Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”

Facultatea de Relaţii Economice

Internaţionale
Braşov

Cursuri online
TEMA 7

CARACTERIZAREA
FORMELOR MODERNE DE
TURISM
Obiective
 Cunoaşterea formelelor de turism
Conţinut

7.1 Formele de turism

7.1. Formele de turism

 reflectă structura mediului care le-a generat,

adică structura societăţii omeneşti modalităţile
de acoperire a motivaţiilor şi posibilităţilor
tehnico-economice de procesare a
fenomenului turistic.
 În literatura contemporană de specialitate
există diferite clasificări ale formelor de turism
după mai multe crieterii.
7.1. Formele de turism
Cele mai importante dintre acestea se regasesc în prezentarea ce urmeaza.

I. După caracteristicile social economice ale cererii.

1. Turismul particular – practicat de catre persoane cu

venituri mari, pe cont propriu. El poate fi efectuat atât în
scopuri de tratament cat şi pentru odihnă şi agrement. în
genere se apelează la serviciile unor hoteluri cu confort
sporit şi chiar de lux ce pot oferii servicii personalizate
agreate şi de catre oamenii de afaceri sau înalţi demnitari.
Tot aici putem include şi turismul de croazieră şi pe cel de
vânătoare.
7.1. Formele de turism

 2. Turismul social – este practicat cu

preponderenţă în extrasezon (Programul
Litoral pentru toţi) şi se adresează în special
categoriilor sociale cu venituri mici şi chiar
foarte mici, el fiind finanţat de către sindicate
sau prin cadrul programelor de asigurari
sociale. Sunt vizaţi în mod special elevii,
studenţii, vârsta a treia, veteranii de război sau
persoanele cu handicap.
7.1. Formele de turism

 3. Turismul de masă – se adresează unor

categorii de populaţie cu venituri medii şi
submedii şi este practicat în vacanţe, concedii
sau week-enduri pe întreg parcursul anului în
unitati cu confort mediu sau chiar redus.
Constituie însă cea mai mare parte a turismului
naţional şi prin practicarea lui se poate realiza
o întreţinere a bazei tehnico-materiale turistice
pe întreg parcursul anului.
7.1. Formele de turism
II. După motivaţia generatoare de călătorie.

1. Turismul de tratament balneo-medical – vine în completarea

turismului de odihnă, particularizandu-l intr-o masura apreciabila prin
intermediul curelor profilactice, cure active, post traumatice şi de
convalescenta şi chiar şi a celor de întreţinere. El se adreseaza în
mod special persoanelor de vârsta a treia deşi poate fi practicat cu
succes şi de către tineri şi vine împreună cu agrementul dirijat specific
afectiunilor tratate, fiind lesne de practicat pe toata perioada anului,
sub supraveghere medicală, în sejururi medii sau lungi. El constituie
todată o formă moderna de control şi refacere a sănătăţii unei naţiuni
şi contribuie la valorificarea superioară a resurselor naturale şi turistice
prin realizarea unui coeficient ridicat de utilizare a spaţiilor de cazare şi
alimentaţie publică.
7.1. Formele de turism

 2. Turismul de odihnă şi recreere – este cea

mai frecventă formă de turism întâlnită.
Turismul de odihnă este adesea cel practicat
în concediul anual, el reprezentând o formă de
relaxare fizică şi intelectuală. Turismul de
recreere se referă la sejururi scurte, preferate
în mod special de către tineri şi practicat mai
ales în week-enduri.
7.1. Formele de turism

 3. Turismul de agreement – este o formă

relativ similara celei precendente şi cuprinde
vizitarea unor obiective turistice (muzee, case
memoriale etc), cunoaşterea de oameni şi
locuri noi, de obiceiuri şi meştesuguri (targuri)
şi nu în ultimul rând participarea la manifestări
cultural artistice (concerte, expozitii, festivaluri
etc).
7.1. Formele de turism

 4. Turismul cultural – cuprinde călătoriile şi

participările la festivaluri de arta, care confera
individului ceva mai mult decât ieşirea din
cotidian, am putea spune chiar hrana
spirituală, răspunzând motivaţiei de
cunoaştere, dezvoltării personalităţii umane, a
modului de viaţă, a comportamentului,
vestimentaţiei etc.
7.1. Formele de turism

