UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “V.

BABEȘ” TIMIȘOARA
CLINICA CHIRURGICALĂ A SPITALULUI CĂILOR FERATE

CURS
Pentru studenții anului III Medicină Dentară

CURS NR. 2
”STUDIUL PLĂGILOR - PARTEA 1”
Definiţie: PLĂGI = LEZIUNI TRAUMATICE
- soluţii de continuitate cu distrucţii tisulare
- interesează structurile de înveliş ale corpului
Clasificare: 1. După agentul vulnerant/ mecanism de acțiune
Mecanism Agenţi Agenţi Radiaţii Curent Agenţi biologici
de acţiune termici chimici ionizante electric
tăiere – arsură acizi alfa (α) mușcătură
tăiate animal
abraziune – beta (β) insectă
escoriate
zdrobire – degeră- baze gamma (γ) electro- șarpe
contuzie tură cutare

înţepare razele X infecţii ale

tegumentului
împușcare săruri
contact – radiaţiile
arsuri neutronice
 2. Alte criterii de clasificare a plăgilor

După După După structurile

circumstanţe de După profun- anatomice După
producere vechime zime interesate (cavităţi evoluţie
naturale)
– accidentale:
de muncă, de
– interesarea
circulaţie,
seroaselor:
casnice, de
penetrante,
sport – super-
nepenetrante
– intenţionate: – < 6 ore ficiale – acute
– interesarea
suicid, – > 6 ore – pro- – cronice
viscerelor
agresiuni funde
cavitare:
– procedurale:
perforante,
intervenţii
neperforante
LEZIUNILE TRAUMATICE ÎNCHISE
- categoria plăgi complicate, fără leziuni cutanate
- traumatismele cerebrale închise
- comoţia şi contuzia cerebrală
- fracturile costale
- voletul costal (toracele moale)
- fracturile închise
- luxaţiile şi distorsiunile articulare
- entorsele
- contuziile majore cu echimoze,
hematoame şi rupturi musculo-fasciale
LEZIUNILE TRAUMATICE DESCHISE
(PLĂGILE)
Plăgi superficiale - leziunea interesează doar epidermul
a) Escoriaţia (papile dermice decapitate)
- mici puncte hemoragice - înlătură epiderma
- dureroasă - atinse terminaţiile nervoase

b) Impregnarea
- contact cu impurităţi
- particule din mediul extern/ corpi străini
Plăgi perforante - depăşesc pielea → structurile
subiacente
- superficiale - nu depăşesc fascia subcutanată superficială
Plăgi complicate - trec de fascia subcutanată →
structurile profunde
- părţile moi
- straturile adipoase preaponevrotice
- muşchii
- structurile osteo-articulare cu/fără
deschiderea sinovialei
- cavităţile naturale (pleură, peritoneu)
- structurile vasculo-nervoase
TIPURI DE PLĂGI
 Plaga înţepată
- agenţi fizici/ biologici
- poartă de intrare minusculă, traiect liniar
- profunzimi nebănuite
- complicații - leziuni vasculo-nervoase
- caracter septic, condiţii ideale de dezvoltare
a infecţiilor anaerobe (tetanos)

Plaga tăiată
- formă frecvent întâlnită
- ideală d.p.d.v. chirurgical
- margini perfect netede
- puţini corpi străini
- permite conservarea ideală a țesutului
Plaga decolată

- decolare
epifascială a unui lambou cutaneo-grăsos
- pediculat sau avascular
- fals pediculat (pediculul morfologic
nu corespunde celui vasculo-nervos)
- măsuri terapeutice deosebite
- consecinţe morfo-funcţionale
(necroză aseptică, defecte cutanate parcelare)

Plaga de amputaţie
- lipsa unui segment de membru
- plaga circulară, elipsoidală sau contuză
- toate structurile membrului respectiv:
- os
Plaga zdrobită (contuză)
- mecanism de forfecare
- accidentele rutiere
- plăgi complexe, cu leziuni multiple

