IMAGISTICA MEDICALĂ

• TOTALITATEA METODELOR CE PERMIT

VIZUALIZAREA, IN VIVO, A STRUCTURII CORPULUI
OMENESC, A ORGANELOR ŞI SISTEMELOR -
NORMALE SAU PATOLOGICE, ÎN CORELARE CU
FUNCŢIONALITATEA ACESTORA
• METODE BAZATE PE UTILIZAREA RADIAȚIEI
ELECTROMAGNETICE, RADIAȚIEI NUCLEARE ȘI
UNDELOR MECANICE
 IMAGISTICA MEDICALĂ

COMPARTIMENTE
• RADIOLOGIE

• MEDICINĂ NUCLEARĂ

• ULTRASONOGRAFIE (ECHOGRAFIA)

• IRM (IMAGISTICĂ PRIN REZONANȚA MAGNETICĂ)

• TERMOGRAFIE
 RADIOLOGIE

• Bazată pe absorbția razelor X la trecerea prin

țesuturi.
• Razele X reprezintă o formă a radiației
electromagnetice (localizată în spectrul
electromagnetic între razele ultraviolete și razele
gamma), cu lungimea de undă în domeniul
angströmilor – 0,1-150 Ǻ (1 Ǻ = 10-10 m).

• Radiația X este radiație ionizantă.

 RADIOLOGIE

• RAZELE X – descoperite în 1895 de

Wilhelm Konrad Röntgen, fizician
german (Premiul NOBEL 1905, pentru
descoperirea Razelor X);
• În aplicaţiile medicale razele X sunt
produse de tubul radiogen în instalaţii
specializate.
 RADIOLOGIE

Sursa razelor X – tubul radiogen

• Acesta converteşte energia electrică în raze X, cu
producerea concomitentă de căldură.
 RADIOLOGIE
• Electronii furnizaţi de catod
sunt focalizaţi şi acceleraţi
către anod prin aplicarea
unei diferenţe de potenţial
de ordinul zecilor de kV;
• Fasciculul de electroni este
orientat spre anod, pe
suprafaţa căruia se află o
pastilă de tungsten (focar),
care produce razele X în
urma “bombardamentului”
cu electroni.
RADIOLOGIE
 RADIOLOGIE
Principiu general

• Fasciculul de raze X (incident) – proiectat pe

regiunea anatomică de examinat şi, trecând prin
corp, este absorbit diferenţiat în funcţie de
compoziţia chimică a structurilor (numărul atomic Z
al atomilor componenţi), densitate și grosime;
• La ieşirea din pacient, fasciculul de radiaţii
(emergent) este atenuat energetic, neomogenitatea
sa exprimând diferenţele de absorbţie ale
organelor/ţesuturilor străbătute.
 RADIOLOGIE
Principiu general

ABSORBȚIA RAZELOR X DEPENDENTĂ DE:

• Densitatea structurii

• Grosimea structurii

Fasciculul de raze X Fasciculul de raze X

(incident) (emergent)
 RADIOLOGIE
Principiu general

• Fasciculul emergent întâlneşte suportul (film

radiologic, ecran fluorescent, detectori) care
transformă (pe baza efectelor de luminiscență şi
fotochimic) informaţia latentă în imagine structurată.
Imaginea obţinută poate fi analogică (radiografia
standard, fluoroscopia clasică) sau digitală
(radiografia şi fluoroscopia digitală, computer-
tomografia), directă (radiografia, fluoroscopia) sau
reconstruită (computer-tomografia).
 RADIOLOGIE
proprietățile razelor X
• Intensitatea – scade cu pătratul distanţei;
• Penetrabilitatea – exprimă calitatea radiaţiei; este
dependentă de lungimea de undă (funcţie de diferenţa de
potenţial aplicată tubului – cu cât mai mare cu atât raze
mai “dure”, lungime de undă mică);
• Atenuarea – diminuarea intensităţii radiaţiei ce străbate
un corp material prin absorbţie şi difuziune (împrăştiere);
• Absorbţia – cantitatea de radiaţii “sustrasă” radiaţiei
incidente la trecerea print-un corp;
• Efectul de luminiscenţă – emisia cuantelor de lumină
(albastru-verde) de către unele materiale când sunt
expuse la raze X (fluorescență, fosforescență);
• Efectul fotochimic – impresionarea plăcii fotografice
(filmului radiologic).
 RADIOLOGIE
Legile formării imaginii radiologice

