NUCLEUL ATOMIC.

CARACTERISTICILE FIZICE ȘI
STRUCTURA.
A elaborat: Sclifos Iraida
Suceveanu Mihaela
Profesor: Cernițan Constantin
 Obiective:
1. Scurt istoric
2. Definiția nucleului atomic;
3. Structura acestuia;
4. Sarcina electronică;
5. Masa atomului;
6. Raza atomului;
7. Analiza detaliată a proponului și a
neutronului.
 Scurt istoric
 Descoperirea electronului de către J.J. Thomson
în 1897 a spulberat mitul despre
indivizibilitatea atomului. În 1911, E.
Rutherford a descoperit nucleul atomic.
Problema indivizibilităţii nucleului devenise
una stringentă: este acesta un tot întreg, fără
structură internă sau reprezintă un sistem
compus din particule separate? Să analizăm
mărimile fizice ce caracterizează nucleul:
sarcina electrică, masa şi raza lui.
 Definiția nucleului atomic
 Nucleul unui atom este o regiune foarte densă din centrul
său, constând din protoni și neutroni. Dimensiunea nucleului
 este mult mai mică decât dimensiunea atomului însuși; masa
unui atom este determinată, aproximativ, doar de masa
protonilor și neutronilor și aproape fără nici o contribuție din
partea electronilor.
 Nucleul atomic reprezintă ”miezul” atomului, în care este
concentrată aproape toată masa acestuia (99.975%).
Reamintim faptul că imaginea actuală asupra structurii
atomului este cea dată de modelul planetar, în care nucleul
încărcat electric pozitiv este înconjurat de electroni cu
sarcină negativă, localizați pe orbite staționare.
 Sarcina electrică
 Nucleul
  atomului este încărcat cu sarcina electrică
pozitivă. Ea este egală cu produsul dintre numărul
de ordine Z al elementului în tabelul periodic al
elementelor chimice și sarcina electrică elementară e:
=
Z este numit numaărul atomic(uneori și număr de
sarcină)ce formează sarcina nucleului.
Această relație a fost confirmată de către fizicianul
englez Henry G. J. Moseley în urma unor experimentte
în care a fost stabilitărelația de dependență dintre
frecvență și sarcina electrică a nucleului, cunoscută ca
Legea lui Moseley.
 Masa atomului
 Din cauza prezenţei învelişurilor electronice,
masele nucleelor nu pot fi determinate
nemijlocit. De aceea se stabilesc experimental
masele ionilor, iar apoi se calculează masele
nucleelor, ţinând seama de numerele de
electroni din ionii respectivi. Pentru a
determina masele ionilor, se utilizează, de
obicei, spectrografele de masă. Masele
nucleelor se exprimă în unităţi atomice de masă
(u), ca şi masele atomilor şi ale moleculelor.
1 u = 1,66 · 10–27 kg.
 Raza nucleului
Diametrul
  nucleului atomic a fost estimat de către
Rutherford în baza datelor obţinute la studierea
împrăştierii particulelor . Rutherford a stabilit că razele
nucleelor sunt de ordinul
m.
 Între raza nucleului şi numărul lui de masă există o

relaţie simplă. Dacă se consideră densitatea materiei

nucleare constantă, atunci volumul nucleului este
proporţional cu masa lui: V ~ m.
Efectuând unele calcule deducem că: ≈ 2· kg/m3 .
Aceasta este o valoare destul de mare. Pentru masa 1  cm3
de materie nucleară obţinem valoarea: 2·kg/m3· m3 = 2 ·
kg = 2 · tone!
Structura
 Nucleul atomic este constituit din protoni ¸si
neutroni, particule cunoscute ¸si sub numele de
nucleoni.
- Protonul este o particulă elementară cu sarcina
electrică egală cu a electronului, dar de semn
opus, stabilă, cu num˘ar cuantic de spin
semiˆıntreg. Masa protonului, exprimată în
diferite unități de măsură este: mp = 1836.12×me
= 1.672622×10−27 Kg = 938.258 MeV/c2 =
1.007276 u.a.m
 Neutronul este o particulă elementară neutră
din punct de vedere electric, cu număr
cuantic de spin semi-întreg, care se
dezintegrează spontan β ¸si are un timp de
înjumătățire de 11.7 minute. Masa
neutronului este puțin mai mare decât cea a
protonului (ceea ce face posibilădezintegrarea
beta a acestuia) ¸si are valoarea: mn =
1838.6×me = 1.674928×10−27 Kg = 939.552
MeV/c2 = 1.008665 u.a.m
Vă mulțumim pentru atenție!!