Sunteți pe pagina 1din 88

Instrumente chirurgicale,

materiale de sutura
Principalele instrumente chirugicale

• Instrumente pentru taiere

• Pense autostatice

• Instrumente de prindere si prezentare a tesuturilor

• Instrumente pentru expunere (departatoare)

• Instrumente pentru sutura

• Instrumente speciale/diverse
Instrumente pentru taiere
• Cel mai cunoscut instrument pentru taierea tesuturilor este bisturiul
• In trecut bisturiul era format dintr-o singura piesa de metal
resterilizabila
• Bisturiul actual este format dintr-un maner si o lama atasabila la
maner
• Manerul poate fi din metal (reutilizabil si sterilizabil) sau din plastic
(de unica folosinta)
• Lama bisturiului este de unica folosinta si poate avea diferite forme si
marimi
mâner de bisturiu

lame de bisturiu de unică folosinţă

foarfecă Metzenbaum

foarfeci chirurgicale
Instrumenete pentru taiere
Foarfeca
• Este folosita pentru taierea tesuturilor, a firelor de sutura, a
pansamentelor dar si pentru disectia boanta ( foarfeca se introduce
inchisa intre planurile care vor fi disecate si se scoate deschisa).

• Au diferite forme si dimensiuni

• Pot fi drepte, curbe, angulate


Modul de folosire al foarfecii
• Degetul IV se introduce in inelul bratului inferior
• Cu degetul II se sprijina bratul inferior al foarfecii
• Degetul II se tine intins in lungul foarfecii, indreptat spre articulatie,
asigurand precizia miscarii
• Policele se intraduce (cam jumatate din prima falanga) in inelul bratului
superior
• Utilizarea oricarui instrument taios se face sub control vizual (“tai numai
ceea ce vezi”)
• In cazul foarfecii control vizual se aplica atat lamelor cat si varfului acesteia
Ex: taierea unui fir dupa efectuarea unui nod

• Se aplica lamele deschise in jurul firelor

• Se lasa foarfeca in jos pana in vecinatatea nodului

• Se rasuceste foarfeca in asa fel incat sa se vada clar nodul

• Se taie firele astfel incat firele ramase in continuarea nodului sa aiba 1 cm

• In acest fel se evita taierea nodului sau capetele de fir ramase prea lungi
Inmanarea foarfecii si a penselor

• Forfeca se tine de varf de catre prima persoana

• A doua persoana asteapta primirea instrumentului cu palma intinsa

• Prima persoana aplica partea cu cele doua inele in palma primitorului


Alte instrumente de taiere
• Chiureta – are forma unei linguri cu marginile ascutite si se foloseste
pentru raclarea tesuturilor
• Fierastraul – pentru taierea oaselor; mai des folosit este fierastraul
Gigli, compus dintr-o sarma si doua manere
• Dalta – folosita in ortopedie
• Osteotomul – un cleste cu bratele ascutite, folosit pentru taierea
osului
• Dermatomul – folosit in chirugia plastica pentru recoltarea de piele
libera
Pense autostatice
• Se folosesc la prinderea tesuturilor ( eventual un vas sangerand)
• Au un mecanism de blocare (de tip cremaliera) care asigura fixarea tesuturilor
(autostatice)
• Sunt formate din doua parti articulate in cruce (ca si foarfeca) si un mecanism de
blocare
• Sunt alcatuite din:
• Partea activa – bratele scurte, care prind tesuturile, care pot fi drepte sau curbe, cu struri
transversale pe fetele interne si terminate simplu sau cu gheare (dinti) care se intrepatrund
• Articulatia pensei
• Bratele pensei – bratele lungi terminate cu inele pentru introducerea degetelor
• La locul unde incep inelele se gaseste sistemul de fixare, format din doua lame prevazute cu
dinti care se intrepatrund prin apropierea bratelor; deschiderea pensei se face prin impingerea
divergenta a inelelor astfel incat dintii cremalierei sa se indeparteze
Pensa Pean. Pensa Kocher
• Pensa Kocher este prevazuta cu dinti, pensa Pean nu are dinti
• Pot fi drepte sau curbe
Pense Rochester-Pean Pense Kelly
Pense Rochester – Ochsner (Kocher)
Pensa port-tampon
Alte pense autostatice
• Pensa Mosquito – este o pensa Pean miniaturala, fina, dreapta sau curba
• Pensa Overholt este asemanatoare cu pensa Pean, este o pensa lunga, curbata la
capat, folisita pentru disectie sau pentru hemostaza
• Pena Mikulicz – este asemanatoare cu pensa Kocher, dintii terminali impiedica
alunecarea tesuturilor, in partea apropiata articulatiei bratele sunt mai
indepartate si fara dinti; nu se aplica pe structuri anatomice delicate sau care ar
putea fi lezate de catre dintii pensei
• Pensa Faure – este o pensa asemanatoare cu pensa Kocher, inchide pe toata
lungimea bratelor, este folosita de obicei in cursul histerectomiei pentru
ligaturarea pediculilor uterine, alias “pensa uterina”
• Pensa Satinsky – are forma unei jumatati de hexagon, se aplica pe vasele mari in
cursul unei suturi vasculare
• Pensa Guyon – este o pensa autostatica dura, curba, folosita pentru clamparea
pediculilor vasculari voluminosi; “de pedicul renal”
Pensa Guyon – pedicul renal Pensa Satinski – vena cava
Variante pense de securizare pediculi - histerectomie

