Didactica domeniului, Curs 2

Teorii psihologice:

Teoria inteligenţelor multiple

Teoria novici experţi
Categorizarea și teoria prototipurilor
 Teoria inteligenţelor multiple

Howard Gardner redefineşte inteligenţa, considerând-o

„capacitatea de a rezolva probleme ori de a produce bunuri cu
o anumită valoare într-un context cultural sau colectiv
determinat” (Gardner, 1996, pp. 29-30).

Rezolvarea de probleme se referă la orice situaţie ce presupune

atingerea unui obiectiv, determinarea drumului ce urmează a fi
parcurs pentru aceasta, de la crearea unui final pentru o
poveste până la anticiparea matului la jocul de şah.

Bunuri culturale sunt teoriile ştiinţifice, dar şi compoziţiile

muzicale ori campaniile politice victorioase (Gardner, 1996,
pag 30).
 Teoria inteligenţelor multiple
• inteligenţa muzicală reprezintă capacitatea de a rezolva
probleme (de viaţă) şi de a produce bunuri culturale
specifice utilizând muzica

• inteligenţa kinestezică oferă posibilitatea rezolvării de

probleme specifice (returul unei mingi la tenis) şi creează
bunuri valorizate (obiecte, invenţii, un dans);

• inteligenţa logico-matematică contribuie esenţial la

rezolvarea problemelor specifice şi produce bunuri
culturale (sisteme logice, raţionamente, descoperiri
ştiinţifice).

• inteligenţa verbală sprijină rezolvarea problemelor legate

de semantică şi de pronunţie, contribuie la producţia de
bunuri specifice (operele literare);
Teoria inteligenţelor multiple

• inteligenţa spaţială susţine rezolvarea de probleme ce

presupun manipularea spaţiului (orientare, navigare),
conducând la crearea de bunuri culturale specifice (hărţi,
machete, picturi, schiţe arhitectonice);

• inteligenţa interpersonală ajută la rezolvarea problemelor

specifice (de pildă, conflictele cu alţii), conducând la crearea
de bunuri specifice (relaţii interumane, chiar educaţia!...);

• inteligenţa intrapersonală rezolvă problema înţelegerii de

sine, iar produsul poate fi reprezentat, de pildă, prin o
corectă imagine de sine;
Teoria inteligenţelor multiple

• inteligenţa naturalistă, mai nou propusă de Gardner,

pare a ajuta în rezolva problemelor vizând cunoaşterea şi
explorarea meniului înconjurător, iar produsele, bunurile
se pot obiectiva în desene, fotografii din natură;

• inteligenţa existenţială este o modalitate de cunoaştere

a lumii care îi caracterizează pe filosofi, pe cei care pun
întrebări despre sensul fericirii, începuturile universului
etc.
Stimularea diferenţiată a inteligenţelor pe
discipline
Stimularea diferenţiată a inteligenţelor pe
discipline
Stimularea diferenţiată a inteligenţelor pe
discipline
Stimularea diferenţiată a inteligenţelor pe
discipline
Stimularea diferenţiată a inteligenţelor pe
discipline
Stimularea diferenţiată a inteligenţelor pe
discipline
Stimularea diferenţiată a inteligenţelor pe
discipline
Stimularea diferenţiată a inteligenţelor pe
discipline
Stimularea diferenţiată a inteligenţelor pe
discipline
Stimularea diferenţiată a inteligenţelor pe
discipline
Stimularea diferenţiată a inteligenţelor pe
discipline
Stimularea diferenţiată a inteligenţelor pe
discipline
TEMĂ

Temă de activitate în grup (ReflectLab):

Construiți 2-4 exerciţii/sarcini/aplicaţii didactice prin care să

stimulați dezvoltarea a două inteligențe din cele propuse în
Teoria Inteligențelor Multiple, la disciplina pe care o predați.

Inteligențele stimulate trebuie să fie diferite de cea/cele pe

care o dezvoltati la disciplina dumneavoastra în mod normal
(Exemplu: Dacă veti preda matematică, aplicatiile didactice
vor viza alte inteligente decât inteligența logico-matematică).

Descrieți provocările pe care a trebuit să le depășiți în

realizarea temei.
 Teoria Novici-Experţi
• Teoria novici-experţi
Indivizii cu performanţe superioare într-un domeniu poartă numele
de experţi, iar cei cu performanţe modeste – novici. A dezvolta
inteligenţa înseamnă a transforma novicii în experţi” (Miclea,
Lemeni, 1999, pag.75).
Problema diferenţelor cognitive dintre novici şi experţi.

• volumul şi modul de organizare a cunoştinţelor;

• puterea strategiilor rezolutive;
• metacogniţia;
• adâncimea procesării informaţiei;
• capacitatea de transfer. (Miclea, Lemeni, 1999).

A modifica sau îmbunătăţi performanţa inteligentă înseamnă a

interveni la unul sau mai multe din nivelele menţionate.
 TEMĂ

• Temă pentru portofoliu:

• Descrieți, în maximum două pagini, un caz, real sau ipotetic

(dar plauzibil), ilustrativ pentru Teoria novici-experţi.

• Veți preciza ce elemente specifice expertului caracterizează

persoana aleasă pentru prezentare (eventual în comparaţie
cu un novice sau cu ea însăși, pe când era novice).
Categorizarea şi Teoria prototipurilor

• Categorizarea reprezintă procesul prin care sistemul psihic

uman realizează gruparea obiectelor şi fenomenelor din
realitate într-un număr relativ redus de categorii, de clase.

• Membrii unei categorii prezintă asemănări, note specifice,

distinctive, care îi diferenţiază de membrii altei categorii.

• Pentru categorizare, psihologii cognitivişti propun mai mulţi

termeni: categorie, concept, prototip.
Categorizarea şi Teoria prototipurilor
• Conceptul condensează trăsăturile esenţiale, necesare şi
suficiente ale unei clase de obiecte.

• Categoria grupează obiecte care nu se aseamănă în mod necesar

pe baza unor trăsături generale, esenţiale.

• Cercetările experimentale au stabilit că unele exemplare ale unei

categorii sunt mai reprezentative decât altele, punându-se în
evidenţă efectul „prototipicalităţii”.

• Prototipul reprezintă exemplarul tipic al unei categorii,

elementul cu cea mai mare putere de reprezentare pentru
categoria respectivă, primul care se impune cu evidenţă dintre
toate elementele categoriei..
Categorizarea şi Teoria prototipurilor

• De exemplu, pentru categoria/conceptul „automobil românesc”

probabil prototipul este Dacia, deşi din aceeaşi categorie fac
parte şi alte mărci precum Aro.

• Dacă ni se cere să spunem rapid o culoare, cel mai probabil este

că vom spune „roşu”, deşi există și alte culori; dacă suntem rugaţi
să spunem numele primului fruct ce ne vine în minte, e destul de
probabil că vom spune „măr”, cu toate că în categoria fructelor
intră, conform definiţiei, multe alte elemente ce satisfac la fel de
bine criteriile de „trăsături esențiale, necesare şi suficiente”
• Aşadar: ”culoare” e conceptul, iar ”roșu” e prototipul
• ”automobil”=concept; ”Dacia”= prototip etc.
TEMĂ

Temă pentru portofoliu:

•Propuneți 3-5 exemple de perechi concept – prototip ce pot

fi predate la diverse teme din materiile școlare pe care le veți
preda.

•Atenție: relația dintre cele două elemente, concept-prototip

trebuie să fie logică. Asocierile libere nu sunt acceptate!