Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DE DIAGNOSTICARE A
AUTOVEHICULELOR
CURS 4
CAPITOLUL 4
DIAGNOSTICAREA MOTORULUI
Noţiuni introductive
Diagnosticarea motorului
în general
pe elemente
componente
În primul caz se aleg ca parametri de diagnosticare mărimi care
au legături multiple cu parametrii de stare ai motorului
puterea
gradul de
poluare
parametri de
diagnosticare
consumul de
combustibil
nivelul de
zgomot
Diagnosticarea motorului pe elemente se efectuează atunci când
nu parametrul de stare generală are valori inacceptabile.
Diagnosticarea motorului
prin determinarea
directă a puterii
prin metoda
accelerării.
prin suspendarea
cilindrilor
Diagnosticarea după puterea efectivă
Este o operaţie de precizie nu tocmai ridicată, deoarece rezultatele
sale depind de o serie de factori a căror măsurare exactă nu este
posibilă.
unde :
I- este momentul de inerţie redus la axa arborelui motor a tuturor
maselor mobile ale motorului ;
α,ω - viteza unghiulară şi unghiul de rotaţie ale arborelui motor ;
Mi - cuplul motor indicat ;
Mc - cuplul corespunzător pierderilor interne ;
în care:
I - este momentul de inerţie al organelor mobile ale motorului,
ambreiajului şi al arborelui primar al cutiei de viteze;
εai – acceleraţia imprimată organelor mobile la funcţionarea într-un
singur cilindru, când turaţia creşte de la n1 la n2;
εp – acceleraţia echivalentă pierderilor interne din motor, astfel încât:
Acceleraţia εai se determină prin măsurarea timpului tai în care turaţia creşte
de la n1 la n2 cu organul de reglare al sarcinii adus brusc în poziţia debit
maxim
Timpul de corelare este acelaşi în cazul încercării oricăruia din cilindrii de
la un cilindru la altul se va modifica numai timpul de accelerare tai,
valoarea acestuia fiind determinată în realizarea unei anumite accelerări
a motorului cu fiecare cilindru în parte.
Aşa dar aici parametrul de diagnosticare este acceleraţia εi, care depinde
de mai mulţi parametrii de stare ai cilindrului respectiv: starea grupului
piston – cilindru, starea şi strângerea garniturii de chiulasă, modul
de închidere a supapelor şi funcţionarea bujiei sau injectorului.
[Nm]
2 1 [rot/min]
Diagnosticare pe această cale a motorului Diesel întâmpină unele dificultăţi, pe de
o parte, datorată faptului că turaţia nu poate fi măsurată stroboscopic, ci numai
mecanic, iar pe de altă parte, pentru ca nu se pot explora decât domeniile de
turaţie în care regulatorul este activ, deoarece numai la aceste regimuri motorul
funcţionează stabil.
[Nm]
[rot/min]
Gazele de evacuare
oxidul de carbon
hidrocarburile
cantităţi de fum
oxizi de azot
Prezenţa excesivă în gazele de ardere internă a oxidului de carbon, a
hidrocarburilor şi a fumului constituie mărturia unei funcţionări anormale a
motorului.
În acest scop sunt folosite două tipuri de aparate: analizoare electrice bazate
pe transferul de căldură şi analizoare cu raze infraroşii.
Schema de principiu a unui astfel de aparat, în componenţa căruia intra o
punte Wheatstone
V - voltmetrul
A - ampermetrul
P - potenţiometrul
R1,R2 - rezistente cu
aceeasi valoare
R3,R4 - rezistente cu
aceeasi valoare
R3 se află în aer liber R4
baleiată de curentul de
gaze de evacuare ce
traversează caseta
1 - conducta
2 - serpentina
3- separatoare
4 - conducta
5 - filtrul
6 - orificiul calibrat
7 - canalizaţia
8 -pompa
9 -pompa cu membrană
10 - rezistenţa de măsură
11 - canalizaţia
12 – rezistenţa etalon
13 - jiclorul
14 - filtrul
15 - aparatul de măsură
Măsurarea densităţii fumului
1 - supapa
2 - filtrul
3,4 - pistoane
5 - supapa
6 - supapa
7 - piston
8 - piston
Fummetrul AVL 415S
Analizorul de fum AVL 415S este creat pentru măsurarea automată a conţinutului de
funingine din gazele de evacuare. Metoda de măsurare constă în trecerea unei
cantităţi de gaze arse printr-un filtru de hârtie.
Gradul de înnegrire al hârtiei filtrului este determinat de o celulă fotoelectrică de
măsurare, iar apoi evaluat de către un microprocesor.
1 - supapa de presiune
2 - separatorul de apa
3 - tub (407 mm)
4 - bec
5 - tub de aer
6 - suflanta
7 - celula fotoelectrica
Fummetrul Hartridge MK3