EVALUAREA

Matricea de specificaţie şi
rolul acesteia în
proiectarea instrumentelor
de evaluare. Calităţile
testului docimologic
 OBIECTIVELE TEMEI
 Explicarea relaţiei complexe dintre
matricea de specificaţie şi instrumentele
de evaluare;
 Analizarea calităţilor instrumentelor de
evaluare
 1. Matricea de specificaţie şi rolul
acesteia în proiectarea instrumentelor
de evaluare
 Matricea de specificaţii reprezintă o punte de legătură între
obiective, conţinuturi, şi evaluare
 Matricea de specificaţii constă într-un tabel cu două intrări
care serveşte la proiectarea şi organizarea itemilor dintr-un
test docimologic în care sunt precizate, pe de o parte,
conţinuturile care vor fi vizate, şi, pe de altă parte, nivelele
taxonomice la care se plasează obiectivele de evaluare
 Liniile matricei se specificaţii includ elemente de conţinut
vizate, iar coloanele se referă la nivelele taxonomice la care
vor fi măsurate performanţele elevilor în raport cu aceste
conţinuturi.
 În funcţie de scopul şi tipul testului care trebuie proiectat, se
poate elabora o matrice de specificaţii generală sau detaliată
 EXEMPLU
Conţinuturi / Achiziţia Înţelege Aplicare Analiză Total
obiective informaţiei - re

Element de 10 (2) _ _ _ 10 (2)

conţinut 1
Element de 10 (2) 10 (2) 5 (1) _ 25 (5)
conţinut 2
Element de _ 10 (2) 25 (5) _ 35 (7)
conţinut 3
Element de 10 (2) 10 (2) _ 10 (2) 30 (6)
conţinut 4
Element de 30 (6) 30 (6) 30 (6) 10 (2) 100 (20)
conţinut 5
 1.1 Matricea de specificaţii
generală

 Este utilă în proiectarea testelor sumative

care vizează conţinuturi largi şi obiective
cu nivele de complexitate ridicate
 Exemplu

 Matricea de specificaţii pentru un test de

evaluare la unitatea de învăţare “Adunarea
şi scăderea numerelor ”
Conţinuturi
Achiziţia Înţelegere Aplicare Analiză Total
/ obiective

1. Termeni
2 - - - 2
specifici

2. Relaţii,
2 2 1 - 5
transformări

3. Utilizări,
- 2 5 - 7
aplicaţii

4. Probleme 2 2 - 2 6

5. Total 6 6 6 2 20
1.2 Matricea de specificaţii detaliată
 Este recomandată în cazul testelor
sumative care vizează conţinuturi mai
restrânse (evaluarea la finalul unei unităţi
de învăţare, la finalul unui semestru, etc)
precum şi în cazul testelor formative (care
pot viza conţinutul unei singure lecţii şi, în
mod evident, nu pot ţinti decât anumite
nivele taxonomice)
 Exemplu

 Matricea de specificaţii detaliată pentru un

test de evaluare la unitatea de învăţare
“Adunarea şi scăderea numerelor ”
 Cunoaşterea Înţelegere Analiză
Cunoaş Căuta- Căuta-
Conţinuturi terea Cunoaşte- rea rea
/ Cunoaşte- con Aplicare Total
Rea Traspu- ele rel
Obiective rea termi- venţ metod nere
Extrapolare
me aţi
nologiei iilor elor n- i-
telor lor

1. Termeni 10
specifici 10 (2) - - - - - - -
(2)

2. Relaţii,
25
transfor - 5 (1) 5 (1) 10 (2) - 5 (1) - -
mări (5)

3. Utilizări, 35
aplicaţii - - - 5 (1) 5 (1) 25 (5) - -
(7)

30
4. Probleme - - 10 (2) - 10 (2) - 5 (1) 5 (1)
(6)
100
Total 10 (2) 5 (1) 15 (3) 15 (3) 15 (3) 30 (6) 5(1) 5 (1)
(20)
 2. Calităţile testului docimologic
Calităţi globale ale testului
 Obiectivitate
 Aplicabilitate
 Fidelitate
 Validitate
Calităţile fiecărui item
- Dificultate
- Putere de discriminare
 Calităţi globale ale testului
 Obiectivitatea unui test docimologic se referă la
caracterul explicit şi la claritatea itemilor, care să
permită obţinerea de scoruri comparabile în
cazul unor evaluatori competenţi
 Aplicabilitatea se referă la adecvarea itemilor
la conţinuturile vizate, la volumul de timp şi
resurse materiale necesar, la claritatea
modalităţii de calculare a scorurilor.
 Fidelitatea se referă la consistenţa
sau stabilitatea unui test
 Fidelitatea test – retest (coeficientul de
stabilitate)
 Fidelitatea prin forme alternative
(coeficientul de echivalenţă)
 Fidelitatea estimată prin consistenţa
internă sau omogenitatea unui test
(coeficientul de consistenţă internă)
 Fidelitatea inter – evaluator (indicele
mediu de corelaţie intraclasă)
 Validitatea unui test se referă la măsura în
care acesta surprinde ceea ce se presupune
că trebuie să măsoare

