Metabolismul glicerolului

Dr. Gligor Ramona

Glicerolul
 Reprezintă cel mai raspândit alcool din
structura lipidelor
 Solubil în apă
 Lichid cristalizabil, incolor
 Greu solubil în solvenţi organici
 Prezintăîn structura sa 2 grupări OH
primare şi o grupare OH secundară
Glicerolul
Glicerolul
 Datorită celor 3 grupări OH poate
forma mono-, di- sau triesteri.
 Prin incălzirea puternică → acroleina,
care este o substanţă volatilă cu miros
întepător, ceea ce permite identificarea
glicerolului sau o compuţilor care
conţin glicerol
Glicerolul
 Glicerolul
 În organism glicerolul provine:
 Alimentaţie – glicerol exogen
 Sinteză in organism – glicerol endogen
 In organism apare sub formă de esteri
 Prin oxidare rezultă:
 Aldehida glicerică, esterii fosforici ai acestei
apar ca intermediari în metabolismul glucozei
 Dihidroxicetona → dihidroxiaceton fosfatul –
catabolismul glucozei
Glicerolul
 In metabolism participă sub forma
activă de glicerol-3-P
 Glicerolul
 În organism există 3 căi de metabolizare
a glicerolului:
 Catabolizare oxidativă prin calea MM
 Calea gluconeogenezei
 Sinteza de trigliceride şi alte lipide complexe
 În calea MM – glicerol-P → triozofosfaţi
→ acid piruvic → acetil-CoA → ciclul
citric → energie
 Glicerolul
 In procesul de gluconeogeneză
 Glicerol-3P → triozofosfati → fructoză1,6-
bisfosfat → glucoză
 Sinteza trigliceridelor Glicerol-3P + 2 acil-
CoA → acid fosfatidic
Metabolismul triacilglicerilor
 Biosinteza de trigliceride
 Legăturile ester din trigliceride sunt
microergice, au energie joasă
 Acil-CoA – tioester cu energie ridicată,
participă la procesele de sinteză
 2 căi de sinteză
 Calea generală
 Calea intestinală
Calea generală
 Are loc în ficat sau in alte organe unde
se pot sintetiza AG
 Sinteza porneşte de la glicerol-3-P,
care se esterifică cu 2 molecule de
acil-CoA, acesta se transformă în acid
fosatidic, care la rândul său trece în
1,2 diglicerid, care se esterifică cu un
nou acil-CoA → triglicerid
Calea intestinală
 Sinteza porneşte de la 2-monoglicerid
la nivelul epiteliului intestinal
 Sub acţiunea unei monoglicerid
aciltransferază are loc formarea 1,2-
diglicerid
 1,2 diglicerid acil transferaza
catalizează reacţia de formare a
trigliceridului
http://biocadmin.otago.ac.nz/fmi/xsl/bioc2/learnbitslecture.xsl?-db=BIOC2web.fp7&-lay=Lectures&-recid=5213&-find=
Catabolismul trigliceridelor
 Trigliceridele sunt împartite in 2 clase
 Trigliceroli plasmatici/circulanţi
 Provenienţă alimentră – TG exogeni
 Provenienţă hepatică – TG endogeni
 Trigliceroli tisulari
 Trigliceridele plasmatice sunt eliberate
din lipoporteinele circulante sub
acţiunea LPL
Catabolismul trigliceridelor
 Tg sunt hidrolizate sub acţiunea unor
lipaze specifice pentru fiecare etapă
până la glicerol + AG
Catabolismul trigliceridelor
 Catabolismul trigliceridelor in ţesutul adipos
este diferit dar in final se obţin tot acizi graşi
şi glicerol
 La nivelul ŢA acţionează o lipază hormono-
dependentă
 Activarea enzimei se face sub acţiunea
diferiţilor hormoni prin intermediul sistemului
adenilat-ciclaza-AMPc
 Catabolismul trigliceridelor
 Activarea enzimei hormonodependente
se face prin intermediul APc, acesta
activează protein kinaza A, aceasta cu
ajutorul ATP fosforilează triacilglicerol-
lipaza inactivă, transformând-o într-o
formă fosforilată activă
 Acesta acţionează asupra TG urmând
reacţiile până la glicerol şi AG
 Catabolismul trigliceridelor
 La nivelul ŢA glicerolul nu poate fi activat pentru a
putea fi refolosit la sinteză din lipsa glicerol-
kinazei
 AG rezultaţi prin hidroliză în ŢA prezintă mai multe
căi metabolice
 Catabolizaţi → ATP
 Sinteza locală de trigliceride sub formă de acil-CoA,
sinteza glicerol fosfatului făcându-se pe seama
dihidroxiaceton-P
 AG in exces sunt eliberaţi în plasmă- AGL – folosiţi ca
substrat energetic – miocard, ficat, rinichi, musculatură
scheletică