Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
O chemare la acţiune
2007… diabetul zaharat
– Prima cauza de orbire
– 2–4 ori mai frecvente bolile coronariene & strokes la diabetici fata de
nediabetici
– 15 ani scurtarea sperantei de viata fata de nediabetici
Source: Diabetes Atlas 3rd Edition. www.eatlas.idf.org. Last accessed 25 January 2007
~90% dintre persoanele
cu diabet zaharat de tip 2
sunt supraponderale sau
obeze
0
10,025 61 6629 279 631 24
(Patient Numbers)
Whitehall Paris Helsinki
Study Prospective Study Policemen Study
Balkau. Lancet 1997; 350: 1680.
Diabetul zaharat de tip 2 cauza majora
de mortalitate
Fifth leading cause of death after infections,
CVD, cancer, and accidents
10
9 8.6 8.8
attributable to diabetes (%)
Men
8 Women
Excess mortality
6.9
7 6.6
6.0 6.1
6 5.4
5.1
5 4.8
4 3.4
3 2.5
2.2
2
0
Africa Americas Eastern Europe Southeast Western
Mediterranean Asia Pacific
% supravieţuitorilor
% supravieţuitorilor
80 80
n=1628 n=568
70 70
60 60
50 50
40 n=228 40 n=156
0 10 20 30 40 50 60 0 10 20 30 40 50 60
Luni Post-IM
Sprafka et al. Diabetes Care. 1991; 14: 537-543.
Creşterea numărului de decese datorită
Diabetului
140 Accident vascular cerebral
Rata relativa a mortalitatii functie
110
de varsta
100
90
80
70
60
1980 1982 1984 1986 1988 1990 1992 1994 1996
Anul
• 800.000 – 1.500.000
• 1 – 2 % din masa
pancreatică totală
• Celule: A, B, C, D
Insulinosecreţia normală, bifazică
prima A doua
400 fază
fază
Plasma insulin (pmol/l)
300
200
100
0
0 20 40 60 80 100 120
Time (min)
Adapted from Pratley RE, Weyer C. Diabetologia 2001; 44: 929–45.
SEMNIFICAŢIA FIZIOLOGICĂ
A CELULELOR BETA
Declanşarea
insulino-secreţiei
Controlul hormonal al glicemiei
Insulina Hormoni de contrareglare
Efect net: scăderea glicemiei Efect net: creşterea glicemiei
600
400
200
0
6 am 10 am 2 pm 6 pm 10 pm 2 am 6 am
timp
• Poliurie
• Polidipsie
• Polifagie
• Scădere ponderală
• Astenie
CRITERIILE PENTRU DIAGNOSTICUL
DIABETULUI ZAHARAT
• simptome clasice de diabet + glicemie plasmatică
întâmplătoare 200mg/dl (11,1 mmol/l)
- simptomele clasice de diabet includ poliuria, polidipsia, polifagia şi
scăderea inexplicabilă în greutate;
- glicemia “întâmplătoare” se referă la recoltare fără relaţie cu ultimul prânz.
