Cercul pedagogic al profesorilor de BIOLOGIE - Zona

RĂDĂUȚI
STUDIU DE CAZ
COPIL SUPRADOTAT
7 mai 2017

PROF. ÎNV. PRIMAR DARIA PĂSĂILĂ

ȘCOALA GIMNAZIALĂ MILIȘĂUȚI
STRUCTURA BĂDEUȚI
JUD. SUCEAVA
  Definirea problemei: Copil supradotat, cu manifestări de anxietate
nevrotică, deficiențe în adaptarea școlară și relaționarea socială, nivel
scăzut al stimei de sine, izolare de grup, instabilitate emoțională.

I. DESCRIEREA SIMPTOMATOLOGIEI
 Teo- băiat de 10 ani -
-manifestă tulbură ri ce pot fi identificate cu anxietatea nevrotică
 dificultă ți în stabilirea relațiilor interpersonale - izolare față de grup
nivel scă zut al stimei de sine - instabilitate emoțională
dezinteres față de sarcinile școlare - dispersarea atenției, fixarea atenției asupra altor activită ți
rigiditate în mișcă ri, scrisul de mâ nă colțuros, asemă nă tor celui de tipar, litere “tremurate”, scrise de
la dreapta spre stâ nga,
lipsa de concentrare la dialogul frontal -lipsa de colaborare în echipă
devine violent câ nd colegii îi solicită să respecte regulile grupului
devine agresiv verbal cu învă ță toarea câ nd îi solicită să respecte reguli, se refugiază în plâ ns pentru a
fi scutit de a le respecta
- Problema devine evidenta în momentul în clasa I, cand Teo este pus în situația să facă față
activită ților motrice: scriere, mâ nuirea foarfecii, a pensonului, aplicațiile cu decupaje.
Prezintă o tulburare ușoară de limbaj(bâ lbîială ) câ nd citește și recită poezii, fapt ce demnstrează
prezența anxietă ții.
CAUZE: * rigiditatea familiei ( a tatălui, în special), *lipsa unui grup de joacă,
* insuficienta colaborare a familiei cu învățătoarea clasei.
 DATE DESPRE COPIL ȘI FAMILIE

Numele și prenumele: Popescul G. T. (clasa a IV-a, Școala Gimnazială Bădeuți)

Data nașterii: 24.02.2005
Domiciliul: Bădeuți, jud. Suceava
Ocupația părinților : * mama : agricultoare, studii medii; * tata: agricultor,studii medii, face unele
lucră ri ce țin de mecanică , într-un mic atelier din gospă dă rie
Frați și surori : o soră , Andreea,8 ani, clasa a II-a, elevă la aceeași școală
Relaţiile dintre părinţi şi copil: în medie, bune.
Tată l manifestă grijă excesivă față de copil, îi oferă mai puțină libertate în petrecerea timpului liber.
Mama se ocupă cel mai mult de copil.
Bugetul familiei :venitul familiei este modest, pă rinții nu au un loc de muncă , lucrează terenul agricol
din posesie, cresc 1-2 animale, tată l face ocazional lucră ri, ce țin de mecanică .

Structura psihologică
Percepția- sintetică ; Înțelege și rezolvă ușor o problemă , noțiunile le înțelege, realizează raporturile
dintre obiecte și fenomene cu ușurință .
Memorie vizulă și auditivă prezentă , memorie reproductivă excelentă , memoria de conservare, de
evocare.
Spiritul său de observație este foarte bine dezvoltat, sesizează detalii.
Are o imaginație reproducivă, dar și cea creativă, este bogată , ca și volum. Are încercă ri de scurte
compoziții literare(poezii, compuneri).
Generalizarea și abstractizarea sunt foarte bine evidențiate.
Are o capacitate foarte bună de comparare, analiza, sinteză, lucrează bine independent, nu are
deficiențe de vorbire.
 Trăsături de caracter
Voința voluntară în mod inconstant, atenția este instabilă, de multe ori.
Este serios, în general, uneori manifestă inițiativă și creativitate, dar prezintă și neglijență în
redactarea temelor, aranjarea obiectelor pe bancă,aranjarea ținutei. Este uituc.
Motivația învățării este dorința de a obține note mari și a deveni o persoana
importantă(învățător).
Temperamentul său este flegmatic. Când obține o reușită, schițează doar un zâmbet, însă se decide
greu pentru acțiune, are gesturi șovăielnice, la finalizarea sarcinii relatează colorat cele petrecute.
Lucrează corect, consumă mult timp în rezolvarea sarcinilor, nu se încadrează în timp.
Este egoist. Îi este frică de pedepse fizice; în momentul în care un adult gesticulează în fața lui,
acesta se retrage și face un gest de apărare, ridicând mâna(uneori este pedepsit fizic de către
părinți).
Nu este întotdeauna sincer, dar este de bună credință.
Este politicos cu profesorii, însă nu manifestă spirit de întrajutorare față de colegii săi întotdeauna.
Este foarte hotărât și curajos, când vrea să-și atingă scopul. Este de acord cu necesitatea existenței
regulilor, într-un grup, însă nu le respectă.