Plaga împuşcată
- plăgi de o gravitate deosebită
- energie cinetică mare a agentului vulnerant
- leziuni multiple, pierdere sanguină, sepsă
- leziuni ale cavităţilor naturale, oaselor,
- delabrări masive de ţesut
- perforaţii şi penetraţii de organe
- caracteristicile leziunii:
- mult mai amplă decât diametrul proiectilului
- cuprinde un organ, val de tensiune spre organul
adiacent
- potenţial septic enorm, proiectilul antrenează în plagă
fragmente de îmbrăcăminte sau corpi străini
- proiectilul îşi schimbă direcţia, când întâlnește
structuri dure
 Plăgi produse prin muşcătură
Muşcătura de câine, şobolan
- plăgi adânci, contaminate cu germeni virulenţi şi toxine
- gravitate extremă ↔ amploare aparent mică a leziunii.
Muşcătura de om
- caracter septic sever (chiar la leziuni de mică amploare)
- flora bucală la om - > 40 specii de germeni virulenţi
- risc inoculare rabie (al turbării)
Muşcătura de şarpe veninos (viperă în Europa)
- 4 orificii, respectiv 2 la vipera comună
- la locul muşcăturii edem hemoragic + echimoză în jurul
orificiilor
- veninul - cale enzimatică, răspândirea pe cale limfatică ±
sanguină
- evoluţie rapidă, exitus în
12-24 h, stop respirator
→ paralizie bulbară
Înţepătura de insecte
Albine, viespi, bondari
- veninurile - hemolizine şi produşi histamin-like
- fenomene alergice anafilactice → şoc anafilactic

Căpuşe
- căpuşa de pădure - localizare pe spate şi coapse
- dureri locale, manifestări toxice ulterioare
- hemoragii, mai ales în SNC
- meningo-encefalite severe ← arbovirusuri
din tubul digestiv al căpuşei
Spirochetoza Borelli (borelioza sau boala Lyme)
- boală infecţioasă endemică în zone submontane (Carpaţi, Alpi,
Pirinei) (Borrelia burgdorferi)
- manifestări dermo-epidermice (placarde suspendate pe
membre/trunchi asemănătoare erizipelului)
- manifestări articulare (la nivelul articulaţiilor mari)
- manifestări pseudo-gripale
- în stadiile finale, manifestări neurologice - paralizii, amorțeli,
depresie, anxietate
 Plaga operatorie
- plagă tăiată, cu traiect liniar
- premiză esenţială → asepsia;
- vindecare primară prin:

 asepsia instrumentarului, a materialului moale şi de sutură

 dezinfecţia câmpului operator, a mâinilor operatorului
 evitarea contaminării plăgii şi a materialelor chirurgicale

 protejarea nasului şi gurii cu mască

 protecţia cu halat şi mănuşi sterile
 comportamentul aseptic
  conduită operatorie care protejează ţesuturile
 evitarea necrozelor şi trombozelor
 introducere minimă de corpi străini (mat. sutură,
aloproteze)
 evitarea creării de cavităţi (drenaj aspirativ)
- pansament uscat şi permeabil pentru aer în primele 24 de ore
- după 24 h, spray pentru a obţine impermeabilitatea
- excepţie - plăgile drenate deschis →se pansează în continuare
COMPLICAŢIILE PLĂGII OPERATORII
Infecţia plăgii
- în prima săpt. p.o. - febră, leucocitoză, tulburări de tranzit intestinal
(la intervenţiile pe abdomen)
- simptomele pot fi estompate de antibiotice
- tratament
- deschiderea largă a plăgii
pe toată întinderea ei
- comprese cu antiseptice
- repaus la pat
Hemoragia
- hemostază insuficientă în timpul actului operator !
- excluderea unei diateze hemoragice
- tentativa hemostazei cu bandaj compresiv
- revizia chirurgicală

Dehiscenţa plăgii
şi evisceraţia
- desfacerea marginilor plăgii
- interesează toate straturile
- factori predispozanţi ai dehiscenței unei plăgi abdominale:
- tehnică de sutură eronată
- malnutriţia, deficitul proteic şi de vit. C (sinteza colagenului)
- anemia, obezitatea, distensia abdominală
- exteriorizarea tuburilor de dren prin plagă
- efortul de tuse postoperator
- vărsăturile
- suprimarea prematură a firelor
- infecţii şi hemoragii
- evisceraţia = asocierea dehiscenţă + exteriorizare viscere
prin plagă
- ziua a III-a p.o., exudat sero-sanguinolent din plagă
- dureri locale
- apare evisceraţia
- atonie gastrică, ileus paralitic
- tratamentul - sutură secundară, aspiraţie nazogastrică
- stimularea precoce a peristalticii (metoclopramid).
- eventraţiile (herniile cicatriciale) - 10% din cazuri, în
evoluţia tardivă
- mortalitatea evisceraţiei - aprox.10%.