Sunteți pe pagina 1din 20

POLITICA BUGETARA

= expresia alegerilor bugetare realizate de un


centru de decizie publică care vizează
finalităţi economice si sociale;
= proces ce consta in utilizarea impozitelor si a
cheltuielilor publice astfel incat sa se diminueze
oscilatiile ciclurilor economice si sa favorizeze
mentinerea unei economii in crestere, cu un
grad ridicat de locuri de munca, reducerea
puseelor excesive ale inflatiei sau deflatiei
(Samuelson)
Politica bugetara poate fi asociata cu ideea de
sustinere a relansarii activitatii economice.

Are doua forme:


- Politica bugetara de relansare , expansionista
- Politica bugetara de constrangere, restrictiva
Politica bugetara expansionista :
- Cresterea cheltuielilor care poate sau nu sa fie
acompaniata de o diminuare a impozitelor (pentru
stimularea cererii si cresterea puterii de
cumparare )
- Semnifica cresterea cheltuielilor statului ce se poate
traduce printr-o crestere a salariilor personalului
public sau a interventiei statului in economie (de ex.
Subventii, ajutoare, etc)
- Aceste cheltuieli pot avea ca efect cresterea
venitului disponibil al ag economici (menaje, firme).
Politica bugetara
expansionista Cresterea veniturilor disponibile

Cresterea cererii publice

Cresterea
cererii
interne
Politica bugetara Cresterea creditelor acordate
expansionista
Reducerea ratei de dobanda

Cresterea PIB
• Politica bugetara de expansiune raspunde
principiului multiplicatorului cheltuielilor
publice :
• Actioneaza asupra cheltuielilor
• Actioneaza asupra resurselor
Efecte:
- Efectul de multiplicare a CP : bogatia creata si
veniturile distribuite sunt superioare CP initiale,
- Accelerarea investitiilor: cresc CP stimulandu-se
cererea de bunuri si servicii
• Politica bugetara restrictiva este asociata cu:
- Reducerea chelt publice (CP),
- Reducerea deficitului bugetar,
- Lupta contra inflatiei

Efectele :
- Limitarea indatorarii
- Controlul deficitului
- Relansarea cererii prin reducerea inflatiei,
cresterea salariilor
LIMITELE POLITICII BUGETARE
- Pentru finantarea politicii bugetare
expansioniste, statul poate recurge la:
1. imprumuturi ceea ce genereaza
cresterea datoriei publice , fiind sursa efectului
de evictie
DEZBATERE: Teoria economică sustine ca
deficitele bugetare afectează veniturile
generațiilor viitoare, dar că pot stimula
producția în timpul recesiunii.
• 2. impozite
DEZBATERE: Guvernul reduce cota de impozitare
asupra salariilor dar creste cota de impunere a
economiilor si a dividendelor. Care sunt efectele
asupra economiei? Dar asupra fortei de munca
si agentilor economici?
Dar in situatia inversa?
• Efectul de evictie = rationalizarea cererii de capital
a agentilor privati pe piata financiara datorita
prezentei statului
• Exista 2 mecanisme:
- Efect cantitativ: statul este un actor economic ce
ofera garantii creditorilor, reducand cantitatea
capitalului disponibil pentru alti creditori,
- Efect pret: cresterea cererii de capitalpe piata
financiara (investitori privati si stat) se confrunta
cu cresterea ratei de dobanda(imprumuturi cu
costuri mai mari pt ag. Privati)
• Impozitul este o sursa de dezincitare a muncii
Pt a evita efectul de evictie, statul poate finanta
cheltuielile publice din incasarile fiscale prin
cresterea impozitelor cu efecte:
- Frana in dezvoltare,
- Reducerea incasarilor statului
PREA MULTE IMPOZITE OMOARA IMPOZITELE!
Pentru atenuarea undelor ciclurilor economice, politicile
anticriza se grupeaza in doua mari categorii:
 influentarea cererii agregate („demand-side economics)
 influentarea ofertei agregate (supply-side economics).

Politicile anticiclice bazate pe influentarea cererii au


inregistrat prima aplicare coerenta in SUA, prin programul
administratiei Roosevelt – „New Deal” – pentru depasirea
marii crize economice din anii 1929-1933.
Stabilizatori automati ai cererii agregate:

• sistemul fiscal progresiv asupra veniturilor, care sa duca la atenuarea


scaderii cererii si a consumului agregat in perioadele de criza
(recesiune) si in directia ingradirii cresterii cheltuielilor de consum in
faza de expansiune;
• generalizarea acordarii a ajutorului social si de somaj,
• „institutionalizarea” unei rigiditati relative a preturilor, salariilor si a
altor categorii de venituri in raport cu evolutia conjuncturii
economice;
• cresterea rolului firmelor mari, ce pot mentine un trend relativ
stabil al investitiilor, independent de faza ciclului economic.
• Stabilizatorii automați
- categorii de venituri şi cheltuieli bugetare care se modifică automat
în funcţie de starea economiei
Efecte ?
- stabilizarea nivelului venitului naţional.

Exemple:
 Transferurile guvernamentale cu caracter social
 Impozitul pe venit
 Impact al creşterii/scăderii ratei inflaţiei asupra cheltuielilor bugetare
 Impact al creşterii ratei dobânzii asupra cheltuielilor bugetare
Atentie!
• in tarile dezvoltate se remarca si un alt gen de
stabilizatori – discretionali – constand in
interventii politice deliberate in favoarea
folosirii unor parghii adecvate in functie de
fazele ciclurilor economice.
• Destabilizatori automați
- categorii de venituri şi cheltuieli bugetare
care se modifică automat în funcţie de starea
economiei
Efect?
 destabilizarea venitului naţional.
Regula lui Ramsey
 Daca statul cauta sa minimizeze costul
fiscalitatii, va impozita mai mult bunurile ce se
caracterizeaza printr-o elasticitate a cererii slaba
si va impozita mai lejer bunurile caracterizate
printr-o elasticitate a cererii crescuta.
 pentru a obtine venituri fiscale, statul va
diferentia cota de impunere pentru bunuri in
relatie inversa cu elasticitatea cererii pt acele
bunuri.
Modelul lui Mirrlees
 Model de impozitare optimala pornind de la
efectele impozitarii asupra muncii,
 Concilierea eficacitatii cu echitatea fiscal
 Pentru fiecare crestere a cotei de impozitare
exista o dezincitare a muncii ceea ce poate
duce la…….
 Rata optimala este descrescatoare in functie
de elasticitatea ofertei de munca
• Exemple (2008-2010):
1. Marea Britanie anunta cresterea incasarilor
fiscale de la 18 la 19,2 mld euro bazata pe
reducerea cu 2,5 pp a TVA (de la 17,5% la
15%),
2. Germania :
- exonerare de impozite aferente vanzarilor de
masini noi ,
- sprijinirea IMM,
- Reducerea cotizatiilor sociale
- Cresterea alocatiilor pentru copii (cc 1,3% din
PIB)
3. Franta: aloca 22 mld euro pt sustinerea IMM
4. Italia: 80 mld euro pt ajutarea familiilor cu
venituri mici (bonusuri, reducerea facturilor la
electicitate, gaz), a intreprinderilor (deduceri
fiscale, cresterea fondului de finantare a somajului
tehnic), finantarea proiectelor de infrastructura
5. Ungaria: plan de 5,4 mld euro pe 2 ani pt:
- Ajutoare pt IMM
- Garantarea creditelor
- Dobanzi preferentiale