Tip de inteligență
* inteligența logico-matematică, * inteligența lingvistică, * inteligența artistică.
 Relațiile cu familia
TESTUL FAMILIEI
Aspecte observate:
•La nivel grafic:
Liniile - scurte, apăsate, cu ștersături= inhibiție, energie disproporționată, pulsiuni brutale, teamă de
neputință, agresivitate, dar și hotărâre, libertatea instinctelor, dorință de apreciere.
Ritmul liniilor- anxietate nevrotică, pierderea unei părți a spontaneității, rigiditate, comoditate-
desenează încet.
Expansiune imaginativă-desen în partea superioară a paginii.
Culorile: roșu, verde, bleu, maro- tendința spre extrovertire, dar prezența timidității., a rezervei,
comoditate. Membrii familiei- desenați în creion – vid de afectivitate sau problema exteriorizării
afectivității.
•La nivelul structurilor formale :
*Schema corporală=fără densitate, fără viață
*cap mic, fără detaii, brațe scurte= teamă de confruntare , nesiguranță,
*picioare lungi = dorința de creștere, nevoia de siguranță, de încredere,
*Ochi foarte mici = neîncredere în adulți , teamă de comunicare
*Persoanele apar ca niște roboței, linii dreptecare fomează figuri geometrice = voința și tenacitatea
sunt mai importante decât inprovizația.
*Cauza: rigiditatea familială, dorința de creștere și de opoziție față de cerințele și normele impuse de
mediul familial și mediul școlar.
*Structura formală a grupului de personaje relevă o persoană rațională, spontaneitatea e inhibată de
cenzuri, conține personaje reproduse stereotip și ritmic, izolate(nu se țin de mână), alcătuite din linii
drepte și unghiuri.
• La nivelul conținutului:
Este desenată familia proprie , respectâ nd principiul realită ții, încercare de maturizare.
Se observă gelozia bă iatului la adresa surorii- o desenează prima, de la stâ nga la dreapta, în poziția
copilului mai mare, cu detalii, cu degete reprezentate mai bine, încă lță minte, pă r, pă lă rie înaltă ( devine
mai înaltă decâ t Teo).
Teo apare defavorizat, desenat cel mai mic dintre toți, detalii importante lipsesc ( pă r, nas, urechi,
nasturi), nu-și scrie numele, îl înlocuiește cu pronumele personal de persoana I, adaugă gradul de
rudenie față de sora sa.
•Date din anchetă :
Mama este preferată , mama apă râ nd în imediata apropiere a bă iatului, mai înaltă (autoritate).Mama e
cea care îl mobilizează pe tata să lucreze. Tatăl este autoritatea absolută a familiei, cel mai înalt, cu
pă lă rie, lucrează însă puțin, leneș, dar sever cu copiii. Teo se simte oprimat de comoditatea tată lui, nefiind
de acord cu ea.
Casa mică , lipsa mâ nerului = timiditate, prudență , reținere, dificultate în relaționare.
Ferestre mici, închise = nevoia de a scă pa de ochii indiscreți, introversiune, precauții în relații
Lipsa hornului = carențe în comunicare, lipsa afectivită ții, nu e locul unde își poate exprima sentimentele
Ușa închisă , lipsa mâ nerului= timiditate, prudență , reținere
Pomul lâ ngă casă = nevoia de afecțiune, de protecție, de siguranță din partea familiei, pentru exprimarea
sentimentelor;
Copacul= pom cu fructe, coroană rotundă , largă = nevoia de a reuși, de a domina
Soarele – palid, în tonuri gri, mic= frică de tată l
Copilul primește pedepse corporale(este bă tut), nu se comunică eficient= copilul devine vulnerabil, nu
are prieteni, este personajul “Gică contra“ al clasei.
 Plan de intervenție
A. STRATEGII DE INTERVENȚIE
1. Demersuri centrate pe copil, ce au ca scop diminuarea tulburărilor opozante ;
2.Demersuri centrate pe familie, în vederea modificării condiţiilor familiale care mentin
simptomatologia copilului:
3. Demersuri centrate pe şcoală;
Teo are nevoie de atenţia şi preocuparea mai atenta a pă rinţilor în ceea ce înseamnă educaţia şi
activitatea sa şcolară ; de asemenea, are nevoie de un program riguros în afara orelor de curs, iar
pă rinţii şi învăță toarea trebuie să gă sească timp pentru a veghea asupra respectă rii acestui
program.