Sau
Diabetul gestaţional
Patogeneza diabetului zaharat de tip 1
• Autoimunitate
• Progresia distructiei beta celulare
• Insuficienta functiei beta celulare
• Dependenta de insulina exogena
• Risc de ceto acidoza
Etiopatogenia DZ 1 autoimun
• Predispoziţie genetică
• Factor de mediu (viral, toxic, alimentar)
• Activare autoimună insulită
• Scăderea capacităţii β-secretoare; afectarea fazei secretorii
iniţiale, dar insulinemia plasmatică este normală
• Diabet clinic manifest; insulinemie plasmatică scăzută,
hiperglicemie, apar simptomele
• Apariţia complicaţiilor
Diagnosis and types
Curriculum Module II-1
Slide 15 of 48
Trigger
Immunological
Genetic abnormalities
Beta-cell
mass Clinical
diabetes
Pre-diabetes ‘Honeymoon’
Chronic
phase
Time (months - years)
Insulin resistant;
low insulin secretion (54%)
83%
Insulin sensitive;
good insulin
secretion (1%)
Insulin resistant;
good insulin secretion
(29%)
30
Gene Insulino-rezistenţă Ambient
40
Deficienta de secretie
• Diabetogene 50
a insulinei • Obezitate
– primare
– secundare • Dietă
• Gene legate de diabet • Activitate fizică 60
Diabet tip II
Hyperglycemia
• Boala poligenica
• Hiperinsulinemia
• Malnutritie fetala formarii celulelor
beta
• Copil cu greutate mica la nastere
• “thrifty gene”
• 7% scaderea celuilelor beta/an
Etiopatogenia DZ 2
• Factori genetici – transmitere poligenică
• Rezistenţă crescută la acţiunea insulinei
• Hiperinsulinism funcţional
• Deficienţă în secreţia insulinică hiperglicemie persistentă
• Tulburări insulinosecretorii
- caracterului pulsator al insulinei
- dispariţia “fazei precoce” a răspunsului insulinic
- întârzierea secreţiei de insulină
• Scăderea absolută a secreţiei insulinice
DZ 2 insulinonecesitant
Pierderea masei β celulare in istoria naturala a DZ2
F IZ IO P A T O L O G IA D IA B E T U L U I Z A H A R A T
T IP 2
C a rb o h y d r a te
E x c e s s iv e
D IG E ST IV E ENZYM ES
G lu c o s e
f a tty a c id r e le a s e
I
I
I n s u lin
D e f e c tiv e
c e ll s e c r e tio n
(I ) A d ip o s e T is s u e
P ancreas
R e d u c e d g lu c o s e
L iv e r I u p ta k e
E x c e s s g lu c o s e
p r o d u c tio n
M u s c le
in s u lin o r e z is te n ţă
Epidemiologia şi riscul CV în diabet
Risc pentru
ochi, rinichi,
Diabet nervi
STG Risc
CV
Limita glicemiei
normale
Gerstein H. 2003
Metabolic Syndrome Increases Risk for CHD
and Type 2 Diabetes
High Metabolic
LDL-C Syndrome
Type 2
Diabetes
Glicemia (autodeterminare)
pe nemâncate/preprandial 80-110 (4,4-6,1) 111-140 (6,2-7,8) > 140 (>7,8)
postprandial [mg/dl (mmol/l)] 100-145 (5,5-8,0) 146-180 (8,1-10,0) > 180 (>10,0)
HbA1c (%) < 6,5 6,5-7,5 > 7,5
TRIADE
HbA1c
ECHILIBRUL ENERGETIC
•Glucide
•Metabolismul bazal
•Lipide •Efort fizic
•Proteine •TEF
• Macronutrienţi (trofine calorigene)
- glucide
- proteine Surse de energie
- lipide
• Micronutrienţi (trofine necalorigene)
- vitamine - liposolubile
- hidrosolubile
- minerale - macroelemente
- microelemente
• Apa (hidratare)
Apetitul, foamea şi saţietatea constituie trei poli opuşi
ai necesităţii fiziologice de supravieţuire.
• CALITATIVE
- în funcţie de repartiţia nutrimentelor în raţia energetică
- ţin cont de anumite caracteristici pentru fiecare categorie de
nutriment energetic
- proporţia P animale/vegetale
- proporţia acizi graşi saturaţi/mononesaturaţi/polinesaturaţi
- indexul glicemic al alimentelor (puterea hiperglicemiantă)
NECESARUL CALORIC ŞI DE PRINCIPII
ALIMENTARE LA DIFERITE VÂRSTE
Necesar caloric Necesar de Necesar de Necesar de
Vârsta Greutate
(kcal/zi) proteine (%) glucide (%) lipide (%)
1 an 7,3 820
1 – 3 ani 13,4 1300 15 55 30
4 – 6 ani 20,2 1830 14 54 31
7 – 9 ani 28,1 2190 13 55 32
Băieţi 10 – 12 ani 36,9 2600 13 55 32
Băieţi 13 – 15 ani 49,9 2490 13 58 32
Băieţi 16 – 19 ani 54,4 2310 13 58 30
Bărbaţi adulţi
65,0 2900 13 58 30
(activitate medie)
Femei adulte
55,0 2200 13 58 30
(activitate medie)
Femei gravide
- +350 15 57 28
(ultimile 5 luni)
Femei care alăptează
+550 14 57 29
(primele 6 luni)
CARACTERELE MACRONUTRIENŢILOR
Saţietate +++ ++ ±
Suprimarea senzaţiei de foame +++ +++ ±
Aport energetic (kcal/g) 4 4 9
% din aportul energetic zilnic + ++ +++
Capacitatea de depozitare ± + +++
Căi metabolice spre alte compartimente + + 0
Autoreglarea (capacitatea de stimulare a +++ ++ 0
oxidării în cazul aportului excesiv)
ALIMENTAŢIA SĂNĂTOASĂ – 5 CRITERII
• Adecvată – alimentele consumate să aducă nutrienţi esenţiali, fibre şi
energie în cantităţi suficiente pentru menţinerea sănătăţii şi a greutăţii
corpului.
