Astmul bronsic

Definitie
Astmul bronsic : boala inflamatorie cronica a cailor aeriene in care participa
numeroase tipuri de celule, in special mastocitele, eozinofilele,
limfocitele T, macrofagele, neutrofilele si celulele epiteliale.
Acest proces inflamator determina la indivizii susceptibili episoade
recurente de wheezing, dispnee, constrictie toracica si tuse, in special
noaptea si/sau dimineata devreme.
Manifestarile clinice se asociaza cu obstructie difuza de cai aeriene,
variabila si reversibila spontan sau sub tratament.
Inflamatia cailor aeriene determina in acelasi timp o crestere a
reactivitatii bronsice la o varietate de stimuli.

Miron A. Bogdan si col., Pneumologie, capitolul 21, Editura Universitara “Carol Davila”,
Bucuresti, 2008
Factorii de risc implicati in
aparitia astmului bronsic

● factori predispozanti – predispun la aparitia bolii.

Atopia: este definita ca predispozitia genetica de a dezvolta un raspuns mediat de IgE
la aeroalergeni obisnuiti.
Atopia se caracterizeaza prin:
- prezenta inconstanta a bolilor atopice (rinita alergica, dermatita atopica, urticarie
sau astm alergic),
- teste cutanate pozitive la aeroalergenii obisnuiti si
- prin prezenta in sange a nivelurilor crescute de IgEspecifice pentru acesti
aeroalergeni cat si a IgE totale .
● factori cauzali – determina aparitia bolii la indivizii predispusi.
aeroalergenii, sensibilzantii profesionali, aspirina si AINS (antiinflamatoarele
nesteroidiene).
● factori adjuvanti – favorizeaza aparitia bolii in cazul expunerii indivizilor predispusi
la factori cauzali.
-expunerile pasive ale copiilor la fumul de tigara
-poluantii aerieni de exterior , poluantii aerieni de interior
- infectiile respiratorii virale (prin agresiunea epiteliului bronsic),
-obezitatea (prin efectul asupra mecanicii pulmonare, comorbiditati si
mediatorii inflamatori secretati de tesutul adipos -adipokine).
Factorii cauzali frecvent incriminati
sunt:
Aeroalergenii:
Alergenii din aerul atmosferic : sensibilizeaza subiectii atopici prin stimularea clonelor
specifice de limfocite Th2 si productia de IgE specific.
Alergenii de interior provin de la acarieni domestici, animale de casa (saliva, excretiile si
perii pisicilor, cainilor sau rozatoarelor), gandaci si fungi .
Alergenii de exterior ; polenurile si fungii proviniti in cea mai mare masura din arbori,
ierburi si buruieni.

Sensibilizantii profesionali ( peste 300)

naturali: faina, excremente de animale sau pasari, pene de pasari, aspergillus,
polenuri, acarieni, proteine din ou, scoici etc.
substante chimice anorganice (saruri de platina, nichel, crom, cobalt) si organice
(medicamente, dezinfectante, formaldehida).

Aspirina si antiinflamatoarele nesteroidiene. Intoleranta la aspirina odata dezvoltata

persista toata viata.
Patogenie
• Astmul este o boala inflamatorie cronica a cailor aeriene.

• Elementele esentiale ale patogeniei astmatice sunt:

- raspunsul imun la aeroalergeni ,
- inflamatia acuta a cailor aeriene ,
- inflamatia cronica a cailor aeriene - elementul definitoriu al bolii astmatice,
- remodelarea cailor aeriene si
- elementele genetice care predispun la aparitia bolii.

Miron A. Bogdan si col., Pneumologie, capitolul 21, Editura Universitara “Carol Davila”, Bucuresti, 2008
Raspunsul imun la alergen

