Sunteți pe pagina 1din 28

Evaluarea genunchiului

Anatomia
genunchiului

 Segmentul genunchiului este format


din extremitatea inferioară a
femurului, extremitățile superioare
ale celor două oase ale gambei: tibia
şi peroneul şi osul propiu al
regiunii, respectiv rotula.
 Segmentele osoase din articulaţie
sunt menţinute între ele de o
capsulă articulară întărită de şase
ligamente
Biomecanica
 Articulaţia femuro-tibială are un singur
grad de libertate şi în consecinţă prezintă
două mişcări principale: flexia şi extensia
gambei pe coapsă
 mişcări la care se adaugă şi altele
secundare ca: rotaţie internă şi rotaţie
externă
 Amplitudinea medie a mişcărilor active de
flexie este 135 de grade, iar a celor pasive
de 150 grade
 Goniometrul se asează lateral, cu brațul fix
plasat pe coapsă și orientat ȋntre marele
trohanter și condilul lateral, iar brațul mobil
pe gambă, către maleolă externă.
Examen subiectiv
 Dificultăți la mers pe jos din cauza instabilității
genunchiului,
 Dificultăți la coborât si urcat din cauza leziunilor
ligamentului,
 Blocarea genunchiului (nu se poate îndoi
genunchiul),
 Roșeață si umflături,
 Incapacitatea de a extinde genunchiul,
 Deplasarea greutății către genunchiul și piciorul
opus.
 Mersul se face cu pas scurtat, ca lungime şi
durată de sprijin, şi legănat în afară pentru a nu
încăierea piciorul bolnav.
 Uneori se merge cu piciorul întins din genunchi
prin contracţia cvadricepsului pentru a evita
durerea.
Palpare
Palparea genunchiului
pune în evidenţă puncte
dureroase, platoul tibial
medial şi spaţiul popliteu,
cu presiuni asupra trohleei
femurale prin îndepărtarea
rotulei, produce dureri,
crepitaţii și unele
neregularităţii asupra
feţelor femurorotuliene.
Patologie
 Leziunile ligamentare se produc în
Din varietatea traumatismelor
urma unor suprasolicitări prin forțe
genunchiului se disting două excesive, ce determină rupturi ale
leziuni majore care afectează fibrelor. Se disting 3 grade de leziuni
această articulație: leziunile ligamentare
ligamentare si leziunile
meniscale.
Leziuni meniscale
Există 3 mecanisme acceptate, care ar
produce rupturile meniscului:

1. flexie urmată de o extensie puternică,


asociată cu o rotație a genunchiului, în timp
ce tibia este fixată prin blocarea la sol a
piciorului.
2. asocierea concomitentă a unei flexii cu
rotația externă si valg forțat;
3. în cadrul unor traumatisme complexe ale
genunchiului, soldate cu fracturi de platou sau
cu rupturi de ligamente încrucișate sau
laterale
Anamneză
Caracterul durerii
inițiale-evoluția
acesteia Exemple:
Severitatea durerii  În ce domeniu lucrați?
 Cum a debutat durerea?
Calitatea durerii
 Unde o simțiți exact?
Localizarea  Ce fel de durere simțiți (superficială,
Durata profundă,intepatoare, etc. )
 Care sunt factorii care ușurează sau agravează durerea?
Reproducerea
 Aveți dureri și în alte părți ale corpului?
Cauzele care
ușurează și
agravează durerea
Chestionare
KOOS Knee Survey (Knee Injury
and Osteoarthritis Outcome Score)

 Întrebările se referă la gradul de


rigiditate, la simptome, la intensitatea
durerii, la capacitatea de a realiza activități
zilnice, dificultate resimțită în realizarea
unor activități, capacitatea de a participa la
activități sportive și la calitatea vieții a
articulației genunchiului
Oxford Knee Score (OKS)

 Întrebările se referă la
capacitatea de a realiza activități
zilnice și la durerea resimțită în
ultimele 4 săptămâni.
 0-19: severă
 20-29: moderată până la severă
 30-39: moderată
 40-48: funcționează satisfăcător
WOMAC (Western Ontario and McMaster Universities Osteoarthritis Index)

 Primele 5 întrebări evaluează durerea,


umătoarele două determină rigiditatea,
iar ultimele 17 întrebări remarcă
funcționalitatea în diferite activități
> 38 puncte = nesatisfăcător
29-38 puncte = acceptabil
15-28 puncte = bun
0-14 puncte = excelent
Teste

 1. Testul sertar anterior

Acest test este menit să verifice gradul de lezare al


ligamentului anterior.
Genunchiul flectat la 90 de grade, examinatorul se
așeaza pe antepiciorul pacientului și apucă cu ambele
mâini articulația genunchiului. Examinatorul trage către
el de tibie și peroneu pentru a observa instabilitatea (o
deplasare mare este considerata de la 1,5 cm in sus).
 2. Testul sertar posterior
Cu genunchiul îndoit, medicul/kinetoterapeutul va împinge
tibia înapoi. Dacă ligamentul este afectat sau rupt, tibia se va
deplasa considerabil, evidenţiind existenţa leziunii.

