;
• наличие эффективной, современной, технологичной фондовой биржи;
• умеренность налогообложения;
• дружественность валютного законодательства, разрешающего доступ иностранным
заемщикам на национальный рынок и иностранных ценных бумаг к биржевой котировке.
 FLUXURILE FINANCIARE INTERNAȚIONALE ȘI CENTRELE
FINANCIARE INTERNAȚIONALE

Wall Street Financial Centre The City Financial Centre

International Finance Centre Marina Bay Financial Centre

FLUXURILE FINANCIARE INTERNAȚIONALE ȘI
CENTRELE FINANCIARE INTERNAȚIONALE
FLUXURILE FINANCIARE INTERNAȚIONALE ȘI
CENTRELE FINANCIARE INTERNAȚIONALE
FLUXURILE FINANCIARE INTERNAȚIONALE ȘI
CENTRELE FINANCIARE INTERNAȚIONALE
FLUXURILE FINANCIARE INTERNAȚIONALE ȘI
CENTRELE FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Europa de Est și Asia Centrală
 FLUXURILE FINANCIARE INTERNAȚIONALE ȘI CENTRELE
FINANCIARE INTERNAȚIONALE

Zonele of-shore

Paradis fiscal este un termen generic care defineşte un stat, o ţară sau
un teritoriu care practică impozite de nivel redus sau chiar zero,
oferind în acelaşi timp o legislaţie stabilă, condiţii economice bune şi
o rată scăzută a corupţiei, inclusiv pentru sursele de venituri străine,
respectiv, o ţară care încurajează prin politica sa fiscală exercitarea
pe teritoriul ei a anumitor activităţi economice specifice.
 FLUXURILE FINANCIARE INTERNAȚIONALE ȘI CENTRELE FINANCIARE
INTERNAȚIONALE

Paradisurile fiscale se pot împărți în: principale şi secundare.  În cadrul

paradisurilor fiscale principale se pot identifica şapte tipuri de ţări:
ţări care nu aplică nici un fel de impuneri asupra veniturilor şi creşterilor de
capital numite „zero heavens” sau „pure heavens„: Anguilla, Aruba, Bahamas,
Bermude, Insulele Cayman, Insulele Marshall, Mauritius.
ţări în care impozitul pe venit sau beneficiu este redus (rate fixe stabilite de
autorități sau în combinatie cu scutiri sau reduceri provenite din tratatele de
evitare a dublei impuneri): Cipru, Liechtenstein, Malta, Elvetia, Jersey, Insulele
Britanice Virgine.
țări în care impozitul este stabilit pe o baza teritorială: Costa Rica, Hong Kong,
Liberia, Malaezia, Panama, Filipine, Marea Britanie (pentru societățile
nerezidente). Contribuabilii beneficiază de o exonerare a beneficiilor obținute
prin operațiuni realizate în afara teritoriului.
.
 FLUXURILE FINANCIARE INTERNAȚIONALE ȘI CENTRELE FINANCIARE
INTERNAȚIONALE

țări care ofera tratamente speciale companiilor off-shore și companiilor

holding: Austria, Ungaria, Luxemburg, Olanda, Singapore, Thailanda.
țări în care sunt scutite de taxe companiile ce produc pentru export: Irlanda
și Madeira.
țări în care sunt oferite avantajele fiscale companiilor de afaceri internaționale
– companii orientate sau nu spre Investiții, dar care se califică drept companii
financiare offshore privilegiate: Antigua, Bahamas, Bermude, Insulele Britanice
Virgine, Montserrat, Nevis.
țări care ofera avantaje fiscale specifice societăților bancare sau altor instituții
financiare cu activități offshore: Hong Kong, Madeira, Malaezia, Filipine,
Singapore, Thailanda, Vanuatu.
.
 FLUXURILE FINANCIARE INTERNAȚIONALE ȘI CENTRELE FINANCIARE
INTERNAȚIONALE

