Sunteți pe pagina 1din 22

CE REPREZINTĂ BULLYNG - UL

FORME ALE BULLYNGULUI


ORIGINEA ACESTUI FENOMEN DENUMIT BULLYNG
ROLURI ȘI CONSECINȚE ÎN BULLYNG

CURSUL 5
CE REPREZINTĂ BULLYING-UL?

Ca verb, "to bully înseamnă": a intimida, a speria, a domina,


printre altele.
"Bully" este o persoană care își folosește puterea și tăria sa
pentru a speria sau răni persoanele mai slabe (Oxford Advanced
Learners Dictionary, 2016).
"Un elev este agresat atunci când el/ea este expus, în mod
repetat în timp, unor acțiuni negative din partea unuia sau mai
multor elevi....
O acțiune negativă este situația în care o persoană provoacă
intenționat sau intenționează să provoace, durere fizică sau
discomfort unei alte persoane, prin contact fizic, cuvinte sau în alte
moduri" (Olweus, 1993).
STATISTICI

LA NIVEL EUROPEAN
ROMÂNIA se situează pe locul 3 la bullying în clasamentul celor
42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit raportului
Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Studiul național efectuat de Organizatia Salvati Copiii în anul


2016, se arata că:
 1 din 4 copii era umilit în mod repetat la școala, în fața colegilor;
 1 din 6 copii era bătut în mod repetat;
 1 din 5 copii umilea în mod repetat un alt copil la scoală;
 în școala, 3 din 10 copii erau excluși din grupul de colegi;
 7 din 10 copii au fost martorii unei situații de bullying în mediul
școlar.
BULLING - UL
ACESTE COMPORTAMENTE AFECTEAZĂ!!!!!!!

 STAREA DE BINE A COPIILOR 


 II IMPIEDICĂ PE ELEVI SĂ FIE DESCHIȘI
ÎNVĂȚĂRII 
 STRESS ȘI IRITARE LA CLASĂ
 
LEGEA DIN ROMÂNIA, DEFINEȘTE BULLYING-UL ASTFEL:

"VIOLENȚA PSIHOLOGICA - BULLYING


este acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice,
într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, în mod constant și
repetat, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea
demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare
sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane și
vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de
apartenența la o anumita rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la
o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală,
caracteristicile persoane, acțiune sau serie de acțiuni, comportamente ce se
desfașoară în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și
formării profesionale", potrivit unui act normativ adoptat deja de deputați
(https://www. portalinvatamant.ro/articole/cursuri-de-formare-89/bullying-ul-in-
scoli-sute-de-profesori-s-au-specializat-in-prevenirea-lui-ce-le-au-semnalat-
specialistii-8255. html).
FORME ALE BULLYNGULUI

BULLYING FIZIC
 Include atacuri fizice precum: bătaia, pocnirea, împinsul, lovitul

cu palma sau cu piciorul, și distrugerea sau furtul bunurilor

celorlalți, constrângerea celuilalt elev prin contact fizic.

BULLYING VERBAL
 Insultele, amenințările, jignirile verbale, amenințări, tachinare,

insulte, bătaie de joc, șantaj, poreclire, împrăștierea de zvonuri

și minciuni.
EMOȚIONAL/ PSIHOLOGIC
 Excluderea intenționată a cuiva dintr-un grup sau
activitate, manipulare, ridiculizare.
Bullying-ul implică: „O dorință de a răni + acțiune
dureroasă + dezechilibru de putere + (tipic) repetiție +
utilizarea nedreaptă a puterii + plăcere evidentă din partea
agresorului + sentiment de opresiune din partea victimei”
(Rigby, 2002).
BULLYING INDIRECT

 Bullying-ul include și faptul de a spune lucruri


obscene pe la spatele cuiva, bârfele răutăcioase,
ignorarea, izolarea și excluderea unui covârstnic din
grup.
 Aceste forme de bullying țintesc spre izolarea și
distrugerea reputației și a relațiilor sociale ale victimei.
BULLYING -UL CIBERNETIC SAU VIRTUAL
 Un copil poate fi agresat și prin Bullying-ul cibernetic, prin utilizarea mediilor
electronice (Internet, telefoane inteligente, email-uri, Facebook și rețele sociale,
programe de mesaje text/chat, ex.

