Sunteți pe pagina 1din 39

S.U.A.

în secolul al XIX –lea

Juverdeanu Aurelia Melania


I. SUA ÎNAINTE DE RĂZBOIUL CIVIL
1. Creşterea demografică
- puternică emigraţie europeană stabilită mai ales în Nord
– dezvoltare industrial-urbană – noii veniti adoptă spiritul
yankeu
- Migratia si popularea vestului se produce prin alungarea,
exterminarea si inchiderea in rezervatii a nativilor
amerindieni, pe fondul unui permanent flux de europeni
care duce la cresterea populatiei de la 4.000.000 in 1790
la 100.000.000 in 1914.
I. SUA ÎNAINTE DE RĂZBOIUL CIVIL
Extindere Teritorială
- Colonizare în Vest până la Pacific
- Război cu Mexic 1848 – SUA anexează Statele Texas, California,
New Mexico, Nevada
- Cumpărararea de terenuri - Louisiana a fost cumpărată de la Franța
în 1803, Florida de la Spania în 1809, iar Alaska de la Rusia în 1867.
I. SUA ÎNAINTE DE RĂZBOIUL CIVIL
3. Politica externă
- doctrina Monroe (1823) – „America-americanilor!” –
SUA sustine independenţa statelor sud-americane
I. SUA ÎNAINTE DE RĂZBOIUL CIVIL
4. Două civilizaţii diferite: Nord şi Sud
a. Nord – Nordiştii (Unioniştii)/(Yankeii)
♣ societate industrial-urbană, spirit yankeu, bazat pe egalitate
de sanse şi merit personal (educaţie, muncă şi inteligenţă)
♣ viziune federală asupra Uniunii – autoritaţile federale se
impun în faţa celor statale
♣ adepta aboliţionismului – lichidarea sclaviei negrilor
I. SUA ÎNAINTE DE RĂZBOIUL CIVIL
b. Sud – Sudiştii (Confederaţii
♣ Societate agrară: mari plantaţii de bumbac, trestie de zahăr
– exploatate prin munca sclavilor negri
♣ Viziune confederată asupra Uniunii – autorităţile statale se
impun în faţa celor federale
♣ Spirit aristocratic ce susţine ierarhia socială pe baza originii
♣ Societate adeptă a sclaviei negrilor
II . RĂZBOIUL CIVIL (1861-1865)
- Război de secesiune (desprindere) – Abolitionistul
Abraham Lincoln, adept al statului federal este ales în 1860
preşedinte al SUA→ cele 13 state sudiste se desprind de
Uniune şi formează un stat nou → C.S.A. (Confederated
States of America) – capitala la Richmond, Virginia
Uniunea si Confederatia in 1861
Liderii Confederatiei

Pres. Jefferson Davis VP Alexander Stevens


Stema si steagul Confederatiei

MOTTO  “With God As Our Vindicator”


Generalii lui Lincoln

Winfield
Winfield Scott
Scott
Joseph
Joseph Hooker
Hooker Ulysses
Ulysses S.
S. Grant
Grant
Irwin
Irwin McDowell
McDowell
George
George McClellan
McClellan George
George Meade
Meade

Ambrose
Ambrose Burnside
Burnside George
George McClellan,
McClellan,
Generalii Confederati

“Stonewall”
“Stonewall” Jackson
Jackson Nathan
Nathan Bedford
Bedford
Forrest
Forrest
George
George Pickett
Pickett
Jeb
Jeb Stuart
Stuart
James
James Longstreet
Longstreet
Robert
Robert E.
E. Lee
Lee
Batalia de la Bull Run, Iulie 1861
Batalia de la Ironclads, Martie 1862
Proclamatia de
emancipare a
sclavilor
Razboiul in vest,
1863: Vicksburg
Drumul spre Gettysburg: 1863
Evolutia razboiului: 1861-1865
Marsul lui
Sherman
spre mare,
prin
Georgia,
1864
Alegerile din 1864

Pres. Lincoln (R) George McClellan (D)