Zonele of-shore
țări care ofera tratamente speciale companiilor off-shore și companiilor
holding: Austria, Ungaria, Luxemburg, Olanda, Singapore, Thailanda.
țări în care sunt scutite de taxe companiile ce produc pentru export: Irlanda
și Madeira.
țări în care sunt oferite avantajele fiscale companiilor de afaceri internaționale
– companii orientate sau nu spre Investiții, dar care se califică drept companii
financiare offshore privilegiate: Antigua, Bahamas, Bermude, Insulele Britanice
Virgine, Montserrat, Nevis.
țări care ofera avantaje fiscale specifice societăților bancare sau altor instituții
financiare cu activități offshore: Hong Kong, Madeira, Malaezia, Filipine,
Singapore, Thailanda, Vanuatu.
FLUXURILE FINANCIARE INTERNAȚIONALE ȘI
CENTRELE FINANCIARE INTERNAȚIONALE
 SISTEMUL VALUTAR FINANCIAR INTERNAȚIONAL ȘI ELEMENTELE LUI CONSTITUENTE

Sistemul financiar-monetar internaţional poate fi privit sub două aspecte şi anume:

 Sistemul financiar-monetar internaţional poate fi definit generic ca fiind ansamblul de norme
şi tehnici, convenite şi acceptate pe baza unor reglementări instituţionalizate menite să
coordoneze şi să organizeze comportamentul ţărilor membre în domeniul fluxurilor
financiare şi monetare internaţionale generate de derularea unor operaţiuni comerciale sau
necomerciale internaţionale.

 Sistemul financiar-monetar internaţional cuprinde şi ansamblul de pieţe, instituţii, metode,

mijloace, tehnologii, fluxuri financiare menite să asigure deplasarea în timp şi în spaţiu a
resurselor de capital de la cei care le deţin (creditorii sau investitorii internaţionali) către cei
care au nevoie de acestea (debitorii sau beneficiarii finanţării).

24
 SISTEMUL VALUTAR FINANCIAR INTERNAȚIONAL ȘI ELEMENTELE LUI
CONSTITUENTE

Sistemul valutar constituie o totalitate de diferite elemente unite prin interacțiune continuă în
conformitate cu o anumită formă de management.
Ordinea valutară constituie principiile și cadrul în care funcționează sistemul valutar.
Sistemul monetar financiar internațional este o formă de organizare a relațiilor monetare
internaționale, datorită dezvoltării istorice a sistemului economic mondial și consacrată în
acordurile internaționale.
SISTEMUL VALUTAR FINANCIAR INTERNAȚIONAL ȘI
ELEMENTELE LUI CONSTITUENTE
SISTEMUL VALUTAR FINANCIAR INTERNAȚIONAL ȘI
ELEMENTELE LUI CONSTITUENTE

Cerinţele de bază ale funcţionării

sistemului financiar-monetar
internaţional :
 аjustare;
 lichiditate;
 confidență.
 SISTEMUL VALUTAR FINANCIAR INTERNAȚIONAL ȘI
ELEMENTELE LUI CONSTITUENTE

Dezvoltarea sistemului financiar-monetar internaţional este potenţată de :

Dezvoltarea fluxurilor financiare internaţionale;
Sistemul ratelor de schimb valutar flotant;
Dezvoltarea fără de precedent a pieţei valutare internaţionale şi a pieţei internaţionale
de capital;
Posibilitatea de obţinere a câştigurilor pe piaţa valutară într-un timp relativ scurt;
Necesitatea alocării riscurilor (a dus la dezvoltarea unor instrumente şi operaţiuni
specifice);
Variaţia temporală a consumului (raportul consum / venituri variază în timp);
Separarea administrării afacerii de proprietatea asupra capitalurilor.
EVOLUȚIA SISTEMULUI VALUTAR FINANCIAR INTERNAȚIONAL
«Schimbul... Nu poate avea loc fără egalitate, iar egalitatea fără comensurabilitate»
Аristotel