CYBER GROOMIN
 Este un alt fenomen al erei digitale cu o întindere și consecințe îngrijorătoare -
folosirea Internetului pentru inițerea de contacte (virtuale), hărțuire sexuală și
posibil abuzul sexual al copiilor și al tinerilor (Unabhängiger Beauftragter für
Fragen des sexuellen Kindesmissbrauchs, 2015).

SEXISMUL CIBERNETIC
 Misoginismul cibernetic și mesajele erotice (sexting) (Consiliul Europei, 2013)
au multe lucruri în comun – toate se bazează pe stereotipuri de gen adânc
înrădăcinate.
BULLYING RASIAL
 Copiii pot fi agresați atât verbal, fizic, indirect și electronic din
cauza etniei, a culorii, a credințelor și a religiei.
 Diferențe de gen și de vârstă au fost identificate cu privire la
formele de bullying săvârșite.
 Copiii mai tineri sunt mai la risc de a fi victimizați (Khouri-
Kassabri & AttarSchwartz, 2014).
 Băieții suferă de forme de bullying fizic, pe când fetele este
mai probabil să fie victimizate relațional (Khouri-Kassabri &
Attar-Schwartz, 2014; Monks et al., 2009).
ORIGINEA COMPORTAMENTULUI DE TIP BULLYING

 Conform lui Olweus și altor oameni de știință, într-un


„cerc de bullying” tipic sunt implicați mai multi
protagoniști (Olweus, 2001).
 Distribuția rolurilor nu este statică, rolurile se pot
schimba în mod dinamic între elevii care interacționează.
 Bullying-ul este, un tipar de comunicare și
interacțiune socială, care costă foarte mult pe ambele
părți.
Copiii care agresează alți copii sunt de obicei nesiguri, se tem și au în
ISTORIC TRAUME INTERNE, CARE NU SUNT GESTIONATE ADECVAT ÎN
FAMILIILE LOR.

MEDIUL EMOȚIONAL DE ACASĂ TE TRANSFORMĂ

AGRESOR VICTIMĂ

 Lipsa căldurii dintre părinți;


 lipsa căldurii dintre părinți și copii;
 utilizarea oricărui tip de violență (dar în special fizică);
 abuz în familie;
 combinat cu lipsa unor reguli clare și fiabile de îndrumare a copilului, pot
cataliza adoptarea comportamentului de tip bullying.
OLWEUS (1993), A AFIRMAT CĂ PĂRINȚII FOARTE
PROTECTORI
Pot crește riscul de expunere la bullying pentru copiii lor, care devin
victime ale bullying-ului mai des decât semenii lor.
În profilurile victimelor sale, Olweus a evidențiat anumite
caracteristici intrapersonale și interpersonale asociate cu
probabilitatea crescută de a suferi din cauza bullying-ului, spre
exemplu:
 timiditatea;
 nesiguranța;
 pasivtatea;
 stimă de sine scăzută;
 lipsa prieteni;
 patternuri alimentare greșite (Pregrad, 2015).
În general, a fi diferit de majoritate semenilor, pe motiv de etnie,
credință, identitate sexuală, orientare sexuală, poate duce la un risc
sporit de victimizare.
Caracteristici ale copiilor înclinați să îi agreseze pe
alții (Olweus, 1993, Taglieber, 2008, Pregrad, 2015 etc.)
sunt:
 nevoie de un statut;
 de putere mai mare;
 dorință puternică de a controla și domina;
 impulsivitate;
 lipsa empatiei;
 căutarea recunoașterii statutului lor de persoane care dau
tonul; și plăcerea provocată de vederea victimei oprimate
(Rigby, 2002).
EFECTELE BULLYING-ULUI ASUPRA COPIILOR AGRESAȚI ȘI CARE
AGRESEAZĂ