B. OBIECTIVE VIZATE:
•Clarificarea rolurilor și granițelor familiale și stabilirea unui spațiu personal al copilului ;
•Exersarea capacității copilului de a-și exprima verbal sau nu emoțiile, nevoile în raport cu ceilalți;
•Identificarea unor modalități eficiente prin care copilul să-și manifeste excesul de energie,
recuperarea și consolidarea stimei de sine(practicarea unui sport , participarea la activitați
extrașcolare care îi atrag interesul );
•Dezvoltarea abilităților de comunicare în familie ;
•Clarificarea și optimizarea relațiilor de comunicare a copilului cu tatăl;
•Determinarea părinților în realizarea unei evaluări psihologice și a unor ședințe de consiliere pentru
copil și familie.
 C.PLANIFICAREA INTERVENȚIEI
Nr.cr Strategii de ACTIUNEA PROPRIUZISĂ (Activitați vizate)
t. intervenție

1. Demersuri -stimularea motivaţiei pentru învăţare printr-un program de conținuturi care să atragă
interesul copilului(Teme suplimentare la mateatică,exerciții de scriere caligrafică, compuneri
centrate pe copil,
ce au ca scop libere si cu tematică preferată,prezentari power-point realizate de copil,etc)
-şedinţe de consiliere şi psihoterapie;
diminuarea -aplicarea de teste de gândire divergentă, de tip problematizat;
tulburărilor -valorificarea fiecărei experienţe pozitive a elevului şi încurajarea manifestării
opozante acesteia(evidentierea in fața colectivului , a colegilor de școală,în cadru festiv, în fața
comunității,acordarea de carti, diplome,alte recompense)
-respectarea „Ghidului pentru motivarea copilului”, personalizat, primit de la învățător,ce
include acțiuni concrete pe care să le facă Teo;

2. Demersuri -implicarea majoră a tatălui în educatie( particiarea acestuia la activitati

extrascolare,stabilirea unui program de activitați cu fiul)
centrate pe
familie, în vederea - stabilirea obiectivului educaţional împreună cu familia şi axat pe comportamentul cel mai
neadecvat cu ignorarea lui şi cu recompensarea atitudinilor dorite, se va mentiona ce este
modificării "rau" si ce este "bine"( stabilirea metodei de urmat: metoda intaririlor, in cazul evolutiei
condiţiilor pozitive,stimularea initiativei copilului si responsabilizarea lui, prin exemplul personal al
familiale care parintilor)
mentin - menţinerea unui "jurnal" zilnic al comportamentelor "bune şi rele" este de un real folos
simptomatologia pentru a evidenţia progresul sau pentru a schimba atitudinea când este necesar(copilul va fi
incurajat sa evalueze singur comportamentele bune sau rele din jurnal,parintii vor discuta cu
copilului acesta si nu va primi pedepse de genul celor utilizate in trecut,ci va realiza activitati in timpul
liber care sa compenseze greselile si/lipsa lui de atentie)
- consilierea în comun cu familii cu aceeasi problema, ceea ce ajuta mult la aflarea altor căi
de comunicare cu propriul copil si poate aduce o mare îmbunătățire în perceperea propriului
copil(participarea părinților la sedințe de consiliere cu un psiholog școlar in care părinti cu
același tip de copii împărtășesc din experientele lor);
 C. PLANIFICAREA INTERVENȚIEI
Nr.crt. Strategii de intervenție ACTIUNEA PROPRIUZISĂ (Activitați vizate)

Demersuri centrate pe şcoală - implicarea profesorilor preferaţi (lb. engleză , religie, sport,
invă ță tor) în activită ţi comune( participarea la proiecte ce in limba
3. engleza pentru stimularea învă ță rii,participarea la activitați de
voluntariat,participarea la activitați sportive care să -i dezvolte
motricitatea și spiritul de compeție, de echipă , etc) ;
- responsabilizarea elevului(participarea la proiecte comune de
genul: “Sunt cel mai bun!”, “Să oferim modele celor mici!”, “Stop
violenței!” la nivel de clasa sau de școala)