= =

= =
 Etapele dezvoltării sistemului valutar financiar internațional

Sistemul Sistemul
Sistemul valutar valutar Sistemul valutar valutar
de la Paris de la Genova Breton-Woods de Jamaica

1867 год 1922 год 1944 год 1976 год

(the classical gold standard) (the interwar gold-exchange standard) (Aur-devize) Standard multivalutar
EVOLUȚIA SISTEMULUI VALUTAR FINANCIAR INTERNAȚIONAL
 EVOLUȚIA SISTEMULUI VALUTAR FINANCIAR INTERNAȚIONAL

International monetary systems over two centuries]

Date System Reserve assets Leaders

1803–1873 Bimetallism Gold, silver France, UK
1873–1914 Gold standard Gold, pound UK
1914–1924 Anchored dollar standard Gold, dollar US, UK, France
1924–1933 Gold standard Gold, dollar, pound US, UK, France
1933–1971 Anchored dollar standard Gold, dollar US, G-10
1971–1973 Dollar standard Dollar US
1973–1985 Flexible exchange rates Dollar, mark, pound US, Germany, Japan
1985–1999 Managed exchange rates Dollar, mark, yen US, G7, IMF
1999- Dollar, euro Dollar, euro, yen US, Eurozone, IMF
SISTEMUL VALUTAR FINANCIAR INTERNAȚIONAL ACTUAL
 SISTEMUL VALUTAR FINANCIAR INTERNAȚIONAL ACTUAL

Elementele de bază ale sistemului actual au fost determinate la conferinţa FMI de

la Kingston, (Jamaica) din ianuarie 1976:
 Aurul îşi pierdea rolul de monedă şi era considerat marfă, deşi lichiditatea sa
înaltă tenta multe ţări să-i ofere un loc important în rezervele valutare de aur.
 Ţările primeau dreptul de a alege regimul cursului valutar.
 Cotizaţiile plătite de către ţările FMI nu mai erau în formă de aur.
 A fost introdus standardul Dreptului Special de Tragere (DST). Prin crearea lui s-a
urmărit remedierea deficienţei sistemului de la Bretton Wood, care nu a reuşit să
realizeze echilibrul dintre nevoi şi lichidităţi. Prin emisiunea lor cel puţin o parte
din formarea lichidităţii internaţionale devine independentă de orice îngrădire
materială artificială, ca şi de oricec influenţă naţională. DST-ul a fost un ban de
cont emis de FMI fără o garanţie materială. Calculul privind emisiunea DST a
inclus: volumul comerţului internaţional; rezervele valutare oficiale ale statelor;
lichiditatea internaţională; starea balanţelor de plăţi.
 Sistemul
SISTEMULvalutar-financiar
VALUTAR actual FINANCIAR
se bazează pe standardul multivalutar şi pe cursul
INTERNAȚIONAL ACTUALvalutar
flotant. Aceasta are un set de avantaje:
• Flexibilitatea sistemului multivalutar cu cursul flotant satisface cerinţele crescânde a
sistemului economic mondial tot mai complicat şi mai interdependent. Acordul în comun
asupra cursului valutar este preluat de mecanismul cel mai bun inventat de om – piaţa;
• În baza aceestui sistem s-a dezvoltat piaţa valutară internaţională mondială care
corespunde proceselor de globalizare economică şi financiară;
• Unele ţări au primit posibilitatea de a promova o politică valutară flexibilă şi să folosească
cursul valutar ca unul din instrumentele cele mai importante a politicii economice.
 SISTEMUL VALUTAR FINANCIAR INTERNAȚIONAL ACTUAL