• In mod cu totul particular, la bolnavii astmatici se selectioneaza si se

activeaza in bronhii o subpopulatie de LTh-LTh2caracterizate prin profilul
specific de mediatori eliberati(citokine codificate de gene sitate pe
cromozomul 5)
• Marca imunologica a astmului alergic este productia excesiva de citokine
tip Th2 (IL-3, IL-4, IL-5 si IL-13,GM-CSF) ca raspuns la un alergen.
-Prin IL-3 sunt stimulate mastocitele,
-Prin IL-5 si prinGM-CSF se recruteaza si se activeaza eozinofilele
-IL-4 esta responsabila de aparitia de limfocite B secretoare de IgE specific
pentru alergenul respectiv.
• IgE specific secretate sunt citofile si se leaga de receptorii cu afinitate mare
(FceRI) care se gasesc in special pe suprafata mastocitelor si a bazofilelor,si
de receptorii cu afinitate mica (FceRII) ce se gasesc pe suprafata
macrofagelor, eozinofilelor si a altor celule. (17)
Inflamatia acuta alergica a cailor
aeriene
• La contactele ulterioare cu alergenul acesta se plaseaza la capatul liber al IgE fixate pe
receptorii cu afinitate mare (FceRI),in special la suprafata mastocitelor inducand
activarea si“degranularea mastocitara” cu eliberarea de mediatori preformati din
granulele citoplasmatice (histamina, bradikinina, triptaza si carboxipeptidaza A, ECF-
factorul chemotactic pentru eozinofil).
• Concomitent sunt eliberati si mediatori constituiti pe loc, cei mai importanti fiind
metabolitii acidului arahidonic proveniti pe calea ciclooxigenazei : prostaglandine
(PGD2, PGF2) si tromboxani(TxA2).
• Toti acesti mediatori induc:
- contractia muschiului neted bronsic(histamina,PGD2,PGF2 si TxA2),
- secretie de mucus (histamina),
- vasodilatatie cu extravazare plasmatica la nivelul microcirculatiei bronsice
-edem al peretelui cailor aeriene (histamina si kinine,ECF),

ingustarea lumenului si obstructia difuza a cailor aeriene.

Acestea caracterizeaza reactia alergica de tip imediat( precoce) care apare in cateva
minute de la contactul cu alergenul si dureaza aproximativ 30 minute.
• Reactia tardiva se produce la 6-9 ore de la provocarea alergenica,
-consta in aparitia unui infiltrat inflamator important in
submucoasa bronsica prin recrutarea si activarea
eozinofilelor,LTh2, bazofilelor, neutrofilelor si macrofagelor.
- recrutarea eozinofilelor (si a altor celule inflamatorii) este un
element persistent, central, in cadrul inflamatiei cronice a cailor
aeriene.
Inflamatia cronica a cailor aeriene

• Eozinofilele actioneaza prin:

-mediatori preformati (MBP -proteina bazica majora, ECP -proteina cationica
eozinofilica, EPO -peroxidaza eozinofilica, si EDN -neuropeptidaza derivata din
eozinofil),
- radicali liberi derivati din oxigen (RLDO),
-derivati ai metabolismului acidului arahidonic -cisteinleucotrienele,
-factori de crestere fibrogenici si citokine LTh2 - like (IL3,IL5,GM-CSF).
Mediatorii principali ai reactiei de tip tardiv sunt cisteinleucotrienele determinand:
-bronhoconstrictie (efect de 1000 de ori mai intens decat al histaminei),
- vasodilatatie cu cresterea permeabilitatii si exudare plasmatica cu edem,
-cresterea secretiei de mucus si
- hiperreactivitate bronsica.
Particulare pentru reactia tardiva sunt:
- efectele citotoxice asupra epiteliului bronsic, in special ale MBP si RLDO,
- stimularea miofibroblastelor cu sinteza de fibronectina si colagen
↓
procesul de remodelare bronsica.
• Remodelarea cailor aeriene : alterarea definitiva a structurii cailor aeriene
determinata de prezenta procesului inflamator cronic si consta in:
- cresterea masei musculare prin hiperplazie si hipertrofie;
- hipertrofia glandelor mucoase;
- ingrosarea laminei reticularis prin depunerea de colagen sub membrana bazala;
- dilatarea vaselor sanguine subepiteliale.

• Trei componente ale sistemului nervos autonom au rol in controlul tonusului cailor
aeriene si al secretiilor acestora:
- sistemul colinergic, via nervul vag;
- sistemul adrenergic si sistemul nonadrenergic noncolinergic (NANC) sau
- sistemul peptidergic.
Fiecare din acestea, impreuna cu/sau mediatorii inflamatiei, sunt implicate in geneza
astmului

• Predispozitia genetica a astmului - sustinuta de agregarea cazurilor de astm in

anumite familii
 Mecanisme fiziopatologice
Disfunctia
musculaturii Inflamatia
netede cailor aeriene

• Infiltrat inflamator
• Bronhoconstrictie celular
• Hiperreactivitate • Edemul mucoasei
• Hipertrofie/hiperplazia • Proliferare celulara
• Eliberare de mediatori • Distrugeri epiteliale
inflamatori • Ingrosarea
membranei bazale

Simptome/Exacerbari
GINA 2009
 Distrugerea epiteliala in astm

Normal Astm
Am. J. Resc. Crit. Care Med. 2001, Nov.15; 164 (10pt2) S28-38.
 Consecintele inflamatiei pe termen lung,
inclusiv in formele usoare de astm
Epiteliu Epiteliu fragil,
intact fragmentat
Integritatea
musculaturii
netede Grosime
normala a
membranei
bazale