 3. Testul Lachmann
Este folosit pentru a urmării instabilitatea tibială anterioară. Genunchiul
relaxat într-o flexie de aproximativ 15 grade, mâna examinatorului fixează
femurul, iar cealaltă încearcă să tragă înainte de tibie. Testul fiind pozitiv
dacă există deplasare anterioară a tibiei. Testul se poate face cu articulația în
flexie susținută la 30 de grade, pacientul fiind rugat să facă extensie,
urmărindu-se o eventuală subluxație anterioară a platoului tibial lateral.
 4. Testul Slocum
Pacientul se află în decubit dorsal cu genunchiul flexat la 90 grade, piciorul
fiind fixat pe masa de examinare. Se aplică o rotație internă de 30 grade tibiei
prin rotirea piciorului. Examinatorul trage tibia anterior pentru a evalua
instabilitatea rotativă anterolaterală. Rezultatele sunt comparate bilateral. Testul
este pozitiv dacă cantitatea de translație tibială anterioară cu rotația tibială
internă crește sau mișcarea excesivă laterală al genunchiului indică o
instabilitate anterolaterală. Instabilitatea rotativă anterolaterală este o
manifestare a genunchiului cu deficiență în ligamentul cruciat anterior (ACL).
Pentru a examina instabilitatea rotativă anterolaterală, tibia este rotită lateral
15 grade și tibia este trasă din nou înainte. Rezultatele sunt comparate bilateral.
Testul este pozitiv atunci când mișcarea patologică de deplasare înainte și
înapoi a tibiei pe femur crește. Rotația anterioară excesivă a planului medial
tibial indică laxitatea structurilor mediale.
 5. Testul Pivot Shift
Bolnavul întins pe spate, examinatorul cuprinde cu o mână piciorul
rotindu-l puternic înspre intern, cealaltă mână cu priza la nivelul
genunchiului, forțează genunchiul în “varus” și se începe flexia
artriculației. În cazul testului pozitiv, adică a rupturii LIA (ligament
încrucișat anterior), apare un click.
 6. Testul Lachmann invers
Pacientul se află în decubit dorsal cu genunchiul flexat la 30 grade. Examinatorul
stabilizează coapsa distală posterioară (asigurați-vă că mușchii hamstring sunt
relaxați). Examinatorul continuă să aplice o presiune ascendentă asupra tibiei
proximale. Testul este pozitiv (ruptură de ligament încrucișat posterior) daca
crește mișcarea de translație și apare durerea.
 7. Testul plicii lui Hughston
Este o examinare clinică pentru evaluarea leziunii în articulația genunchiului.
Pacientul se află în decubit dorsal cu piciorul întins vertical. Examinatorul
flectează și rotește medial piciorul în timp ce aplică o forță, din zona mediană
spre cea laterală, pe patelă cu marginea mâinii. Examinatorul palpează
condilul femural medial cu degetele. Examinatorul aplică forță patelei în timp
ce flectează și extinde genunchiul, astfel observând dacă pocnește patela.
Prezența acestui pocnit sugerează inflamația plicii genunchiului.

 8. Testul sertarului lui Hughston posteromedial și posterolateral


Pacientul se află în decubit dorsal, genunchiul este flectat la 80-90 grade, iar
articulația șoldului la 45 grade. Examinatorul rotește medial piciorul și
împinge tibia posterior. Dacă testul este pozitiv, poate fi vorba despre o
posibilă leziune a ligamentului încrucișat posterior, a ligamentului colateral
medial, a mușchiului semimembranos sau a ligamentului încrucișat anterior
 9. Testul McMurray
Pacientul stă în decubit dorsal cu şoldul flexat la 90 ° şi genunchi flexat 90 °.
Examinatorul stabilizează genunchiul pacientului cu o mână pe muşchii vaşti
ai cvadricepsului şi strânge călcâiul pacientului cu cealaltă mână apoi aplică
compresia axei lungi. Examinatorul apoi roteşte tibia intern, în timp ce aplică
forţă în varus. Examinatorul apoi roteşte lateral tibia, în timp ce aplică forță în
valgus.
Testul pozitiv al lui McMurray- Durere sau crepitus: Leziune meniscală.Forța
Valgus cu rotaţie exterioară: indică leziunea meniscului extern. Forța Varus cu
rotație internă: indică leziunea meniscului intern

 10. Testul Apley


Pacientul în decubit ventral cu genunchiul în flexie (examinatorul apasă în
talpa, rotind ușor în exterior piciorul ; aici se urmărește orice durere apărută
spontan), piciorul rotit intern urmând ca pacientul să extindă articulația (se
urmăresc comparativ cu cealaltă articulație limitările apărute la rotație, și/sau
durerea).
 11. Testul Fairbanks Patellar
Patellar Apprehension Test este utilizat in principiu pentru diagnosticarea
instabilității laterale a patelei. Pacientul se află în decubit dorsal cu picioarele
întinse și cvadricepsul relaxat. Examinatorul împinge ușor lateral patela (rotula).
Dacă examinatorul observă reținerea verbală și nonverbală sau reflexul de
contracție a cvadricepsului, aceste semne pot sugera instabilitatea patelară,
subluxație, disfuncție femuro-patelară.