Concomitent sistemul de la Jamaica are un şir de puncte slabe care necesită reformarea
lui:
 Sistemul valutar a devenit mai flexibil, dar foarte instabil. Multe state nu au putut
elabora o politică valutară care le-ar asigura o dezvoltare economică stabilă.
 S-a constatat că FMI nu are resurse financiare îndeajuns, şi mai important nu are un
concept corespunzător pentru o regularizare cu succes a sistemului valutar mondial.
 La sfârşitul anilor ’90 a devenit clar că sistemul existent produce nu doar o
multitudine de crize valutare, dar şi financiare şi economice, care de fiecare dată tind
să se transforme în mondiale.
 SISTEMUL VALUTAR FINANCIAR INTERNAȚIONAL ACTUAL

De fapt declanşarea crizei ”subprime” care a demonstrat că:

• Sistemele valutar-financiare a multor ţări au devenit interdependente şi puternic legate reciproc;
• Măsuri sigure împotriva crizelor de fapt nu există nici în ţările de frunte, nici la organizaţiile
internaţionale. Ele nu au resurse suficiente pentru neutralizarea scurgerilor speculative de capital, care
pot în câteva ore destabiliza sistemele valutare chiar şi a unor ţări mari;
• Nici oamenii de ştiinţă, nici finansiştii – practicieni, nu dispun de o bază teoretică corespunzătoare care
ar prezice crizele financiare şi ar elabora recomandări pentru combaterea lor;
• Toate pieţele financiare – de credit, valutare, a fondurilor, derivate – s-au contopit atât de strâns, încât
cea mai mică criză în una din ele practic simultan cauzează fenomene analogice pe celelalte. Mai mult
decât atât, fenomenele de criză pe segmente diferite a pieţei financiare sunt în stare să-si mărească
forţa între ele, ducând la un multiplicator financiar specific a cizelor;
• Sfera financiară este atât de deplasată de economia reală, încât influenţa crizelor mondiale afectează
într-o măsură mai mică, decât s-ar putea imagina, dezvoltarea economiei mondiale şi dezvoltarea unor
ţări aparte.
SISTEMUL VALUTAR FINANCIAR INTERNAȚIONAL ACTUAL

Evaluarea Sistemului Valutar - Financiar Internaţional actual

• Flotarea liberă nu a generat o diminuare a comerţului sau investiţiilor internaţionale şi nici

nu a dus la dezintegrarea pieţelor internaţionale de capital
• Flotarea liberă nu permite neapărat o ajustare rapidă a fluxurilor comerciale
• Ratele de schimb rămân extrem de volatile în cadrul SFI
• Crizele rămân destul de puternice şi frecvente (ex: criza din Asia)
• Monedele ţărilor mici pot fi ancorate de dolar sau de o altă monedă puternică dar monedele
ţărilor puternice trebuie să floteze liber în cadrul SFI (Yen-ul japonez a fost stabilizat de
exemplu prin eforturilor G4)
• Rolul de pivot al USD s-a diminuat prin introducerea DST şi prin creşterea rolului EURO

38
SISTEMUL VALUTAR FINANCIAR INTERNAȚIONAL ACTUAL
 SISTEMUL VALUTAR FINANCIAR INTERNAȚIONAL ACTUAL

Рисунок. Эволюция цены золота

Sursa: Gold Price Chart [online]. Disponibil: < https://goldprice.org//>
 INTEGRAREA MONETARĂ EUROPEANĂ

Raportul Delors (1989)

Planul de realizare al UEM – ETAPA I
• Prima etapă (Iulie 1990)
– Libera circulaţie a capitalurilor;
– Ţările membre trebuiau să ia măsuri de fixare pe cât posibil a ratelor de schimb;
– Politicile comunitare trebuiau astfel coordonate încât să asigure o stabilitate a preţurilor (obiectiv central);
– Au fost create echipele de lucru necesare în demararea stadiilor ulterioare;
– În ansamblul său, această etapă a fost una pregătitoare, cu rol în definirea responsabilităţilor, stabilirea obiectivelor şi
priorităţilor legate de introducerea EURO

