Analiza unei probleme etice

Student :Cîrlig Daniela

Profesor coordinator: Popescu Veronica
 Din cele mai vechi timpuri oamenii au fost preocupaţi să reglementeze
relaţiile dintre ei prin norme care să aibă ca scop protejarea fiecărui individ al
comunităţii, a comunităţii ca întreg sau a anumitor segmente ale acesteia
(familie, trib, gintă, popor, naţiune, etnie, organizaţie etc.)

Asemenea norme trebuie să aibă câteva caracteristici fără de care şansa lor de
a se impune este puţin probabilă: să delimiteze, pentru toţi şi pentru fiecare în
parte obligaţii, interdicţii, permisiuni; să fie recunoscute de toţi sau de cel
puţin o majoritate; să prevadă sancţiuni pentru impunerea lor în folosul
comunităţii. Este de reţinut faptul că chiar şi în cele mai autoritare şi opresive
regimuri politice ale istoriei, caracteristicile de mai sus ale reglementărilor s-
au menţinut, chiar dacă acestea au convieţuit cu norme de conduită impuse
împotriva voinţei majorităţii, în folosul unei persoane sau al unei minorităţi.
 Unul dintre cele mai importante puncte de pornire în studiul eticii îl
reprezintă înţelegerea corectă a sensului şi semnificaţiei termenilor cu
care aceasta operează. Aceasta, deoarece la nivelul simţului comun,
precum şi în unele studii, analize, interpretări sau discursuri
moralizatoare, în lucrări ştiinţifice sau articole de presă termenii de bază
ai domeniului moral sunt adesea utilizaţi în mod inadecvat.
Un prim mod de utilizare inadecvata este stabilirea unui raport
deidentitate între etica si morala, ca notiuni, sau între etic si moral ca
atribute ale unor persoane, actiuni, comportamente.
Un al doilea mod inadecvat este utilizarea înpreuna, în acelasi timp si
sub acelasi raport, a celor doi termeni, sub norma binomului etic si
moral sau etico-moral, sugerând cuprinderea lor sub acelasi gen proxim
neidentifcat, însa pentru înlaturarea acestor neajunsuri vom preciza
originea termenilor,precum si evolutia acestora spre semnifcatia pe care
au capatat-o astazi în cele mai multe dintre studiile etice.
 Cum analizăm o problemă etică?
Atunci când analizăm o problemă etică avem nevoie de o busolă cu ajutorul
căreia să ne orientăm în formularea unui răspuns despre ce trebuie sau este
permis să facem. Există o varietate de soluții la care apelăm în viața de zi cu
zi. Ne folosim propria intuiție, adică instinctele noastre puternice de aprobare
și dezaprobare a comportamentelor, sau apelăm la autoritatea regulilor pe care
le-am învățat de la părinți, bunici, profesori, preoți și mediul social mai
general.
Intuițiile sunt semnale foarte puternice că o acțiune este greșită. Când vedem
pe cineva care o lovește un câine ne cuprinde un sentiment puternic de
aversiune. Știm imediat că persoana în cauză este un om rău și că acțiunea sa
trebuie condamnată prin oprobriu public și pedepsită de instuțiile statului.
   Dacă în multe situații intuiția ne poate ghida cu încredere, există cazuri în care
instinctele noastre puternice de aprobare și dezaprobare sunt influentațe de factori
moralmente irelevanți, cum ar fi sensibilitatea noastră la dezgust. Dezgustul nu pare să fie
esențial pentru evaluarea morală a acțiunilor.
        Psihologul Jonahtan Haidt a derulat un experiment celebru,in cadrul caruia li se
cerea participantilor sa formuleze judecati morale,despre scenarii cu impact emotional care
presupuneau acte de canibalism si incest. Dupa ce au decurs aceste scenarii,marea
majoritate au avut reactii puternice de aversiune. Ei au justificat raspunsul lor de
condamnare prin indicarea riscurilor genetice specifice incestului.
Când experimentatorul a evidenţiat faptul că cei doi frați din scenariul incestului
au folosit mijloace contraceptive, participanţii au renunţat la justificare, dar nu şi-
au schimbat evaluarea morală. Aceștia recurgeau la declaraţii de tipul „ştiu că
este greşit, dar pur şi simplu nu pot spune de ce”. Asemenea rezultate ridică
probleme serioase cu privire la cât de mult trebuie să ne încredem în intuiții. Ele
arată că intuițiile pot fi influentațe ușor de reacții emoționale irelevante moral.
 Misiunea eticii este aceea de a expune aspectele teoretice ale
moralei precum şi aceea de a constitui un ghid practic, real,care să
canalizeze şi să amelioreze viaţa morală a societăţii. Rolul eticii este
deci, acela de a veni în ajutorul instituţiilor şi persoanelor să decidă
ce este mai bine să facă si pe ce criterii să aleagă.Etica analizează
practic vorbind, morala şi izvoarele ei. Făcând apel la raţiunea şi
bunul simţ al omului, ea încearcă să canalizeze toate eforturile
umane.Etica are aşadar o multitudine de aspecte care încearcă să
cristalizeze raţionamente sănătoase legate de sensul vieţii, de relaţiile
cu semenii, de modulîn care ar trebui să trăim şi să convieţuim.
 Cele mai solicitante probleme etice care ne obligă să depăşim bunul simţ moral
şi să căutăm cadre de evaluare mai sofisticate sunt dilemele etice (morale).
O dilemă morală e un conflict a două datorii la fel de valabile, dar care, într-o
anumită situaţie, nu pot fi respectate împreună. E un conflict per
accidens (valabil în anumite circumstanţe), nu un conflict per se (contradicţie
logică între o obligaţie şi obligaţia contrară: e obligatoriu să spui adevărul şi e
interzis să spui adevărul). Se rezolvă ierarhizând cele două obligaţii în acea
circumstanţă particulară.