Pensa Heaney Pensa Mikulicz Pensa Jean-Louis Faure


Pense de hemostaza - vasculare

Pense Heiss – curbe si drepte


Instrumente de prindere si prezentare a tesuturilor
Pensa anatomica. Pensa chirurgicala
• Cele mai utilizate instrumente pentru manevrarea tesuturilor

• Pensele anatomice ( fara dinti) se folosesc pentru prinderea si prezentarea


unor structuri fine ( serosae, vasculare, intestin)
• Pensele chirurgicale (care au dinti ce se intrepatrund la capatul liber) se
utilizeaza pentru prinderea si prezentarea unor structuri mai rezistente
(aponevroza, piele)
• Pensele se tin cu degetele 1 si 2, “asemanator unui stilou “
Alte intrumente de manevrare a tesuturilor
• Pensa Judd-Martel care are la capat 2 inele largi cu suprafata zimtata;
varianta ei “pensa en couer”
• Pensa Doyen este o pensa moale (comprima tesutul dar nu-l
striveste), cu brate lungi si striatii longitudinale sau fara striatii; se
aplica la nivelul colonului/intestinului; se aplica pe intestin, nu si
mezenter si cremaliera se strange numai la primul dinte
• Pensele vasculare sunt pense moi, se aplica pe vasele sanguine
pentru a opri fluxul sanguin; sunt disponibile diferite modele
Intrumente pentru expunere (departatoare)

• Se folosesc pentru a indeparta tesuturile/organele astfel incat in


campul visual sa ramana doar tesuturile asupra carora se actioneaza
la momentul respective

• Acestea pot fi :
• Mobile

• Autostatice
Departatoare mobile
• Cel mai cunoscut este departatorul Farabeuf

• Sunt instrumente a caror pozitie se modifica in timpul operatiei, sunt


manevrate de un ajutor, au marele avantaj ca ajutorul va expune
acolo unde este nevoie dar au un mare dezavantaj pentru ca implica
imobilizarea acelui ajutor
Departatoare autostatice

• Au un mecanism de blocare, care le mentine in aceeasi pozitie o


perioada lunga de timp

• Au avantajul ca nu necesita imobilizarea unui ajutor

• Gosset, Balfour, Weitlaner

• Costal Finochietto
Departatoare abdominale
Departatoare toracice
Instrumente pentru sutura
portace
• Folosite pentru manevrarea acului in cursul suturii
• Exista doua principale modele: Hegar si Mathieu
• Potacul Wertheim este o varianta a portacului Hegar, care are o
curbura a bratelor ce permite manevrarea sa in spatii situate in
profunzime
Acele chirurgicale
• Sunt curbe sau drepte
• Au diferite dimensiuni
• Pot fi de multipla utilizare sau ace cu firul in continuare ( ace sertizat)
• Ale tipuri de ace: Reverdin, Deschamp
• Pot fi :
• Triunghiulare – pot taia tesutul atat cu varful cat si cu marginile
• Rotunde (intestinale) - pe sectiune au forma rotunda, taie tesutul doar cu
varful, se folosesc pentru suturi viscerale
Clasificarea acelor de sutura
• Forma acelor: ½ cerc, 3/8 cerc, drepte
• Varf atraumatic: simplu sau trocar
• Varf traumatic: partea traumatica spre interior (conventional), sau
partea traumatica spre exterior (reverse).
• Extremitatea de atasare a firului poate fi simpla sau cu resort
• Acele de sutura sunt clasificate si denumite prin atribuirea de
combinatii de litere si cifre
• Literele definesc forma acului si sunt diferite in functie de utilizarea
acelor
Clasificarea acelor de sutura

• Pentru muschi si piele se folosesc acele traumatice semicirculare ½


notate cu G iar cele 3/8 cu B

• Pentru cele atraumatice se adauga litera R (“rotund”), respective GR


si BR, iar pentru cele traumatice T, respective GT si BT
Acele chirurgicale
Curbe si drepte

Acele curbe (Hagedorn) sunt cel mai frecvent folosite în chirurgie


întrucât sunt mai comode decât acele drepte. Acele pot fi de multiplă
utilizare (firul se introduce în primul sau al doilea orificiu) sau de unică
utilizare (cu firul în continuarea acului).