 FIZICE - ȘCOLARE – SĂNĂTATE


 DEPRESIE – ANXIETATE – TRISTEȚE
 PROBLEME DE SOMN – SINGURĂTATE
 SCĂDEREA PERFORMANȚE LORȘCOLARE
 PROBLEME DE SĂNĂTATE – ABANDON ȘCOLAR
 RISC DE SUICID CRESCUT
 PIERDEREA INTERESULUI PENTRU UNELE ACTIVITĂȚI
CARE INAINTELE GENERAU PLĂCERE
 Cercetările arată faptul că acești copii au mai multe șanse de a experimenta:
 ACESTE PROBLEME POT PERSISTA ȘI LA VÂRSTA ADULTĂ!!!!!!!!!!
 EFECTETE ASUPRA COPIILOR CARE AGRESEAZĂ!!!!!!!!!!!!
Copiii agresori se pot angaja în comportamente violente și riscante până la vârsta adultă.
CERCETĂRILE ARATĂ CĂ SUNT PREDISPUȘI LA:
 abuz de alcool
 abuz de substanțe interzise în adolescență/ adulți
 confruntări fizice
 acte de vandalism
 risc de abandon școlar
 se angajează în activități sexuale timpurii
 posibil - condamnări penale
 sunt abuzivi cu partenerii de viață
 sunt abuzivi cu proprii copii sau cu alți copiii
 risc crescut de comportamente antisociale
ROLURILE ȘI CONSECINȚELE - ÎN BULLYNG

Pe lângă agresor și victimă, în general, în situațiile de bullying


mai sunt prezente și alte persoane care aparțin aceluiași grup.
Suporteri.
 Unii copii fie ajută agresorul, fie îl aprobă într-un fel sau altul.
 Spre exemplu, și aceștia lovesc sau exclud victima, ori aclamă
și râd la actul de bullying.
 Chiar și doar aclamațiile și râsul încurajează fapta, întrucât
agresorul realizează că grupul de covârstnici se distrează.
Spectatori.
 Unii copii sunt martori ai situațiilor de bullying fără a lua
partea cuiva, prefăcându-se adesea că nu s-a întâmplat nimic,
sau se retrag timid atunci când astfel de evenimente au loc.
Apărători
 Unii copii îi iau apărarea victimei prin confruntarea agresorului, și
spunându-i acestuia să înceteze, ori confruntând victima.
 A apăra victima poate fi un comportament riscant, mai ales în medii sociale
izolate precum cadre instituționale, unde apărătorii sunt expuși riscului ca
agresorul să caute răzbunare.
Agresori-victimă
 Există un sub-grup de copii care vor trăi atât experiența de a fi victimă cât
și cea de a fi agresor.
 Aceștia reacționează la agresiuni, însă totodată provoacă comportamente
agresive.
 Agresorii-victimă pot ca, în mod neintenționat, să îi provoace pe ceilalți să
îi agreseze, prin faptul că reacționează cu emoții foarte puternice la
tachinări, amenințări, sau la agresiuni fizice, și pot avea dificultăți în a - și
controla sentimentele de furie și frustrare, ceea ce îi duce la
comportamente agresive pentru a se răzbuna.
CONSECINȚELE BULLYNG - ULUI

Mulți cercetători au pus în lumină impactul negativ pe termen scurt


și lung al bullying-ului ce afectează atât victimele, cât și agresorii.
Sanders et al. (2004), a furnizat o recapitulare extinsă a
consecințelor multiple ale bullying-ului:
 Respingerea semenilor (Deater - Deckard, 2001);
 Comportament delincvent (Rigby & Cox, 1996);
 Criminalitate (Eronet al., 1987);
 Tulburări psihice (Kumpulainen, Räsänen, & Henttonen, 1999);
 Violență ulterioară în școală (Galinsky & Salmond, 2002).
DEPRESIA este considerată cea mai comună problemă de sănătate mintală,

consecință a bullying-ului (Kaltiala - Heinoet al., 1999).

Copiii agresați sunt defavorizați, nefericiți și suferă de probleme legate de

stima de sine și încrederea în propria persoană.

Copiii sunt anxioși, simt rușine și se simt chiar vinovați pentru ce li s-a

întâmplat. În școală, ei sunt de obicei intruși fără prieteni, singuri și abandonați

(Olweus, 1993).

Relațiile lor de prietenie sunt adesea afectate din cauza unei frici sporite de a

avea încredere în semenii lor.

Consecințele negative afectează nu doar sănătatea lor mintală, ci și rezultatele

academice și pot scădea motivația lor de a merge la școală și de a învăța.


1.Menţionaţi definiția Bulllyngului.
2.Menționați formele de manifestare ale
fenomenului Bullingului și descrieți 3 dintre ele?
3.Enumerați și descrieți tipurile de Bullyng.

4.Precizați rolurile care pot fi, și consecințele


bullyngului, asupra dezvoltării copilului.