Mass-media

Funcţiile mass-media
 Internetul

Mass-media

 Mass-media reprezintă ansamblul mijloacelor de

informare a maselor (cotidiene şi hebdomadare,
reviste de ştiri şi de specialitate, posturi de radio
şi televiziune, agenţii de ştiri şi edituri).
 Diversitatea mediilor

 Medii autonome, ce pot

fi utilizate individual:
 Cărţi, ziare, reviste,
magnetofon, cameră
video etc.
  Mediile de
comunicare:
telefon, minitel etc.
ce măresc
libertatea
utilizatorului;
 Mediile de
difuzare: radioul,
televiziunea, ce
permit transmiterea
informaţiei la mare
distanţă, unui public
numeros.
 Funcțiile mass-media
Funcția de educație
Mass-media contribuie la transmiterea
moștenirii culturale și facilitează
învățarea individuală și colectivă.
Funcția de
persuasiune,
motivație, interpretare
-Se referă la organizarea activităților
colective, la efortul de convingere și
conducere în vederea atingerii unor
scopuri.
-Ea se află într-o strânsă legătură cu
eforturile pentru dezvoltarea
economică și socială.
Funcția de
socializare
-Mass-media face posibilă
participarea grupurilor și
colectivităților la viața publică,
elaborarea și luarea
deciziilor.
-Schimbul de informații
Funcția de informare favorizează interacțiunea
socială și permite unui număr
-Mass-media asigură colectarea mare de oameni să ia parte
și preluarea informațiilor activă la soluționarea
problemelor care îi privesc.
-Difuzarea cunoștințelor și opiniilor
-Facilitează transparența relațiilor
sociale
-Garantează libertatea de
expresie
-Prin informațiile transmise,îi ajută
pe cetățeni să-și formeze opiniile
Funcția de
divertisment
Mass-media oferă variate
modalități de divertisment și de
petrecere a timpului liber.
 Mass-media are nu numai funcții, ci și
disfuncții. Renumiți sociologi susțin că:

 Principalele funcții sunt:  Disfuncțiile mass-media sunt:

 Apărarea libertăților
 Informarea publicului
 Demascarea
corupției
 Publicitatea
 Contactul oamenilor
cu bunurile culturale
 Denaturarea gusturilor
publicului
 Stimularea delincvenței
 Degradarea morală
 Adormirea conștiinței
politice
 Înăbușirea activității
creatoare
Presa – "a patra putere în stat"

 Noţiunea de presă semnifică atât presa scrisă cât şi

pe cea vorbită, articolele tipărite, dar şi emisiunile de
radio şi televiziune.
 Prin aceste căi sau "medii" se exercită o influenţă
puternică asupra societăţii, presa fiind considerată
astăzi "a patra putere în stat".
 Puterea informației
 Presa are puterea:
 De a determina producerea unor evenimente
 De a impune adoptarea unor legi
 De a schimba guverne

- Autoritățile au obligația de aș-i face publică activitatea. Aceasta

înseamnă că ele trebuie să ofere informații presei. De aceea, principalele
instituții ale statului au angajați care se ocupă de relațiile cu presa:
programează interviuri, organizează conferințe de presă, oferă ziariștilor
informațiile solicitate.
- Ori de câte ori autoritățile refuză să ofere informații presei, ziariștii
consideră că acestea au interesul să ascundă adevărul.
 Napoleon Bonaparte
 Presa veghează
asupra autorităților,
semnalând:
 Acte de neglijență

 Cazuri de corupție

 Abuzuri și alte
încălcări ale legii

Patru ziare ostile sunt

mai de temut decât o
mie de baionete.
Napoleon Bonaparte
Importanța presei libere

 Informând oamenii, presa asigură realizarea

unui drept fundamental al lor: acela de a ști.
 În același timp, prin intermediul presei
oamenii se pot exprima liber, își pot spune
părerile, opiniile și convingerile: ei își exercită
dreptul de liberă exprimare.
 Presa este un mediator între cetățeni și
reprezentanții acestora la conducerea țării.
 Presa îndeplinește
funcția primordială
de "câine de pază
al democrației"

Ziariștii cercetează activitatea instituțiilor și atrag atenția publicului asupra

problemelor și deficiențelor, eșecurilor și amenințărilor, dezvăluind fața reală a
lucrurilor. Astfel ei sunt criticii societății obiectivi și nepărtinitori.