Rezultatele
alegerilor
prezidentiale
din 1864
Campania finala din Virginia
1864-1865
Armistitiul de la Appomattox
9 Aprilie, 1865
II . RĂZBOIUL CIVIL (1861-1865)
- Război câştigat de Nord datorită uriaşei supremaţii
industriale, în ciuda eroismului şi sacrificilor albilor
confederaţi sudişti
  Generalul confederat Robert E. Lee (dreapta), a cărui
pricepere a păstrat echilibrul în teatrul de operaţiuni din
est. El a fost învins la Gettysburg de generalul unionist
Meade (stânga).
Generalul Grant, principalul comandant militar unionist
din Vest, şi momentele principale ale carierei sale.
Teatrul Ford (14 Aprilie 1865)
Asassinul lui Lincoln

John Wilkes Booth


Asasinatul
Moartea lui Lincoln
Executia complotistilor
III. S.U.A. DUPĂ RĂZBOIUL CIVIL
1. Reconstrucţia Sudului pe baza principilor yankee şi a
segregaţiei rasiale (separare totală a raselor).
Al treisprezecelea amendament al
Constituţiei SUA, prin care era abolită
sclavia – 1865.
Amendamentul al 15-lea a fost adoptat
în 1870, și specifica faptul că dreptul de
vot nu putea fi refuzat nimănui pe
criterii de rasă, culoare sau starea
anterioară de sclavie.
III. S.U.A. DUPĂ RĂZBOIUL CIVIL
2. SUA - Prima Mare Putere economică mondială
- forţă de muncă bine calificată, continuarea emigraţiei
europene dar şi asiatice
- mari resurse economice
- economie capitalistă, bazată pe iniţiativă privată, muncă şi
concurenţă - accelerarea celei de a doua revolutii
industriale si aparitia marilor concerne si banci
III. S.U.A. DUPĂ RĂZBOIUL CIVIL
3. Politica externă
♣ doctrina Taft –„Diplomaţia Dolarului” – interesele SUA sunt de
natură economică oriunde în lume
♣ doctrina Roosvelt – „Diplomaţia Big Stick” – SUA îşi promovează
cu forţa şi îşi apără militar interesele economice oriunde în lume
♣ doctrina Wilson - “Diplomaţia Democraţiei” – SUA se obligă să
promoveze oriunde în lume democraţia, drepturile omului, drepturile
popoarelor la autodeterminare
 pozitia de exclusivitate a SUA in cele doua Americi, colaborarea
intre marile trusturi si puterea politica, concretizate prin anexarea
arhipelagului Hawaii in 1895, a teritoriilor Filipine, Guam, Puerto-
Rico si Cuba in urma razboiului cu Spania din 1898, precum si
controlul constructiei si navigatiei prin canalul Panama.
• 1801-Thomas Jeffersonn devine al treilea presedinte
• 1803-Achizitia Lousianei
• 1812-SUA declara razboi Angliei
• 1823-Doctrina Monroe
• 1829-Andrew Jackson devine presedinte
• 1830-Actul de stramutare a amerindienilor
• 1836-Independenta Texasului
• 1845-James K.Polk devine presedinte
• 1845-Texasul este admis
• 1846-Razboiul cu Mexicul
• 1848-Tratatul de la Oregon
• 1860-Abraham Lincoln este ales presedinte
• 1860-Carolina de Sud iese din uniune
• 1861-Izbucnirea Razboiului de Secesiune
• 1861-Jefferson Davis devine presedintele Statelor Confederative ale Americii
• 1863-Bataia de la Gettysburg
• 1865-Lincoln este asasinat
• 1865-Sfarsitul razboiului de secesiune
• 1865-Eliberarea sclavilor
• 1865-Infiintarea Ku Klux Klan-ului
• 1869-Terminarea caii ferate transcontinentale
• 1870-Infiintarea Standart Oil Company
• 1873-Dezvoltarea industriei otelului
• 1886-Rebeliunea din piata Haymarket