• Echilibrată – nu trebuie să prevaleze un nutriment sau aliment în
defavoarea altuia (respectarea proporţiilor).
• Controlată caloric – se referă la aportul energetic care trebuie să
corespundă nevoilor metabolice; astfel se asigură controlul greutăţii
corporale.
• Moderată – atenţie la posibile excese alimentare precum sarea, grăsimile,
zahărul sau alt component peste anumite limite.
moderaţie, nu abstinenţă!
• Variată – evitarea consumului unui anumit aliment, chiar înalt nutritiv,
zi după zi, pentru perioade lungi de timp.
RECOMANDĂRI NUTRIŢIONALE (AHA)
• Pâine, cereale, orez, paste făinoase, mămăligă, 6-11 porţii/zi;
aceste alimente oferă glucide complexe, fibre alimentare, riboflavină, tiamină,
niacină, fier, proteine, magneziu şi alţi nutrienţi;
• Legume, zarzavaturi, cartofi, 3-5 porţii/zi; aceste alimente conţin fibre,
vitamina A, vitamina C, folaţi, potasiu şi magneziu. Se recomandă a fi folosite, de câte
ori este posibil, proaspete şi crude.
• Fructe, 2-4 porţii/zi; sunt o sursă bogată de fibre, vitamina A, vitamina C şi
potasiu. Se recomandă a fi consumate, pe cât este posibil, crude şi proaspete.
• Carne, peşte, fasole boabe, ouă şi fructe oleaginoase, 2-3
porţii/zi; aceste alimente sunt bogate în proteine, fosfor, vitamina B6, vitamina
B12, zinc, magneziu, fier, niacină şi tiamină. Se recomandă consumul de carne de pui,
curcan, carne slabă de porc sau de vită şi peşte.
• Lapte, iaurt, brânză, 2-3 porţii/zi; aceste produse au avantajul de a fi
bogate în calciu, riboflavină, proteine, vitamina B12, iar când sunt fortificate şi în
vitamina D şi A.
• Grăsimi, uleiuri şi dulciuri, moderat, zahărul şi grăsimea sunt bogate
caloric dar, în acelaşi timp, sunt sărace în nutrimente, ceea ce justifică limitarea
consumului lor.