D. OBSTACOLE ÎNTÂMPINATE

 Dificultă ți în a colabora cu familia, in special cu tată l lui Teo;

 Tată l are o mentalitate conservatoare și învechită , nu a dat curs invitației la a participa la
ședințe de consiliere cu un psiholog școlar, la activitați de grup pentru pă rinți, nu s-a implicat în
realizarea acelui ” jurnal” zilnic al școlarului, nu a fă cut eforturi să respecte un program strict de
activită ți impreună cu fiul să u, nu l-a responsabilizat acasă . Dimpotrivă , l-a pedepsit de câ te ori a
avut rezultate modeste la învă ță tură , i-a pus restricții în utilizarea calculatorului, nu a sprijinit
copilul să -și facă prieteni, invocâ nd absența unor bă ieți de vă rsta lui, pe stradă , între vecini etc.)
 Rezultate obținute
Teodor a devenit mult mai conștient că respectarea regulilor este absolut
necesară ,însă el își poate permite să nu le respecte pe toate;
A înțeles că are nevoie de prieteni și că trebuie să facă eforturi în a-i câ știga și pă stra;
A învă țat că toți copiii au dreptul să ră spundă la întrebă ri, insă câ nd sunt întrebați
A înțeles că este foarte importantă calitatea scrisului în înțelegerea mesajului;
A conștientizat că are nevoie de sprijin acasă , dar trebuie să își asume responsabilită ți;
A reușit să -și întă rească și dezvolte motricitatea, să îndră gească activită țile plastice si
pe cele practice;
A înțeles că orice lucru bun este apreciat și ră splă tit, iar greșelile sunt pedepsite, insă
nu se aplică pedepse corporale;
A învă țat că promisiunea este o obligație si trebuie respectată ;
A reușit să colaboreze mult mai bine în activită țile pe echipe , devenind lider de grup;
A înțeles că lenea e un defect, iar conștiinciozitatea, rigurozitatea si tenacitatea pot
duce la satisfacții foarte mari.
Pă rinții au conștientizat problemele copilului și cauzele care le-au declanșat, urmâ nd
să solicite ajutorul unui consilier școlar.
 CONCLUZII
 Problemele comportamentale ale copiilor , evident, își au originile in primii
6 -7 ani de viață , așa cum afirma marele psiholog Sg. FREUD, iar cunoașterea
dezvoltă rii psihosexuale la copil este foarte importantă pentru cadrele didactice.
 Analizâ nd modul în care copilul se proiectează în desenul familiei, el mi-a
oferit date importante asupra personalitații sale, asupra structurii Sinelui, a
Eului si Supraeului, eventualele conflicte între între aceste instanțe diferite, dar
și asupra relațiilor copilului cu pă rinții și sora sa.
 Întregul plan de intervenție s-a bazat pe respectarea particularită ților
individuale si de vâ rstă ale copilului, pe o câ t mai bună comunicare cu copilul,
pă rinții și profesorii care predau la clasă .
 Teo a realizat schimbă ri importante în comportamentul să u și în înțelegerea
importanței unui stil de muncă ordonat și perseverent, iar pă rinții acestuia vor fi
cei care împreună cu profesorul diriginte și colectivul de cadre didactice din
clasele gimnaziale, asociat cu sedințele de consiliere psihologică , vor face
eforturi pentru remedierea completă a deficiențelor educaționale ale lui Teo.
 BIBLIOGRAFIE
1. Corman , Louis, „Testul desenului familiei cu 103 figuri”,
trad.: Adriana Steriopol, Bucureşti, Editura Trei,2012
2. Crotti, Evi, “Desenele copilului tău”,
trad. Raluca Pușdercă , Ed. Litera, București, 2010
3. Jourdan-Ionescu,C. „Desenul familiei”,
Ed.Profex. Timișoara,2003
4. Munteanu, Ana, „Psihologia dezvoltării
umane”,Editura Polirom, Iaşi, 2003
5. Sion, Gratiela, “Psihologia vârstelor”,
Editura fundatiei Romania de mâ ine, Bucuresti, 2007
6. Zlate, Mielu, „Introducere în psihologie”,
Editura Polirom, Iaşi, 2007
ANEXE
Vă mulțumesc pentru atenție!