• Proiecţia conică: fasciculul de raze X fiind conic,

dimensiunile şi forma corpului radiografiat variază în raport
cu:

• poziţia corpului în fascicul • distanţele focar (F)-film

(f), obiect (O)-f, F-O
 RADIOLOGIE
Legile formării imaginii radiologice

• Sumaţia (şi substracţia)

planurilor: imaginea radiologică
este o imagine bidimensională a
unui corp tridimensional, fiind în
acelaşi timp o sumaţie a tuturor
straturilor
• – dacă sunt opace = sumaţie
pozitivă
• – dacă sunt şi structuri transparente
= substracţie (sumație negativă)
 RADIOLOGIE
Legile formării imaginii radiologice

• Paralaxa: proiecţiile a două elemente structurale suprapuse,

dar situate la adâncimi diferite în corpul de radiografiat se
suprapun sau sunt vizualizate separat funcţie de înclinarea
fasciculului faţă de planul corpului, obţinută:

Prin rotaţia corpului în fascicul Prin deplasarea sursei de raze X

 RADIOLOGIE
Legile formării imaginii radiologice

• Incidenţele tangenţiale: conturul unei imagini este net

atunci când raza incidentă este tangenţială la conturul
structurii respective (scizură, tăblie osoasă);

Secţiune
os Proiecţie Proiecţie
transversală ortogradă
 RADIOLOGIE

METODE RADIOLOGICE:

• Radiografia

• Radioscopia

• Tomografia liniară (plană)

• Computer Tomografia (CT)

 RADIOLOGIE

Radiografia
• După trecerea prin corpul uman, razele
X sunt proiectate pe filmul radiologoc
(radiografie analogică) sau detector
(radiografie digitală).
 RADIOLOGIE

Radiografia

• Filmul

radiologic
 RADIOLOGIE

CASETE PENTRU FILME RADIOLOGICE

 RADIOLOGIE
RADIOGRAFIA
CABINET RADIOLOGIC RADIOGRAFIE (imagine negativă)
RADIOLOGIE
RADIOSCOPIA
• După trecerea prin corpul uman, razele X
sunt proiectate pe cranul fluorescent și
amplificatoare de imagini.

imagine pozitivă
 RADIOLOGIE
Tomografia liniară
• Obținerea unor imagini secționale. Mișcarea sincronă în sensuri opuse a
tubului radiogen și casetei cu filmul radiologic permite ca structurile din
regiunea de interes să se proiecteze în acelaşi loc pe film, în timp ce
structurile supra- şi subiacente se proiectează în arii diferite, astfel că nu
determină imagine pe film.
 RADIOLOGIE
Computer Tomografia
• Computer tomografia (CT) este o tehnică imagistică care generează
imagini secţionale în plan axial prin baleierea unui fascicul colimat de
raze X în jurul corpului de examinat
 RADIOLOGIE
Computer Tomografia Spiralată
• Are loc o scanare continuă a unui volum din corpul
pacientului în timpul deplasării mesei.
 RADIOLOGIE
Computer Tomografia
RADIOLOGIE
CT-Angiografie
RADIOLOGIE
CT-3D
RADIOLOGIE
CT-3D
 RADIOLOGIE

SUBSTANȚELE DE CONTRAST
• Substanțe folosite pentru accentuarea
contrastării structurilor sau fluidelor
din corpul uman.
 RADIOLOGIE

SUBSTANȚELE DE CONTRAST

• Substanțele de contrast negative (aer, dioxidul de carbon

și alte gaze) atenuează o cantitate mai mică de raze X,
comparativ cu țesuturile moi, având număr redus de
atomi pe unitate de volum.
• Substanțele de contrast pozitive și țesuturile moi conțin
un număr similar de atomi pe unitate de volum. Atomii
substanțelor de contrast au număr atomic mai mare și,
respectiv, abilitate crescută de atenuare a razelor X.
 RADIOLOGIE
SUBSTANȚELE DE CONTRAST
• Pozitive