 5. Turismul de reuniuni – se referă atât la reuniunile

interne cat şi la cele internationale (seminarii,
congrese, sesiuni stiintifice, conferinte), atât cele pe
teme de cultura cat şi cele pe teme ştiinţifice, politice,
de apărare sau de activitate sindicală. Se desfăşoară
pe tot parcursul anului, necesită spaţii speciale de
desfasurare şi dotari de inalt nivel tehnic (traducere
simultana în căşti, sonorizare sistem video,
retroproiectoare etc), şi servicii de informaţii şi
telecomunicatii rapide (internet, fax, telex), transport,
cazare, receptii, cockteil-uri, banchete, transferuri etc.
7.1. Formele de turism

Majoritatea acestor acţiuni necesită simultan şi

programe speciale pentru însoţitori (shopping, tururi
de oraş, excursii) dar şi actiuni turistice organizate cu
toti participantii sau numai cu o parte dintre aceştia ,
inainte sau dupa terminarea lucrarilor reuniunilor.
Incasarile în cazul acestei forme de turism sunt mai
mari ca în alte cazuri, şi deci, serviciile aşteptate sunt
şi ele la un nivel ridicat, participanţii fiind înalţi
demnitari, savanţi, personalităţi de primă clasă ale
lumii.
Această formă este în continuă dezvoltare ceea ce
duce inevitabil la creerea de noi spaţii de primire,
perfecţionarea personalului dar şi a transportului
aerian sau rutier.
7.1. Formele de turism
 6. Turismul de afaceri – vine în completarea celui de reuniuni, dar
are ca principala motivatie intalnirea cererii cu oferta în cadrul
targurilor, expozitiilor, a tranzacţiilor sau negocierilor dar şi actiuni
de promovare a unei firme, a unor produse. Principalele demersuri
se finalizează cu încheierea unor contracte. Acest turism se
desfăşoara tot timpul anul, în spaţii special amenajate pentru
expunere, tranzacţionare, beneficiind de servicii de presa,
alimentaţie publică, transport de persoane şi mărfuri, cazare,
mijloace de telecomunicaţii etc.
Un sector al acestei piete o reprezinta şi shopping turismul, prin
achizitionarea unor bunuri în conditii avantajoase fata de piata
proprie (în special în perioada marilor reduceri).
7.1. Formele de turism
 7. Turismul religios – se practicăîn masă şi se
modernizează continuu, dezvoltând o cerere specială
pentru servicii de cazare, transport, alimentatie,
comercializarea obiectelor de cult şi nu numai,
telecomunicatii, tiparituri şi confectii specifice (tamaie,
lumânări, talismane, cruciuliţe, statuete, icoane etc).
Principalele fluxuri turistice de acest gen se indreaptă
către: Mecca, Medina, Ierusalim, Vatican, Muntele
Athos etc. Anual au loc hramurile unor biserici ce
prilejuiesc deplasări de mari mase de oameni pentru a
asista la praznice (Hramul Sf. Paraschiva – Iasi) iar
saptamanal manastirile sunt vizitate de un număr
mare de oameni (Manastirile din Moldova).
Expresii şi concepte cheie
 Turism social
 Turism de masa
 Turism de recreere
 Turism de odihnă
 Turism religios
 Turism cultural
 Turism de reuniuni
 Turism de afaceri
Bibliografie
 Cristureanu Cristiana, Economia și politica turismului
internațional, Casa Editorială pentru Turism și Cultură Abeona,
București, 1992
 Cristureanu Cristiana, Strategii și tranzacţii în turismul
internaţional, Editura C.H.Beck, București, 2006
 Draica Constantin, Turismul internațional : Practici de elaborare
și distribuție a produsului turistic, Editura All Beck, București,
2003
 Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Ediția a-
III-a, București, 2005
 Turcu Vasile, Morariu Daniela, Weisz Janeta, Turism
internaţional-concepte, realităţi, politici, Editura Eurostampa,
Timișoara, 2003