41
 INTEGRAREA MONETARĂ EUROPEANĂ

Etapa a III-a (Ianuarie 1999)

Introducerea monedei unice “EURO”.
Stabilirea Băncii Centrale Europene ca fiind instituţia desemnată pentru a aplica politica monetară
comună;
Au fost fixate definitiv ratele de conversie pentru cele 11 ţări care şi-au anunţat participarea iniţial
la zona EURO;
A fost stabilită o perioadă de tranziţie pentru introducerea monedei unice între 1.01.99 şi 31.12.01;
Euro a fost desemnat ca fiind singura monedă de denominare a operaţiunilor în cadrul TARGET
încă din 1999;
Au fost create două instrumente: EURIBOR şi EONIA

42
INTEGRAREA MONETARĂ EUROPEANĂ

Rata de conversie faţă de Euro

43
 INTEGRAREA MONETARĂ EUROPEANĂ

Statele care intenţionează să adopte euro ca monedă naţională trebuie

să atingă un nivel ridicat de „convergenţă durabilă”. Gradul de convergenţă este evaluat pe
baza unor criterii prevăzute de Tratatul de la Maastricht, care impun unei ţări să aibă:
• un grad înalt de stabilitate a preţurilor;
• finanţe publice solide;
• un curs de schimb stabil;
• rate scăzute și stabile ale dobânzilor pe termen lung.
Aceste criterii sunt concepute astfel оncвt doar acele state care promovează politici economice
orientate către stabilitate și care prezintă un istoric de stabilitate a preţurilor sunt admise în cea
de-a treia etapă a UEM. Tratatul prevede, de asemenea, ca banca centrală a statului respectiv să
fie independentă (a se vedea rticolul 108 din tratat).
INTEGRAREA MONETARĂ EUROPEANĂ
 INTEGRAREA MONETARĂ EUROPEANĂ

Costuri şi beneficii ale introducerii Euro

Beneficii:

– Reducerea costurilor de tranzacţionare.

– Eliminarea riscului valutar (!!!)
– Competiţie mai mare, creşte eficienţa
– Un grad mai mare de integrare între pieţele financiare europene care sporeşte eficienţa alocărilor
de capital;
– O mai mare disciplină în materie de inflaţii prin garantarea independenţei Băncii Central
Europene;
– O disciplină fiscală impusă şi necesară pentru a intra şi a rămâne în zona Euro
– Accelerarea reformelor structurale în cadrul UE pentru a susţine adâncirea procesului de integrare.

46
 INTEGRAREA MONETARĂ EUROPEANĂ

Costuri:
– Sistemul bazat pe fixitatea cursurilor de schimb elimină posibilitatea de utilizare a cursului de
schimb ca instrument de politică de diminuare a efectelor produse de şocurile asimetrice;
– Ţările nu mai pot utiliza politica monetară pentru a diminua şocurile specifice ţării;
– Imposibilitatea creării unei zone monetare optimale;
– Acces limitat în folosirea instrumentelor de politică fiscală pentru stabilizarea economică;
– Absenţa unui sistem fiscal de redistribuire de fonduri care să permită limitarea efectelor şocurilor
asimetrice.

47
 RECAPITULARE

 Conţinutul activităţii economice internaţionale, legităţile de desfăşurare, în special, în

domeniul repartiţiei financiare şi de credit şi a circulaţiei monetare reprezintă obiectul de
studiu al RVFI (relaţiilor valutar-financiare internaţionale).
 Ca parte componentă a economiei mondiale sistemul financiar-monetar internaţional reflectă
toate schimbările din sistemul acesteia şi totodată contribuie direct la desfăşurarea activităţii
economice internaţionale. Caracterul funcţionării şi stabilitatea sistemul financiar-monetar
internaţional depinde de nivelul corespunderii principiilor sale cu structura economiei
mondiale, repartizării forţelor şi intereselor ţărilor mari.