FIZICA → Filozofie a naturii

Galilei, Descartes, Leibniz, Newton → metoda stiintifica:

* apelarea la observatie + experimentare

* utilizarea analizei matematice

Fenomen fizic: orice transformare insotita de o variatie de energie, care

se petrece in natura

Lege fizica: legatura dintre marimile ce descriu un fenomen fizic

Legi:
* universale (principii) (ex.: principiul conservarii si transformarii
energiei, principiul lui Arhimede…)

* particulare (ex.: legile gazelor, teorema lui Bernoulli…)

Marime fizica: orice proprietate care poate fi masurata sau care prezinta
variatii cantitative (ex.: forta, masa, timpul, viteza, temperatura…)

Masurare: compararea unei marimi fizice cu o alta, de aceeasi

natura, luata drept unitate de masura
 “Miracolul grecesc” – sec. VI-V in. Hr

Protagoras (486-410): “omul este regula si masura tuturor lucrurilor

Primele unitati de masura – stabilite si denumite cu referire la corpul

omenesc: deget, palma, picior, cot, brat…

Secunda: apropiata de perioada care corespunde unei batai a inimii

umane
Vitruviu (sec. I in. Hr.) – reguli si conditii ale esteticii corporale

“Imaginea matematica a unei tinere Venus din Milo (sfarsitul sec. II in.
din Corint” de Eupalinos, arhitect grec Hr., autor anonim)
Canon al proportiilor
dupa regula lui Vitruviu
(Academia din Venetia)
 Sistemul metric – Simon Stevin (1548-1620)

“Tabela a ratei dobanzilor” (1582) “Zecimea” (1585)

20 mai 1875 – Conventia Internationala a Metrului (Paris)

→ unitati de baza: metrul, kilogramul
→ aderarea Romaniei la conventie: 1883

1960 – Sistemul International (S.I.) de unitati

→ aderarea Romaniei la S.I.: 31 august 1961
 fundamentale

Marimi fizice derivate

• Unghi plan – rad (radian)

suplimentare
• Unghi solid – sr (steradian)
a) Marimi fundamentale in S.I.:

• lungimea, masa, timpul (mecanica)

• temperatura (termodinamica)

• intensitatea curentului electric (electricitate)

• intensitatea luminoasa (optica)

• cantitatea de substanta - molul (1971)

 b) Marimi derivate

1) Marimi derivate care se exprima numai in functie de marimile

fundamentale

Ex.: arie – m2
volum – m3
viteza – m/s
acceleratie – m/s2
densitate – kg/m3
…………………………………………………………………………………..
 2) Marimi derivate, avand unitati cu denumiri speciale (de
regula, nume de savanti)

Marime fizica Unitate de Simbol Origine

masura
Frecventa Hertz Hz Heinrich Rudolf Hertz (1857-1894)
Forta Newton N Isaac Newton (1642-1727)
Presiune Pascal Pa Blaise Pascal (1623-1662)
Lucru mecanic, Joule J James Prescott Joule (1818-1889)
energie, caldura
Putere Watt W James Watt (1736-1819)
Sarcina electrica Coulomb C Charles Augustin de Coulomb (1736-1806)
Tensiune, Volt V Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta
potential electric (1745-1827)
Capacitate Farad F Michael Faraday (1791-1867)
electrica
Rezistenta Ohm  Georg Simon Ohm (1789-1859)
electrica
Inductie Tesla T Nikola Tesla (1856-1943)
magnetica
Flux luminos lumen lm lumen (lat.) = ceea ce lumineaza
Intensitate lux lx lux, lucis (lat.) = lumina, claritate
luminoasa
 3) Marimi derivate care se exprima folosindu-se denumiri speciale
(combinatii ale diferitelor unitati de masura)

ex: coeficientul de viscozitate dinamica - Pa·s

coeficientul de tensiune superficiala – N/m
………………………………..