RECOMANDĂRI NUTRIŢIONALE (OMS)
• Lipide 30%
- lipide saturate 7-10%
- lipide mononesaturate 10-15%
- lipide polinesaturate 10%
- colesterol 300 mg/zi
• Glucide 50-55%
• Proteine 15-20%
• NaCl 5 g/zi
ECHIVALENŢE ALIMENTARE CANTITATIVE
PENTRU O PORŢIE
Alimentele Echivalenţele cantitative pentru o porţie
Pâine, cereale, orez, paste 1 felie de pâine, ½ cană* cereale, orez sau paste
făinoase, mămăligă făinoase (fierte), 1 biscuit
Carne, peşte, fasole boabe, ouă 100g carne gătită, 1 ou, ½ cană leguminoase
şi fructe oleaginoase uscate fierte
Lapte, iaurt, brânză 1 cană de lapte sau iaurt, ½ cană brânză de vacă,
50g telemea
1 porţie 1 uncie
CONŢINUTUL PROTEIC AL DIVERSELOR
GRUPE DE ALIMENTE
Proteine
Alimentul
(g/100g aliment consumabil)
1. Carne ( vită, porc, pasăre, peşte) 15-22
2. Mezeluri ( salam, cârnaţi, şuncă) 10-20
3. Brânzeturi 15-30
4. Lapte de vacă 3,5
5. Ouă 14
6. Pâine 7-8
7. Paste făinoase, gris, orez, făină de grâu 9-12
8. Fasole, linte, mazăre, soia (boabe uscate) 20-34
9. Nuci 17
CONŢINUTUL DE AMINOACIZI ESENŢIALI
Combinaţie
Aminoacid necesar
grâu Soia Cartof Orez Fasole cereale +
g/100 g mg/kg/zi
leguminoase
Fenilalanină 14 4,9 4,9 4,0 5,3 5,2 5,25
Izoleucină 10,5 3,6 4,5 3,8 4,6 4,2 4,4
Leucină 14 7,3 7,3 6,0 9,0 7,6 8,4
Lizină 12 3,1 6,4 4,8 3,9 7,2 5,55
Metionină + 13 1,6 1,3 1,3 2,3 1,0 1,65
cistină
Triptofan 3,5 1,2 1,3 3,8 1,5 1,0 1,25
Valină 10 4,8 4,8 1,6 6,3 4,6 5,45
CONŢINUTUL LIPIDIC AL DIVERSELOR GRUPE
DE ALIMENTE
nesaturaţi
- palmit oleic 3 3 8 3 1
- oleic 43,5 41 36 28,5 50 29 24,5 74
3. Acizi graşi
polinesaturaţi
- linoleic 10,5 2 14 1 10 55 53 9
- linolenic 0,5 0,5 2 0,5 7 0,5
REPARTIŢIA NUTRIMENTELOR PE
MESE
Cina Moderat Nu Da Da
(acizi graşi
polinesaturaţi)
Chevallier L, 2003
TRATAMENTUL DIETETIC ÎN
DIABETUL ZAHARAT
INDIVIDUALIZAREA DIETEI!
TRATAMENTUL DIETETIC ÎN
DIABETUL ZAHARAT TIP 2
Schimbă
stilul de viaţă Restrânge caloriile
Monitorizează
glicemia şi ± pentru normalizarea
medicaţie greutăţii
Controlul glicemic
Modifică cant.
Respectă orarul
de grăsimi
meselor
ingerată
Valori ţintă – DZ tip 2 (IDF)
Risc Risc Risc
redus arterial microvascular
HbA1c (%) ≤ 6,5 >6,5 > 7,5
Glicemia à jeun/preprandial
mmol/l ≤ 6,0 > 6,0 ≥ 7,0
mg/dl < 110 ≥ 110 > 125
Automonitorizare
à jeun/preprandial
mmol/l ≤ 5,5 > 5,5 >6
mg/dl < 100 ≥ 100 ≥ 110
postprandial
mmol/l < 7,5 > 7,5 > 9,0
mg/dl ≥ 135 ≥ 135 > 160
IDF Guidelines. Diabet Med 1999;16:716-30
TRATAMENTUL DIABETULUI ZAHARAT TIP 2
Disfuncţie
Aportul alimentar Insulino- -celulară Insulino- Declin cronic
de glucide rezistenţă (↑secreţia de deficienţă β-celular
glucagon)
Metformin Meglitinide
Metformin Sulfoniluree
TZDs Meglitinide
Hiperglicemie
inhibitori de insulinoterapie
glucozidază TZD?
ADO
Decompensare
monoterapie metabolică acută
ADO
combinaţii
Insulină la culcare
Insulinoterapie
+/- ADO
INSULINOREZISTENTA SI
INSULINODEFICIENTA IN DZ 2
Insulin
Resistance
Euglycaemia
Normal IGT ± obesity Diagnosis of Progression of
type 2 diabetes type 2 diabetes
Non-Diabetic State
Diabetic State
S
L L MAS
ß-CE
N C TION
&F U
N
L I N SULI
A
RI P HER
PE E
SI STANC
RE
Chris Rhodes Ph.D.