Oamenii sunt confruntaţi zilnic cu nevoia de a lua decizii morale.

Uneori au posibilitatea să discute deciziile pe care le iau cu colegii
sau/şi cu supervizorii lor. In majoritatea cazurilor, însă, ei au de luat
singuri decizii.
  

În contextul  actual când asistăm la manifestarea unei mari

varietăţi confesionale şi culturale, la accelerarea tendinţelor de
globalizare, la reafirmarea valenţelor concurenţiale ale pieţei
libere, valorile morale ca simboluri şi obiective, vin să se afirme 
sub forma unor   necesităţi imediate, menite să ducă la crearea
unui climat de colaborare, încredere şi solidaritate. Etica ne spune
ce trebuie să facem, iar cunoaşterea binelui poate fi invăţată.
Trecând în revista cercetările psihologice de data recentă,
specialistul James Rest rezumă principalele rezultate astfel:
 - Între 20 şi 30 de ani tinerii adulţi trec prin modificări spectaculoase ale
strategiilor lor de soluţionare a problemelor etice.
    - Aceste modificări sunt legate de anumite schimbări de percepţie socială şi de
rolurile sociale pe care şi le asumă indivizii.
   - Anvergura acestor modificări este dependentă de durată şi nivelul scolarizării
fiecăruia.
   - Experimentele educaţionale de a spori acuitatea sesizării problemelor morale
au avut rezultate pozitiv-măsurabile.
   - Din studiile efectuate rezultă ca o persoană este influenţată comportamental de
către judecata şi percepţia sa morală.     
 
Zilnic suntem determinaţi să alegem o soluţie referitoare la un act. De
obicei avem trei alternative: să facem,să nu facem,să mai aşteptăm.
Oricare dintre acestea are justificare, deoarece ne oferă posibilitatea de
manifestare a activismului, a absenteismului, a indiferenţei. Însă pentru a
cunoaşte avantajele şi dezavantajele propriei opţiuni trebuie să cugetăm,
să sistematizăm informaţiile despre influenţele acestora asupra vieţii,
comodităţii, confortului nostru personal şi al celor ce ne înconjoară.
 Concluzii
De cele mai multe ori problemele etice tin de emotiile si sentimentele
oamenilor ei actioneaza si gindesc inconcordanta cu acestea. Pentru
intelegerea unei problem etice ar fi bine sa fie scoase in evidenta
relatiile interumane si emotiile,iar mai apoi principiile si teorii
morale.
Problemele etice sunt mult mai multe si mai bogate decit ceea ce
exista deja in literatura de specialitate sau in oricare alta literatura.
Pentru ca să fii pregătit pentru sarcina dificilă a rezolvării dilemelor
morale prin luarea unor decizii responsabile,oamenii trebuie să ştie să
recunoască acele aspecte ale practicii asistenţei sociale care pun în
balanţă diferite valori morale, să îşi clarifice propriile valori
personale, pe care să le raporteze la valorile profesiei.