PATOLOGIA

CARDIOVASCULARA
ATEROSCLEROZA
MIOCARDITA SUPURATA
MIOCARDOSCLEROZA
ATEROSCLEROZA
 Definitie: afectiune degenerativ-metabolica a arterelor
elastice si musculare cu etiologie si patogenie
complexe, evolutie stadiala si a carei leziune
caracteristica este reprezentata de placa de aterom.

 Debutul afectiunii are loc imediat dupa nastere (dupa

unii autori in viata intrauterina) si este influentat de
obiceiuri alimentare, regimul de viata, factori
constitutionali
 FACTORI DE RISC
Localizare de predilectie:
- aorta
•VARSTA - arterele coronare
•SEXUL MASCULIN
CONSTITUTIONALI
•FACTORII GENETICI - arterele cerebrale
- arterele renale
- arterele membrelor inferioare
•HIPERLIPIDEMIA
- arterele mezenterice.
•HIPERTENSIUNEA
MAJORI
•FUMATUL
•DIABETUL
Localizari preferentiale la nivelul
arterelor:
- la nivelul aortei, leziunile
•OBEZITATE debuteaza la nivelul carjei
•LIPSA
MINORI
EXERCITIULUI FIZIC - la nivelul celorlalte artere la
•STRESUL nivelul emergentei sau bifurcatiei.
 PATOGENIE
Ateroscleroza reprezinta un raspuns inflamator cronic
al peretelui arterial la leziunea endoteliului.

Ipoteza raspunsului la lezarea tisulara

Leziuni endoteliale cronice (disfunctia endoteliului,
cresterea permeabilitatii, aderarea leucocitelor,
potential trombotic)
Acumularea de lipoproteine
Modificarea lipoproteinelor prin oxidare
Aderarea monocitelor la endoteliu, migrarea la nivelul
intimei si transformarea in macrofage spumoase
Aderarea plachetelor
Migrarea celulelor musculare netede din medie in
intima
Proliferarea celulelor musculare netede la nivelul
intimei
Elaborarea matricei extracelulare: acumulare de
colagen si proteoglicani
Acumulare de lipide intracelular/extracelular
 Evolutia leziunii ateromatoase este stadiala
a) edemul intimei

b) stria lipidica

c) placa fibroasa

d) placa de aterom

Edemul intimei:

 leziune precoce, reversibila

 NU are corespondent macrosopic
 depunere de lipide la nivelul celulelor intimei
 degenerescenta mixoida a substantei fundamentale
 cresterea continutului in mucopolizaharide
 disocierea structurilor fibro-elastice ale intimei.
Stria lipidica:

- PRIMA leziune VIZIBILA macroscopic

- proeminenta discreta superficiala de culoare galbuie, cu
diametru de cativa mm (2-3), filiforma, orientata
longitudinal
- poate fi prezenta la toate varstele
- are caracter reversibil
Aspecte microscopice:
acumularea de lipide la nivelul intimei;
monocitele patrunse la nivelul intimei devin
macrofage ce fagociteaza lipidele, transformandu-
se in macrofage spumoase dispuse intre celulele
stratului profund al intimei in relatie cu fibrele
elastice si cu lamina elastica interna.
Placa fibroasa:

- caracter ireversibil
- in jurul striei lipidice si la nivelul intimei care corespunde acestei zone prolifereaza un
tesut conjunctiv fibros care alcatuieste partea fibroasa a leziunii
- partea profunda a leziunii sufera ramolisment lipidic (aterom) care contine lipide,
resturi tisulare, fibrina, hematii dezintegrate
- lamina elastica interna este alterata
- necroza si fibroza se pot extinde pana la nivelul mediei din imediata vecinatate.
Placa de aterom:

- leziune finala cu caracter ireversibil

- la periferia focarului liponecrotic apar depuneri de calciu
 intima care acopera focarul ateromatos sufera fibroza si
hialinizare.
Macroscopia placii de aterom:
- leziune butonata, bine delimitata
- dimensiuni aproximative 1,5-3cm lungime si diametru aproximativ 1-1,5cm
- culoare alb-galbuie
- consistenta „cojii de ou”
- la sectionare se exteriorizeaza material lipo-necrotic
 Gradul leziunii se coreleaza cu gradul obstructiei
lumenului vascular care este apreciat pe sectiuni
transversale.
• 25% usoara
• 25-50% moderata
• 50-70% accentuata
• ≥75% sever