– suspensie de sulfat de bariu (insolubilă)

– substanţe de contrast iodate

• Hidrosolubile (pentru uz enteral și parenteral) ionice şi non–

ionice, utilizate la U.I.V., angiografie, CT, ş.a. (gastrografin,
urografin, ultravist, omnipac și altele)
• Liposolubile (lipiodol)

• Mixt (combinaţii de agenţi de contrast pozitivi şi negativi)

– studiile cu dublu contrast ale tubului digestiv (aer + sulfat de Ba)

MEDICINA NUCLEARĂ
 MEDICINA NUCLEARĂ
Tipuri de radiație nucleară:
• α – similară nucleului de heliu (2 protoni și 2 neutroni).
sarcina electrică – +2.
masa atomică – 4.
penetrabilitate joasă.
• β – energie înaltă, electroni și positroni de viteză înaltă.
sarcina electrică – 1.
masa unui electron.
penetrabilitate mai mare decât α.
• γ – radiație electromagnetică de energie înaltă.
fără sarcină electrică.
masa unui foton.
penetrabilitate înaltă.
 MEDICINA NUCLEARĂ
Radionuclid
• atom cu nucleu instabil ce dezintegrează spontan cu emisie de
energie (izotopi radioactivi)
Emisie gama: 99m-Tc, 201-Tl, 67-Ga, 131-I, 123-I, 111-In, 57Co,
133-Xe
Emisie de pozitroni: 15-O, 13-N, 18F, 11C

Preparat radiofarmaceutic
• Substanță ce conține unul sau mai mulți atomi radioactivi
(radionuclizi), folosită ca și trasor scopuri diagnostice și
terapeutice.
 MEDICINA NUCLEARĂ

• PRINCIPIU: introducere de izotopi radioactivi şi

captarea cu o cameră de scintilaţie a radiaţiei
rezultate după fixarea izotopului în ţesuturi; fixarea
detectată este analizată şi redată de computer în
imagine analogică pe monitor;
• fixare normală;
• hiperfixare (zone “calde”);
• hipofixare (zone reci).

Metode de investigație
- Scintigrafia
- SPECT
- PET
 MEDICINA NUCLEARĂ
Scintigrafia – procedură de diagnostic ce
constă în administrarea unui preparat
radiofarmaceutic cu afinitate pentru organul
sau țesutul de interes și urmărirea distribuției
radioactivității cu ajutorul camerei de
scintilație.
MEDICINA NUCLEARĂ
Scintigrafia
 MEDICINA NUCLEARĂ
SPECT
(Single Photon Emission Computed Tomography)
- furnizează imagini 3D prin obținerea imaginilor 2D
din multiple unghiuri.
 MEDICINA NUCLEARĂ
PET (Positron Emission Tomography)
- furnizează imagini 3D ale proceselor funcționale ale
corpului uman
ULTRASONOGRAFIA
(ECHOGRAFIA)
 ULTRASONOGRAFIA
Ultrasunetul
• Este oscilație de presiune transmisă prin
solide, lichide și gaze.
• Undele sonore utilizate în ultrasonografie
sunt în diapazonul 2-12 MHz
 ULTRASONOGRAFIA
Principiu
• reflexia ultrasunetelor (US) în structurile corpului
uman, diferenţiată de impedanţa acustică a
acestora:
– Cristalul piezoelectic convertește curentul electric în
sunet de înaltă frecvență, ce este direcționat în
țesuturi;
– Țesuturile reflectă, refractă și absorb undele sonore
în mod diferit;
– Undele sonore reflectate (ecou) sunt convertite în
semnal electric de către cristalul piezoelectric;
– Computerul procesează semnalul și formează
imaginea.
ULTRASONOGRAFIA
 ULTRASONOGRAFIA
• A-mod:
– cel mai simplu;
– semnalul este înregistrat
în formă grafică;
– axa verticală (Y) arată
amplitudinea ecoului, axa
orizontală (X) arată
profunzimea sau distanța
până la structura
respectivă;
– utilizat în oftalmologie.
 ULTRASONOGRAFIA