PNRI, Seattle, WA.
Ce este exact ?
“disfunctia β-
celulara”
sau
sau
ambele
DZ TIP 2 – AFECŢIUNE PROGRESIVĂ
În evoluţie, majoritatea
persoanelor cu diabet vor
necesita insulină pentru
obţinerea controlului
glicemic optim!
SuIfonilureele – mod de acţiune pancreatic
glucoză
Sulfoniluree
Canale KATP
închise K+
Ca2+
Depolarizare Secreţie de
insulină
Influx de
Ca2+
• Activatori ai PPARγ
• Cresc insulinosensibilitatea la nivel adipocitar şi
hepatic
• Efecte pe metabolismul glucidic şi lipidic
• Efecte asupra adipogenezei şi homeostaziei energetice
• Implicare în inflamaţie şi aterotromboză
TZD + PPARγ
in celula adipoasa
Success of controlling
type 2 diabetes
Beneficiile fiziologice ale agonistilor PPARγ
PPARγ agonist
In cret in
● ●
L cell
Enterocyte Hypothalamus:
Appetite
GLP-1
Pancreas:
Stomach:
Insulin
Motility
Glucagon
Inhibitorii DPP-4
Aport
alimentar
Eliberare
de GLP-1
DP
P-
4
Inhibitor
DPP-4
GLP-1 inactiv
?
Endodermal precursor Pancreatic precursor Ductal
Time
Lebovitz HE, Therapy for Diabetes Mellitus and Related Disorders, 2004
Idealized insulin effect provided by flexible
multiple-dose regimens
Lebovitz HE, Therapy for Diabetes Mellitus and Related Disorders, 2004
Idealized insulin effect provided by
split-mixed insulin regimens
Lebovitz HE, Therapy for Diabetes Mellitus and Related Disorders, 2004
Idealized basal insulin effect provided
by a bedtime injection
Lebovitz HE, Therapy for Diabetes Mellitus and Related Disorders, 2004
În 2006, ADA şi EASD au elaborat
primul Consens Internaţional privind
managementul hiperglicemiei.
ŢINTELE HBA1C PENTRU CONTROLUL
GLICEMIC
Normal Controlat Necontrolat
< 6% <7.0% ≥ 7%
Se iniţiază ori
modifică tratamentul
la nivele HbA1c ≥ 7%
OSV+MET HbA1c ≥ 7%
Insulina Intensificat +
MET + TZD
• Tiazolidindione cost-eficient
(HbA1c ↓0.5–1.4%)
B Beta-blockade
Blood pressure control
C Cholesterol management
D Diet
Don’t smoke
E Exercise
• Osmolaritatea plasmatică:
2[Na+ (mEq/l) + K+ (mEq/l)] + glicemia (mmol/l) + ureea
(mmol/l)
• Gaura anionică:
(Na+ + K+) – (Cl- + HCO3- ) = 16
CETOACIDOZA DIABETICĂ
Cauze:
Insulinodeficienţa absolută
- întreruperea insulinoterapiei
- cetoacidoză inaugurală (20%)
Insulinodeficienţa relativă
- afecţiuni intercurente/coexistente:
infecţioase (pneumonii, infecţii urinare, sepsis)
accidente vasculare cerebral
infarctul miocardic acut
pancreatita acută
embolia pulmonară
ocluzia intestinală, tromboza a. mezenterice
gangrena diabetică
- endocrinopatii: tireotoxicoza, sindromul Cushing, acromegalia
- iatrogen (corticoizi, simpatomimetice)
- sarcină, stres
TRIADA CETOACIDOZEI DIABETICE
Acidoză
metabolică
Hiperglicemie
• acidoza lactică
• diabet zaharat
• acidoza uremică
• HHS
• acidoza hipercloremică
• STG
• acidoza drog-indusă
• hiperglicemia de stres
Cetoacidoza
diabetică
Cetoză
• cetoza alcoolică
• cetoza de foame
Hiperproducţie de Proteoliză