Diagnostic diferential:
aortita luetica

Complicatii majore in ateroscleroza:

- infarctul miocardic
- infarctul cerebral
Complicatii locale:
- anevrisme
- ulceratii la nivelul placii de aterom
- hemoragia in placa de aterom
- embolia cu material ateromatos
- tromboza pe placa de aterom
- stenoza cu ischemia consecutiva
Anevrismul
 Dilatatie anormala localizata a aortei
 Anevrism adevarat: delimitat de componentele peretelui arterial
 Pseudoanevrism: o bresa in peretele vascular creata prin disectia unei tunici cu
formarea unui hematom si comunica cu lumenul vascular
Ulcerarea
Ulcerarea suprafetei lumenului placii determina
expunerea la substante trombogene care induc formarea
trombului sau eliberarea in torentul sanguin a unor
debridusuri cu aparitia embolilor.
 MIOCARDITA SUPURATA
Mici abcese ce afecteaza cu predilectie ventriculul stang;
In evolutie tind la crestere si confluare;
Este o manifestare a septico-piemiei sau o consecinta a difuziunii
unui proces septic de la nivelul pericardului (pericardita acuta) sau de
la o endocardita acuta ulcerativa;

Manifestarile clinice pot fi nespecifice:

fatigabilitate, dispnee,febra, palpitatii, jena precordiala

Microscopic: abcese ce disociaza fibrele miocardice cu alterari

distrofice consecutive

Macroscopic:
 cordul este marit de volum
 cavitatile sunt largite
 este flasc, friabil cu prezenta de colectii purulente
Diagnostic diferential
Miocardita interstitiala

Definitie: proces inflamator al miocardului care poate avea

caracter nespecific sau specific, cu evolutie acuta sau
cronica.

Etiologie: bacteriana, virala, alergica, toxine bacteriene,

fungica, parazitara, cauze necunoscute (idiopatica)

Propagarea agentilor patogeni la nivelul miocardului

poate avea loc:
- pe cale sangvina in cursul bacteriemiilor
- prin contiguitate (procese inflamatorii de vecinatate:
pericardita, pleurezie, osteoperiostita).
 Miocardita interstitiala virala:

- poliomielita
- varicela
- gripa
- rubeola
- hepatita virala
- HIV
- citomegalvirus, altii.

Diagnostic diferential
- miocardita interstitiala
idiopatica Fiedler

- miocarditele specifice:
luetica, tuberculoasa,
reumatismala

- miocardita cronica
MIOCARDOSCLEROZA

Definitie: leziune degenerativa care consta in inlocuirea

fibrelor miocardice cu tesut conjunctiv fibros.

Cauze:
 postinflamator (miocardite),
 ischemie cronica
 infarct miocardic acut

Nu prezinta manifestari clinice.

Miocardoscleroza post-infarct miocardic se poate

recunoaste pe EKG dupa prezenta undei Q patologice (de
necroza) care poate fi identificata in derivatia
corespunzatoare locului in care a avut loc necroza
ischemica.
Macroscopic exista doua tipuri de miocardoscleroza:
 forma difuza, in care cordul este scleros, are consistenta
crescuta; pe suprafata de sectiune prezinta zone albicioase cu
aspect de „fire de ata” cu dispozitie nesistematizata la nivelul
miocardic
 forma localizata, cunoscuta sub denumirea de cicatrice
post-infarct sau infarct miocardic vechi; este o zona
bine delimitata, de dimensiuni variabile, culoare alb-
sidefie, consistenta ferma, deprimata pe suprafata de
sectiune, care retracta tesutul inconjurator
Microscopic:

 fibrele musculare cardiace sunt inlocuite pe o portiune variabila de

tesut conjunctiv fibros devascularizat, care in coloratie van Gieson
(pentru evidentierea fibrelor conjunctive) apare colorat in rosu, iar
in coloratie Masson apare in albastru.
Diagnostic diferential:
- cu miocardita cronica, in care in afara unui infiltrat
inflamator cronic exista zone de fibroza care inlocuiesc
tesutul muscular.
Va multumesc!