• B-mod:
– cel mai frecvent utilizat;
– semnalele sunt prezentate în imagini anatomice 2-
dimensionale;
– aplicat în obstetrică și evaluarea organelor
parenchimatoase ale cavității abdominale și
bazinului mic, glandelor tiroide, testiculelor,
glandelor mamare;
– suficient de rapid pentru a reda în timp real
mișcările cordului și vaselor în pulsație.
 ULTRASONOGRAFIA
• B-mod
 ULTRASONOGRAFIA
• M-mod:
– utilizat pentru investigația structurilor în mișcare;
– semnalul este prezentat în formă de curbe grafice;
– aplicat, în principal, în ecocardiografie, inclusiv și
cea fetală.
 ULTRASONOGRAFIA
• Ultrasonografia Doppler:
– aplicat pentru vizualizarea fluxului sanguin;
– utilizează efectul Doppler (alterarea frecvenței
sunetului reflectat de la obiectele în mișcare);
– obiectele în mișcare în sânge sunt celule
sanguine.
 ULTRASONOGRAFIA
• 3D
IMAGISTICA PRIN REZONANȚA
MAGNETICĂ
(IRM)
 IRM
Obţinerea de secţiuni tomografice în orice
plan al spaţiului, prin utilizarea unor
impulsuri de radiofrecvenţă (RF) într-un
câmp magnetic intens (0,2-7T) şi omogen.
 IRM
• Se bazează pe comportamentul nucleilor atomilor într-un câmp
magnetic intens – în particular a nucleilor de hidrogen care se
găsesc din abundenţă în corpul uman – şi pe fenomenul de
rezonanţă a acestora în câmp magnetic la aplicarea unui puls
de RF cu o frecvenţă specifică;
 IRM
• Fenomenul de rezonanţă magnetică apare la aplicarea unui
impuls de RF cu frecvenţa egală cu frecvenţa Larmor, când
protonii de H sunt scoşi din starea de echilibru, la care revin
după încetarea acestuia (relaxare), emiţând la rândul lor un
semnal de RF (cu aceeaşi frecvenţă) care este detectat,
amplificat, digitizat şi prin utilizarea unor algoritmi de
reconstrucţie este generată imaginea RM.
• Intensitatea semnalului este diferită în ţesuturi, funcţie de
concentraţia protonilor H-1 (apă, grăsimi), de timpul de relaxare
necesar revenirii nucleelor la starea de echilibru energetic iniţial
(T1 şi T2), de timpul de emisie a impulsului RF.
 IRM
Avantaje:
• Nu utilizează radiație ionizantă.
• Produce imagini secționale în orice plan fără a mișca pacientul.
• Necesită preparare minimală din partea pacientului și este non-
invazivă.
• Contrastare excelentă a țesuturilor moi.
• Absența artefactelor de la structurile osoase adiacente.
 Angiografia-RM

Se bazează pe diferenţierea
semnalului ţesutului în mişcare
(sângele) faţă de ţesuturile
vecine imobile (fixe), ce
permite obţinerea imaginilor
vaselor fără utilizarea
substanţelor de contrast.
TERMOGRAFIA MEDICALĂ
 TERMOGRAFIA MEDICALĂ
• Măsoară energia termică a corpului uman. În general, «ariile
problematice» manifestă temperaturi înalte sau reduse, datorită
creșterii sau reducerii fluxului vascular, respectiv, activității
metabolice locale.
• Radiația infraroșie este emisă de toate corpurile cu temperatura
mai mare decât zero absolut (-237° С).
 PACS
(Picture Archiving and Communication System)
 PACS
Reţele de calculatoare folosite de departamentele de radiologie, care înlocuiesc filmul
radiologic cu imagini digitale afişate şi stocate electronic
• Oferă posibilitatea arhivării şi stocării imaginilor multimodale, integrate cu informaţia
de bază a datelor pacientului.
• Facilitează imprimarea laser a imaginilor, afişarea imaginilor şi informaţiei pacientului
la posturi de lucru în întreaga reţea. De asemenea, permite vizionarea imaginilor la
distanţă.