Acele drepre se folosesc pentru sutura tegumentelor (fir subcuticular)


sau pentru ancorarea structurilor.
Forma acelor chirurgicale
Acele chirurgicale
• Acele de utilizare multiplă sunt denumite și ace traumatice întrucât la
partea terminală sunt mai late și lărgesc orificiul inițial de intrare. 
• Acele sertizate mai sunt denumite și ace atraumatice întrucât firul
situat în continuarea acului are același diametru ca și acul și ca
urmare ieșirea acului din țesut nu produce un traumatism tisular
suplimentar.
Ac triunghiular vs. ac rotund
Ace chirurgicale speciale: Deschamps si
Reverdin
Instrumente speciale
• “Racii” : Jones, Backhaus
• Dilatatoare Hegar
• Valve vaginale (Kristeller)
• Specului vaginali (Cusco, Collin, Pederson)
Speculi vaginali si valve

Specul Collin

Valve Kristeller
Firele de sutura
Firul “ideal”:

•Sa fie flexibil, sa se poata innoda cu usurinta


•Sa produca reactive tisulara minima (bine tolerat)
•Sa nu absoarba lichide
•Sa impiedice dezvoltarea bacteriilor
•Sa nu sectioneze tesuturile
•Ieftin
Caracteristicile firelor de sutura

• Resorbabile sau neresorbabile

• Monofilament sau multifilament

• Naturale sau sintetice


Monofilament vs. Multifilament

• “memorie”, rigid • Suplu


• Putin traumatic • Mai traumatic
• Nu absoarbe lichide • Absoarbe/bacterii
• Noduri slabe • Noduri sigure-aderent
• + reactie tisulara
• - reactive tisulara

• Multifilament impletit, rasucit


• Monofilament rigid etc.
• Marime:
• 5,4,3,2,1,0,00,000,0000,…….10/0
• Gros----------------subtire
• 00= 2/0 sau 2-0, etc.
Fire de sutura resorbabile

• Sintetice: monofilament (PDS) si multifilament (PGA)

• Naturale: monofilament si multifilament (catgut)


PGA – ACID POLIGLICOLIC
• Polimeri ai acidului glicolic
• Polifilament impletit, violet, sintetic
• Hidrolizat de enzimele tisulare
• Maxima tractiune tisulara, maxima siguranta a nodurilor
• Timp de resorbtie complet intre 60-90 zile
• Este indicat în special în chirurgia generală, pentru închiderea
peretelui abdominal, anastomoze intestinale sau ligaturi sau pentru
sutura oricărui țesut ce necesită un suport al plăgii de până la 2-3
săptămâni.
Fire din acid poliglicolic
PDS (polidioxanona)
• Monofilament (putin traumatic, mai slaba siguranta a nodurilor –
“memorie”)
• Sintetic, resorbabil, violet
• Absenta capilaritatii
• Foarte buna rezistenta la tractiune
• Se resoarbe complet dupa 182 zile (180-210 zile)
• Rezistenta se pastreaza 28-42 zile
Fire din polidioxanona
Profilul firului din acid poliglicolic rapid
• Resorbabil pe termen scurt
• Multifilament
• Timp de resorbtie : 42 zile
• Incolor
• Flexibilitate ridicata
• Prezinta capilaritate redusa (nu prezinta suport pentru cresterea
bacteriilor odata ce a fost implantat)
• Trecere usoara prin tesut fara a provoca trauma tesutului
Fire acid poliglicolic rapid
Profilul firului din poliglactin
• Resorbabil pe termen mediu
• Multifilament
• Capilaritate redusa
• Flexibilitate ridicata
• Rezistenta ridicata la rupere
• Siguranta exceptionala la innodare
• Timp resorbtie: 56-70 zile
• Violet
• Isi mentine rezistenta la tractiune 2-3 saptamani
• Sutura tesuturilor moi si ligaturi in chirurgia generala, obstetrica ginecologie,
urologie, etc.
Poliglactin -VICRYL
Profilul firului din poliglecaprona
• Resorbabil pe termen lung
• Monofilament
• Absenta capilaritatii
• Timp resorbtie: 90-120 zile
• Incolor/violet
• Buna manipulare
• Innodare excelenta
• Sutura intradermica (subcuticulara).
Fire din poliglecaprona
Poligliconat
• Fir monofilament
• Absorbabil
• Excelenta rezistenta la intindere/rupere
• Excelenta securitate a nodurilor
• Manevrabilitate usoara
• Memorie minima
• chirurgia cardiovasculara pediatrica, chirurgia vaselor periferice.
Fire din poligliconat
Catgut/ catgut cromat
• Multifilament
• Se resoarbe prin fagocitoza, producand reactii inflamatorii importante
• Bacteriile “adora” acest substrat
• Plain: numai 3-6 zile
• Chromic: 10-15 zile
• Chromic: colorant, rezista un timp indelungat, reactie tisulara mai
redusa
• Fabricat din submucoasa intestinelor de oaie sau capra
CATGUT
Fire de sutura neresorbabile