 12. Testul Clarke


Pacientul este poziționat în decubit dorsal cu picioarele întinse. Examinatorul
plasează mâna pe marginea superioară a rotulei, astfel luând forma acestuia, și
aplică presiune pe zona respectivă. Pacientul este rugat să contracte încet și gradat
cvadricepsul. Un semn pozitiv pe acest test este durerea în articulația femuro-
patelară.
 13. Testul Thessaly
Pacientul aflat în picioare trebuie să-și lase greutatea pe un singur
picior (cel examinat), cu articulația genunchiului în flexie la 5-10
grade se încearcă o mișcare de ușoară răsucire a corpului fără a mișca
talpa de podea (test repetat de 3-4 ori, are o acuratețe de 95% mai
ales cu articulația aflată în flexie de 10 grade, test comparabil ca și
acuratețe diagnostică cu rezonanța magnetică).

 14. Testul “bounce home”


Subiectul este în decubit dorsal, genunchiul extins, călcâiul se află în
mâna examinatorului. Se execută extensia genunchiului. Dacă aceasta
este incompletă sau dacă apare un end-feel moale, există ceva care o
blochează. Cea mai comună cauza o reprezintă un menisc rupt.
 15. Testul Helfet
La un genunchi normal tuberozitatea tibială este pe aceeaşi linie cu
linia mediană a patelei (genunchiul în flexie de 90°). Când
genunchiul se extinde, tuberozitatea tibială este aliniată cu marginea
laterală a patelei. Dacă această mişcare de rotaţie a tibiei nu se
întâmplă, avem de a face fie cu o leziune meniscală, fie cu o leziune
la nivelul ligamentelor încrucişate.

 16. Semnul lui Zohler


Subiectul stă în decubit dorsal cu genunchiul în extensie.
Examinatorul trage patela în sens caudal, menţinând-o în acea
poziţie şi îi spune subiectului să îşi contracte cvadricepsul. Dacă
apare durere testul este considerat pozitiv. Totuşi acest test este
pozitiv (fals pozitiv) la o mare parte a populaţiei.
 17. Testarea pentru instabilitatea antero-medială rotatorie
Acest test presupune ca subiectul să stea în decubit dorsal, în timp
ce examinatorul îi ridică membrul inferior de la degetul mare,
menţinând genunchiul în extensie. Dacă tibia se roteşte în lateral,
testul este pozitiv, cauza fiind sistemul arcuat, capsula posterioară,
ligamentul încrucişat anterior sau cel posterior.

 18. Testul lui Nobel (Testarea pentru sindromul de fricţiune


a bandei iliotibiale)
Subiectul stă în decubit dorsal cu genunchiul extins. Examinatorul
îi duce genunchiul în flexie de 90°, concomitent cu flexia șoldului
(talpa se sprijină pe masă). Se aplică o presiune asupra condilului
lateral al femurului în timp ce se execută o extensie pasivă a
genunchiului. Dacă la 30° de flexie subiectul acuză o durere vie la
nivelul condilului lateral, testul este considerat pozitiv.
 19. Testul patelei balotabile
Subiectul stă în decubit dorsal cu genunchiul extins
sau flectat până la limita suportabilă. Examinatorul
percutează scurt patela sau aplică o presiune uşoară
asupra ei, simţind o plutire a acesteia (testul este
pozitiv).
Întrebări

 1. Ce testează Testul sertar anterior?


 2. Când este considerat pozitiv Testul lui Nobel?
 3. În ce poziție stă pacientul în Testul Pivot Schift?
 4. Care sunt acele două teste care evaluează articulația
patelo-femurală?
 5. Ce testează testul Apley?
Bibliografie

 Anatomia Regiunii.(n.d.). Retrived from Lecția de Ortopedie :


http://www.lectiadeortopedie.ro/examenul-clinic-al-genunchiului/
 Apprehension Test (Fairbank's Test).(n.d.). Retrived from The Student Physical Therapist:
https://youtu.be/4TnCQppTy1g
 http://cadredidactice.ub.ro/balinttatiana/files/2011/03/evaluarea-aparatului-locomotor-2007.pdf
 https://www.thestudentphysicaltherapist.com/
 Hughston Plica Test.(n.d.) Retrived from Physical Therapy Heaven :
https://www.pthaven.com/page/show/158028-hughston-plica-test#_ftn1
 Slocum's Test. (n.d.). Retrived from Physiopedia:
https://www.physio-pedia.com/Slocum%27s_Test
 Zamora, E. & Ciocoi-Pop. D.R., (2006) . Artrologie și biomecanică umană generală . Cluj-
Napoca : Editura Risoprint.
Mulțumim pentru atenție!

Bereczi Szilvia-Katalin
Filep Beáta
Márton Domokos
Nagy Attila-Csaba
Tóth Klára

S-ar putea să vă placă și