Ingrosarea membranei
bazale reticulare –
inceputul remodalarii
cailor aeriene

Plaman normal Pacient cu astm usor

Am. J. Resc. Crit. Care Med. 2001, Nov.15; 164 (10pt2) S28-38.
Fiziopatologie
• Elementul central in astm este limitarea fluxului de aer in caile aeriene ca urmare a
ingustarii calibrului lor,
• Mecanismele ingustarii calibrului bronsic (obstructia) sunt:
- bronhoconstrictia (pe fondul HRB);
-hipersecretia de mucus cu formarea de dopuri intraluminale;
- exudatul inflamator intraluminal;
- edemul peretelui bronsic;
- remodelarea peretelui bronsic.
Corespondentul functional resp. este sindromul obstructiv definit prin:
- cresterea rezistentei la flux
- scaderea debitelor expiratorii instantanee si medii.
• Obstructia din astmul bronsic se caracterizeaza prin:
- reversibilitate spontan sau dupa un medicament bronhodilatator (ameliorarea cu
peste 12% fata de valorile initiale) si
- variabilitate in timp (valori mult modificate la interval de minute, ore, inclusiv pe
parcursul aceleiasi zile).
 Inflamaţia în astm

 Astmul - boală inflamatorie

 Inflamaţia determină:
 bronhoconstricţie
 hiperreactivitate/răspuns
exagerat al căilor aeriene
 rezultă simptome

 Prevenirea si combaterea inflamaţiei

– de primă intenţie în astmul bronsic

Adapted from National Institutes of Health Global Initiative for Asthma: Global Strategy for Asthma Management and Prevention: A Pocket Guide for
Physicians and Nurses. Updated 2005. Publication No. 02-3659. Bethesda, MD: National Institutes of Health, 2005; Bjermer L Respir Med 2001;95:703–
719.
Tabloul clinic
• Tabloul clinic in astm este polimorf,
relativ nespecific si
intotdeauna foarte variabil in timp.
- Dispneea, descrisa ca dificultate la expir (dispnee expiratorie)
de obicei simptomul dominant in astm
rareori absenta (astmul tusiv).
• Wheezingul - respiratia suieratoare, predominant in expir, audibila la gura,
- simptom frecvent intalnit, relativ specific astmului (prezent si in alte boli
obstructive).
• Tusea este -frecvent intalnita, rareori izolata (astm tusiv).
- neproductiva si chinuitoare, sau
-uneori cu expectoratie dificila, in cantitate mica,spre sfarsitul crizei de
astm.
- sputa de obicei alba spumoasa, poate avea si un aspect aparent purulent
din cauza numarului mare de celule inflamatorii (eozinofile), pretand la confuzia cu o
infectie de cai respiratorii.
• Senzatia de constrictie toracica : descrisa ca apasare sau strangere la nivelul cutiei
toracice, de cele mai multe ori concentric bazal.
• Simptomele astmatice apar impreuna si au urmatoarele
caractere:
- variabilitate in timp (apar sau se declanseaza in
prezenta unui factor declansator sau aparent spontan si
se amelioreaza sau dispar spontan sau sub tratament);
-aparitia mai frecventa noaptea si dimineata devreme
(dar si ziua);
- prezenta unui factor declansator (efort fizic, expunerea
la un alergen, rasul puternic, la locul de munca etc).
Examenul fizic pune in evidenta:
• Semnele de obstructie bronsica
-expirul prelungit,
- raluri sibilante si uneori ronflante difuze,
• Semnele de hiperinflatie
-torace cu diametrele anteroposterior si lateral marite
-diminuarea murmurului vezicular in obstructiile severe.
• Frecventa respiratorie normala, usor scazuta sau usor crescuta.
Examenul fizic normal nu exclude astmul (fie se afla in afara
perioadelor de obstructie, fie obstructia este foarte usoara).
Testarea spirometrica a
functiei pulmonare
Ideala in toate cazurile de astm bronsic
• Modificarea functionala caracteristica astmului este sindromul obstructiv
reversibil
• Sindromul obstructiv este definit prin:
-VEMS scazut si
- Indice Tiffeneau (raport VEMS/CVF) scazut, sub 70%.
- CVF normala sau scazuta (in hiperinflatia pulmonara prin cresterea
volumului rezidual), dar VEMS/CVF ramane intotdeauna <70%.
• Reversibilitatea obstructiei poate fi demonstrata prin cresterea VEMS cu
peste 12% (si minim 200 ml) dupa administrarea inhalatorie a unui
bronhodilatator cu durata scurta de actiune
( 400 mg salbutamol ).

Prezenta sindromului obstructiv reversibil in contextul suspiciunii clinice de astm

este suficient pentru diagnosticul de astm
 Functia pulmonara:
spirometrie

GINA 2009