 Validitatea de conţinut
 Validitatea criterială
- validitatea concurenţială
- validitatea predictivă
 Validitatea de construct
 Calităţile fiecărui item
 Coeficientul de dificultate al unui item se
calculează ca procent de subiecţi care
rezolvă corect un item
 Coeficientul de discriminare indică
măsura în care un item face diferenţa între
subiecţii cu performanţe înalte şi cei cu
performanţe scăzute
TEMA 8

Elaborarea şi aplicarea baremului de

corectare şi notare. Modalităţi de
obiectivare a aplicării baremului şi
reducere a diferenţelor de notare
OBIECTIVELE TEMEI

 Analizarea baremelor de corectare şi a

schemelor de evaluare, aplicate în
evaluările / examenele naţionale;
 Sintetizarea factorilor care influenţeayă
aplicarea baremelor de corectare şi a
schemelor de evaluare
1. Elaborarea şi aplicarea
baremului de corectare şi notare

1.1 Accepţiunile conceptului de “barem”

1.2 Baremul de corectare şi notare –

componentă a probei de evaluare

1.3 Modalităţi de proiectare a baremului de

corectare şi notare
1.1 Accepţiunile conceptului de
“barem”

În contextul evaluării rezultatelor şcolare, termenul

de “barem” are două accepţiuni:

 Etalon de apreciere a unei probe, indicând condiţiile

principale ale răspunsului aşteptat şi punctajul atribuit
fiecărui item; în contextul evaluărilor / examinărilor
naţionale se operează cu această accepţiune a
baremului de corectare şi notare;

 Performanţele minime în legătură cu realizarea

obiectivelor corespunzătoare conţinuturilor verificate,
indicând nivelul minim de pregătire al elevului necesar
continuării programului cu şanse de reuşită
1.2 Baremul de corectare şi notare –
componentă a probei de evaluare
Etapele elaborării probei de evaluare:

 Stabilirea scopului probei – presupune anticiparea finalităţii

evaluative, respectiv, a funcţiilor pe care este destinată să le
îndeplinească evaluarea; scopul probei determină natura probei
 Precizarea obiectivelor / competenţelor vizate de evaluare
 Stabilirea conţinuturilor supuse verificării
 Construirea matricei de specificaţii
 Redactarea probei în concordanţă cu obiectivele de evaluare
vizate;
 Alcătuirea grilei de corectare
 Elaborarea baremului de corectare şi notare
1.3 Modalităţi de proiectare a
baremului de corectare şi notare

 Proiectarea baremului de corectare şi notare

presupune realizarea corespondenţelor dintre:
obiectivele de evaluare, unităţile de conţinut,
criteriile şi indicatorii de evaluare.
 baremul de corectare şi notare conţine
indicatori de natură cantitativă şi calitativă
 Există două tipuri de notare: notarea analitică
şi notarea holistică
Notarea analitică

 Se utilizează în cazul testelor de tip formativ

 Unităţilor de răspuns li se acordă puncte
care, însumate, determină nota pentru
fiecare item
 Nota atribuită probei de evaluare se
încadrează în una din categoriile: notare pe
scala 1 – 10 sau puncte pe scala 1 – 100
care se convertesc în note
Avantajele notării
analitice

 Asigură rigurozitatea corectării,

favorizând realizarea unei aprecieri
obiective

 Diminuează diferenţele de notare

dintre profesorii corectori
Dezavantajele notării
analitice
 În cazul itemilor semiobiectivi şi al celor
subiectivi ne putem aştepta din partea elevilor
la un răspuns corect neanticipat
 Profesorii corectori au nevoie de un efort de
concentrare şi de un timp îndelungat pentru
corectarea lucrărilor pe baza schemei /
baremului de corectare şi notare
 Corectarea fiecărei lucrări se realizează de cel
puţin doi examinatori
Notarea holistică

 Se utilizează în cazul itemilor subiectivi,

evaluarea realizându-se pe baza unui
barem care cuprinde categorii de
răspunsuri cărora le corespund diferite
intervale de punctaj
Etapele proiectării unui barem
de corectare şi notare de tip
holistic
 Stabilirea categoriilor care vor fi utilizate
 Determinarea criteriilor de evaluare pentru
fiecare categorie
 Citirea rapidă a tuturor răspunsurilor la proba
de evaluare şi formarea unei impresii generale
 Încadrarea răspunsurilor în categoriile stabilite
 Recitirea lucrărilor plasate în cadrul aceleiaşi
categorii şi realizarea de comparaţii
 Reîncadrarea anumitor lucrări în categorii
superioare sau inferioare categoriei în care au
fost plasate iniţial
 Acordarea aceleiaşi note tuturor testelor
încadrate în aceeaşi categorie
2. Modalităţi de obiectivare a aplicării
baremului şi reducere a diferenţelor de
notare

 Corespondenţa dintre itemii de probei,

criteriile de evaluare şi baremul de
corectare şi notare (exemplificare)