Unitati speciale utilizate in radiobiologie

Marime fizica Unitate de masura Unitate de masura Conversie

veche noua
Activitatea unui Curie (Ci) Becquerel (Bq) 1 Ci = 3.7 x 1010 Bq
radioizotop 1 Ci = 3.7 x 1010 dez/s
Doza absorbita Rad (rad) Gray (Gy) 1 Gy = 100 rad
1 rad = 0.01 J/kg 1 Gy = 1 J/kg
Echivalentul dozei Rem (rem) Sievert (Sv) 1 Sv = 100 rem
Ecuatia dimensionala: 

A  L  M  T 

L, M, T – simbolurile marimilor fundamentale din mecanica (lungime,

masa, timp)
, ,  - dimensiunile marimii derivate A

Aplicatii ale ecuatiilor dimensionale

* Leaga intre ele marimile fizice si unitatile de masura

corespunzatoare

* Permit gasirea “dimensiunii” unei marimi fizice si a unitatii de

masura

* Verificarea omogenitatii unei formule

 MECANICA

Sistem de referinta → Pamantul

Capitole ale mecanicii:

• Cinematica
• Dinamica
• Statica
 CINEMATICA
•studiul legilor miscarii corpurilor, fara a explica cauzele care produc
schimbarea starii de miscare sau de repaus a acestora

Traiectorie: locul geometric al tuturor pozitiilor succesive ocupate de

corp in miscarea sa

Clasificarea miscarilor:

a) Dupa traiectorie: b) Dupa viteza:

* Miscare rectilinie * Miscare uniforma (v = const.)

* Miscare curbilinie * Miscare variata (v - variaza)

S = f(t) ecuatia miscarii

S – spatiul parcurs de corp in timpul t

 VITEZA
Vector de pozitie

 
 2  r1 r
r
* Viteza medie v 
t  t t
2 1

 dr
* Viteza instantanee v 
i dt

v = L·T-1 <v>SI = m/s

 Miscarea rectilinie uniforma
traiectorie dreapta; v - ct

  legea miscarii rectilinii uniforme

s  v t
 Miscarea rectilinie variata
traiectorie dreapta; v  ct

 
 v2  v1 v acceleratie medie
am  t  t 
2 1 t
   2 

a  lim  v     d s
dv d  ds 


i acceleratie instantanee
t  0 t dt dt  dt  dt 2
 

a = L·T-2

<a>SI = m/s2
 a = ct.  miscare uniform variata

Miscare: * uniform accelerata (a > 0)

* uniform incetinita (a < 0)

Pentru miscarea rectilinie uniform variata:

  
v  v  a t legea vitezei in miscarea uniform variata
0
v0 – viteza initiala

2
S  v t  at legea spatiului in miscarea uniform variata
0 2
 MISCAREA CURBILINIE

• traiectorie curba
• viteza variaza ca directie si poate varia si ca modul
 
r r 
v  lim 2 1  lim r

viteza instantanee
i
t  0 t2  t1 t  0 t

Viteza instantanee – tangenta la traiectorie in orice punct al acesteia

 
    v v
v  v  v  a  lim 1  lim 2  a  a
1 2 i t0 t t0 t n t

v1 – variatia vitezei ca directie; v2 – variatia vitezei ca marime

Acceleratie normala (an): * provine din variatia vitezei ca directie
* perpendiculara pe traiectorie

Acceleratie tangentiala (at): * provine din variatia vitezei ca modul

* tangenta la traiectorie

Daca l v l = ct.  l v2 l = 0  l at l = 0

an  v 2
acceleratia normala in miscarea curbilinie
R
R – raza traiectoriei
 MISCAREA CIRCULARA
traiectorie circulara

v   R

eza liniara
teza unghiulara; <  > = rad/s
Miscare circulara uniforma (v – ct): unghiul la centru () – functie
liniara de timp; a –ct (provine doar din variatia vitezei ca directie)

  t

an   2  R
 Marimi caracteristice miscarii circulare

Perioada (T): timpul dupa care punctul material trece de doua ori
succesiv prin acelasi punct al traiectoriei

T  2 <T>SI = s

Frecventa (): numarul de rotatii complete efectuate in unitatea

de timp


1 <> = s-1, Hz
T 2
 DINAMICA

• studiaza cauzele care produc schimbarea starii de repaus sau de

miscare a corpurilor

Principiile dinamicii:
• Principiul inertiei
• Principiul fortei
• Principiul actiunii si reactiunii

1. Principiul inertiei
→ Galileo Galilei, Newton

* Sistem inertial


dv  0 
a0
dt
 2. Principiul fortei

 
a  k F k – const de proportionalitate; a – acceleratia;
F – forta
 
F  m a m – masa corpului

[F] = [m]·[a] = M·L·T-2

<F>SI = <m>SI·<a>SI = 1 kg·1m/s2 = 1 N N - Newton

3. Principiul actiunii si reactiunii

→ Newton

 
F  F
12 21