• Sintetice: monofilament (Nylon, Polipropilena) si multifilament


(SUPRAMID, Poliester)

• Naturale: monofilament si multifilament -matase


Nylon
• Sintetic
• Monofilament rigid
• Memorie
• Putere de tractiune mare, ductil
• Reactie tisulara redusa
• Slaba securitate a nodurilor
• Negru/albastru
Nylon
Polipropilen
• Serapren
• Monofilament, sintetic
• Nu isi pierde rezistenta in timp
• Foarte buna securitare a nodurilor
• Foarte bine tolerat
• Reactie tisulara redusa
• Se foloseste in chirurgia cardiovasculara, refacerea structurilor de
rezistenta, chirurgia cu mese
• Albastru
Fire din polipropilena
Supramid (poliamida)
• Polimeri ai caprolactonei
• Multifilament sintetic
• Foarte buna manevrabilitate
• Excelenta tractiune si rezistenta
• Foarte buna securitate a nodurilor
• Bine tolerat
• Negru, alb
• Sutura si/sau ligatura tesuturilor moi in chirurgia generala, inclusiv in
procedurile oftalmologice.
Supramid - poliamida
Poliester
• Multifilament sintetic
• Verde
• Material de sutura universal
• Suplu, rezistent
• Buna securitate a nodurilor
• Este indicat pentru sutura si/sau ligatura tesuturilor moi
• chirurgie generala, sutura pielii, ortopedie, chirurgie gastrointestinala
si obstetrica
Poliester
Matase
• Multifilament impletit sau rasucit, acoperit cu un strat de silicon sau
ceara
• Negru/albastru
• Neresorbabil
• Extrem de malebil
• Noduri sigure
• Sutura si/sau ligatura tesuturilor moi
• Chirurgia generala, sutura pielii, chirurgie oftalmologica, chirurgie
gastrointestinala, chirurgie orala, obstetrica si ginecologie
Matase
Modele de sutura
Sutura simpla continua
Sutura simpla intrerupta si continua
• Este cea mai simpla tehnica de sutura
• Sutura intr-un singur plan
• Avantaje economie de material, mai putin traumatizanta, rapida,
strangerea buclelor se face uniform
• Sutura continua cu fir neintrerupt poarte numele de “surjet”
• Pentru o buna cicatrizare si pentru a fi corecta sutura marginile plagii se
vor pune in contact fara eversare, tensiune sau inversate
• Acul intra perpendicular pe tesut
• Apoi printr-o miscare de rotatie in sensul curburii lui, acul trece prin tesut
iesind de partea opusa a plagii
• Patrudenderea acului se face la distante egale de marginile plagii
Sutura Blair-Donati
Sutura Blair-Donati
•Este o sutura cu fir in “U”
•Prima trecere a acului este larga si cea de-a doua este in sens invers

Sutura in “U” orizontal Lexer

Sutura in “U” Allogwer


Nodurile chirurgicale
• executarea corecta a nodurilor este problema esentiala a oricarei suturi
• se executa rapid, corect, precis si fara a deranja operatorul
• Insusirea lor necesita antrenament si este de durata
• Nodurile chirurgicale sunt alcatuite astfel:
• Primul nod este de strangere
• Al -2lea nod este de sprijin, il mentine pe primul si impiedica desfacerea acestuia
• Al 3-lea nod este de Securitate, garanteaza mentinerea primelor doua
• Toate nodurile se strang in acelasi ax cu planul in care au fost puse
• Nodurile trebuie sa fie inversate
• Nodul corect se executa cu firele in tensiune, tractiune divergenta,
strangereprogresiva
Modele noduri chirurgicale
• Nodul chirurgical simplu
• Nodul chirurgical Farabeuf – primul nod dublu, el se executa trecand
de doua ori capatul firului prin prima ansa si se termina cu un nod de
sprijin inversat
• Nodul cu pensa se poate efectua pe tesuturile care nu necesita
tesniune in sutura
• Nodul Pauchet, Tanagra etc.