Sunteți pe pagina 1din 16

Clasificarea organismelor 1

Clasa a IX a
• Clasificarea = aranjarea ordonată a organismelor, de la simplu la
complex, astfel încât să rezulte gradele de rudenie dintre acestea,
precum și evoluția lumii de la simplu la complex.
• Prima clasificare logică, pe baza criteriilor morfologice, fiziologice,
comportamentale, ecologice, a fost realizată de naturalistul Karl Linne.
• Acesta a introdus în biologie denumirea științifică a organismelor e baza
nomenclaturii binare: utilizarea a două cuvinte din limba latină sau
greacă.
• Primul cuvânt indică genul (ca unitatea de clasificare), iar al doilea,
specia.
• Ex:
• Homo (genul) sapiens (specia) – omul
• Canis lupus – lupul
• Canis aureus - șacalul
• Canis familiaris - câinele
• Organismele se aranjează în cinci unități mari
de clasificare denumite regnuri:
• 1. Regnul Monera – Procariota
• 2. Regnul Protista
• 3. Regnul Fungi – Ciuperci
• 4. Regnul Plante
• 5. Regnul Animal
Virusurile
• Nu aparțin regnurilor deoarece nu prezintă
organizare celulară (membrană, citoplasmă,
nucleu).
• Sunt entități infecțioase, strict parazite
intracelular.
• Produc boli = viroze. Ex: gripa, herpesul,
poliomielita, rabia (turbarea)
Alcătuirea unui virus:
1. - materialul genetic viral – reprezentat de o moleculă de acid nucleic: ADN
sau ARN
2. - înveliș proteic numit capsidă

Bacteriofag – virus parazit în


celulele bacteriene Virusul gripal – parazit în
celulele animale și umane

1
1
2
2
Regnul Monera / Procariota

• Procariota – pro = înainte, carion = nucleu


• Provcariotele sunt organisme obligatoriu
unicelulare, lipsite de nucleu. În locul acestuia
se găsește un nucleoid nedelimitat de
membrană.
• Ocupă toate mediile de viață, existând și
reprezentați paraziți.
• Regnul include bacteriile și algele albastre -
verzi
Bacteriile se identifică după forma celulei și după modul de grupare a acestora:

Bacterii sferice: libere sau grupate în Bacterii sub formă de bastonaș: libere
șiruri = streptococi sau grupate în șiruri = streptobacili
Bacteriile se identifică după forma celulei și după
modul de grupare a acestora:

Bacterii sub formă de virgulă = vibrioni Bacterii spiralate = spirili


Algele albastre-verzi
• Sunt organisme coloniale,
care trăiesc în mediul acvatic
sau în medii terestre cu
umiditate ridicată. Prezintă în
citoplasma celulară două
tipuri de pigmenți:
Nostoc commune – cleiul pământului
- pigmentul verde – clorofila,
cu ajutorul căruia realizează
fotosinteza
- pigmentul albastru – de tip
cianic, care însoțește
pigmentul clorofilian.
Oscillatoria sp.
Regnul Protista
• Este extrem de divers.
• Grupează organisme:
- unicelulare
- coloniale
- pluricelulare.
Ocupă toate mediile de viață,existând și reprezentați paraziți care produc boli.
Nutriția poate fi:
Autotrofă – prin fotosinteză = sinteza substanțelor organice pornind de la substanțe
anorganice, utilizând lumina ca sursă de energie.
Heterotrofă – utilizează în nutriție substanțe organice preparate de alte organisme prin
procesul de fotosinteză.
Variantele nutriției heterotrofe:
- Saprofită – substanțele organice utilizate în nutriție sunt moarte, eventual aflate în
descompunere
- Parazită – sunt utilizate în nutriție substanțe organice preluate de la un organism gazdă.
Reprezentanți:
Protiste unicelulare flagelate parazite –
Protiste unicelulare flagelate. Flagelul este un
nutriție heterotrofă. Ex: Giardia
organit locomotor în mediul acvatic.. intestinalis – parazită în intestinul
Ex: Euglena verde – prezintă pigmenți clorofilieni subțire al omului; produce boli ale
verzi. Nutriția: autotrofă - fotosinteza sistemului digestiv.
Reprezentanți
Protiste unicelulare capabile să producă
pseudopode (pseudo=fals, pode=picioare, cu Protiste unicelulare prevăzute cu cili –
rol locomotor și în capturarea particulelor organite locomotorii pentru mediul acvatic,
alimentare) care acoperă toată suprafața celulei.
Ex. Amiba Ex: Parameciul
Algele
• Sunt protiste care trăiesc în mediul acvatic sau în
mediul terestru, în zone cu un umiditate ridicată.
• Nutriția este autotrofă, prin fotosinteză.
• Sunt organisme talofite deoarece corpul lor
vegetativ numit tal nu este organizat la fel ca la
plante, în trei tipuri de organe vegetative:
rădăcină, tulpină și frunze. Structurile algelor imită
cele trei tipuri de organe vegetative ale plantelor.
• (talul = organismul)
Algele verzi: prezintă pigmenți clorofilieni verzi
Alge verzi coloniale – acvatice. Colonia este formată din
Alge verzi unicelulare – trăiesc de exemplu, în două tipuri de indivizi.
mediul terestru, pe suprafețe cu umiditate 1. La exterior – indivizi flagelați cu rol în deplasarea
ridicată: pe scoarța arborilor, pe ziduri. coloniei
Ex: verzeala zidurilor 2. La interior,indivizi neflagelați, cu rol în înmulțirea
coloniei
Ex: sfârleaza apei

1 2
Alge verzi pluricelulare
Alge verzi cu tal pluricelular Alge verzi cu tal pluricelular Alge verzi cu tal pluricelular
filamentos simplu. filamentos ramnificat. lamelar
Ex: mătasea broaștei – acvatică, Ex: lâna broaștei – acvatică, Ex: salata de mare –
dulcicolă dulcicolă acvatică, marină
Alge pluricelulare
Alge brune – acvatice, marine. Trăiesc în Algele roșii – acvatice, marine. Trăiesc în
straturile mediane ale mărilor și straturile profunde ale mărilor și oceanelor.
oceanelor. Prezintă pigmenți clorofilieni Prezintă pigmenți clorofilieni verzi, dar și
verzi, dar și pigmenți bruni, ca adaptare pigmenți roșii, ca adaptare la mediul de
la mediul de viață. viață.
Ex: Laminaria Ex. Ceramium