corpi cetonici Accelerarea glicogenolizei şi
neoglucogenozei
Eliberarea de alanină şi alţi
aminoacizi
Acidoză metabolică
Hiperglicemie şi
glicozurie
Pierdere de apă, K+ PO-4, Creşterea ureei
baze tampon
Poliurie osmotică Hiperosmolaritate
Deshidratare Sete
HIDRATARE
INSULINĂ
POTASIU
GLUCOZĂ (GIK)
Terapie adiţională
(antibioterapie, O2, etc)
Bicarbonat
Fosfat
• SF în primele 4 ore
• SG la glicemie 250 mg/dl
Ora Volum
Prima ½h – 1h 1litru
A 2-a oră 1l
A 3-a oră 500 ml - 1l
A 4-a oră 500 ml – 1l
A 5-a oră 500 ml – 1l
Total primele 5 ore 3,5 – 5l
Orele 6-12 250 – 500 ml/h
• bicarbonatul - cu prudenţă
- la pH 6,9 – 7
• Glicemia 250 mg/dl – soluţie GIK
• la pacienţii cu hiperosmolaritate: soluţii hipoosmolare,
heparină
• TA 100 mmHg după 2 ore de perfuzie – soluţii
coloidale
• Sonda gastrică, sondă urinară
TRATAMENTUL CETOACIDOZEI
- complicaţii şi efecte adverse -
• Hipoglicemia (glicemie 50 mg/dl) – monitorizare glicemie, doze mici
de insulină, soluţii GIK;
• Hipokalemia (K+ 3 mEq/l) – monitorizare ecg, laborator din oră în
oră;
• Alcaloza metabolică ;acidoza paradoxala a lcr– utilizare prudentă a
bicarbonatului;
• Insuficienţa cardiacă congestivă – monitorizare fluide, diureză,
dispnee, raluri pulmonare, măsurare PVC;
• Recurenţe de cetoacidoză – insuficienţa tratamentului insulinic;
• Edem cerebral – evitat prin insulinoterapie în doze mici, prudenţă în adm.
bicarbonatului şi a sol. hipotone;
• Alte complicaţii – AVC, IMA, nefropatie acută tubulointerstiţială, colaps,
tromboembolii, aspiraţia de conţinut digestiv, sindrom de detresă respir.,
infecţii.
SOLUTIA ?!
PROFILAXIA
Incepe din copilarie, chiar in timpul vietii
intrauterine !
Viitorii parinti :
SCHIMBAREA STILULUI DE VIATA !
• Dieta cu continut scazut de carbohidrati, respectarea piramidei
alimentelor.
• Miscare
• Relaxare si reducerea stresului
• Renuntarea la vicii ( fumat, alcool, droguri )
• Consumul suplimentelor nutritive : New Life, Vital Woman, Vital
Man, Super Mega 50, Noni Liquid…….
Terapia in trepte a DZ2
Terapie combinata
Dieta+exercitiu fizic
Vasculopatia diabetica
Managementul HTA
Obiectiv:
TA sist 130-140
TA < 130/80mmHg TA diast 80-90mmHg
Optimizarea stilului de viata
Masoara TA la fiecare vizita
TA >140/90mmHg
tratament + optimizarea
CVD stilului de viata.
• Imbunatateste controlul
glicemic
• Creste sensibilitatea la
insulina
Mega B Complex,
Stress Management B complex
Power Mins
Vital A, B, AB, O
Monitorizare
Evaluarea initiala
Prima vizita Educatia pacientului: informatii asupra bolii si
stilului de viata
Examen FO
Anual Depistarea microalbuminuriei
Profil lipidic
Evaluarea riscului pentru picior diabetic, testarea
sensibilitatii cu monofilament.
CONCLUZII
DIETA si MISCARE
• Reducerea aportului
energetic;
• Reducerea consumului
de glucide cu absorbtie
rapida
• Reducerea consumului
de acizi grasi satuarati
• Combaterea
sedentarismului