PRACTICA PEDAGOGICĂ

1
 IMPORTANTE PENTRU
ACTIVITATE
 MANUALUL ŞCOLAR

 PROIECTAREA DIDACTICĂ
MODUL DE CONSTRUIRE A
COMPETENŢELOR
 MODELE DE STRUCTURARE ALE LECŢIEI

 METODE DE ÎNVĂŢĂMÎNT
 PERSPECTIVE TRANSDISCIPLINARE
2
 MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT
FOLOSITE ÎN LECŢII

 EVALUAREA

 CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII

3
 CURRICULUM ŞCOLAR ROMÂNESC

 Lat. „curriculum” (plural „curricula”),

alergare, cursă, trecere, parcurs în viaţă,
biografie prescurtată a unei persoane, de
unde şi sintagma „curriculum vitae”.

 semantic: demers complet, cuprinzător, dar

prescurtat, sintetic, rezumativ, esenţializat şi
dinamic prezentat în parcurgerea unui
domeniu.
 
4
 Curriculumul național
 Reprezintă ansamblul coerent al planurilor-
cadru de învăţământ si al programelor scolare
 DEFINIŢII - CURRICULUM
 documente şcolare de tip reglator, în cadrul
cărora se consemnează datele esenţiale
privind procesele educative şi experienţele
de învăţare pe care şcoala le oferă elevului;
 sistem de procese decizionale, manageriale
sau de monitorizare care preced, însoţesc şi
urmează proiectarea, elaborarea,
implementarea, evaluarea şi revizuirea
permanentă şi dinamică a setului de
experienţe de învăţare oferite în şcoală.

6
 DEFINIŢII - CURRICULUM
Procese educative si experiente de
invatare prin care trece elevul pe
durata parcursului sau scolar
Documente curriculare:
1. Plan Cadru
2. Programe scolare
3. Manualul
4. Materiale suport
7
Planul cadru

8
 Planurile cadru de învăţământ
 Cuprind disciplinele, domeniile de studiu,
respectiv modulele de pregătire obligatorii şi
opţionale, precum şi numărul minim şi maxim
de ore aferente acestora
 CURRICULUM NAŢIONAL
Tipuri de curriculum

 1. Curriculum principal
(nucleu sau trunchi comun)

 2.Curriculum complementar
(adiţional sau la decizia şcolii)

10
 Curriculum principal
 cuprinde un set de discipline necesare
pentru toti elevii unui ciclu de instruire;

 este un trunchi comun obligatoriu de

studiat într-un număr minim de ore;

11
 reprezintă 80% la învăţământul obligatoriu,
respectiv 70% din Curriculum Naţional;

 este unicul sistem de referinţă pentru

diferite tipuri de evaluări şi pentru
elaborarea standardelor curriculare de
performanţă;

 reflectă idealul educaţional naţional;

12
 Curriculum la decizia şcolii
(CDŞ)
este reprezentat de teme sau discipline studiate în
regim opţional sau facultativ, cuprinzand:
 Curriculum nucleu
aprofundat 
 Curriculum nucleu extins

 Discipline optionale

13
 Curriculum nucleu aprofundat 

 presupune abordarea materiei din

curriculum nucleu prin diversificarea
activităţiilor de învăţare până la acoperirea
numărul maxim de ore la disciplina
respectivă.

14
 pentru categoriile speciale de elevi
(dezavantajaţi economic, cultural, cu
handicap senzorial sau motor, cu dificultăţi
emoţionale sau de integrare socială etc.);
acest tip de curriculum este o ocazie de
identificare şi diversificare a expresiei
aptitudinale.

15
 Curriculum nucleu extins

 presupune ca şcoala să dea curs

propunerilor de conţinuturi suplimentare
din programele şcolare elaborate la nivel
naţional
 este recomandat elevilor cu aptitudini şi
interese cognitive superioare ca modalitate
de compactizare, accelerare şi îmbogăţire a
curriculum-ului.

16
 Discipline optionale
 la nivelul unei discipline
 la nivelul unei arii curriculare;

 la nivelul mai multor arii curriculare;

Sunt elaborate în
şcoală sau propuse
prin programe
nationale

17
 cuprinde activităţi adaptate posibilităţilor şi
cerinţelor specifice ale şcolii şi ale
comunităţii locale; în general, activităţi
trans - şi interdisciplinare, desfăşurate de
elevi individual sau în echipă, prin metode
intens participative, de tipul elaborării de
proiecte; se recomandă tuturor elevilor;

18
 Ariile curriculare

Sunt grupări ale disciplinelor de studiu, în

funcţie de obiectivele comune vizate; ele
rămân aceleaşi pe întreaga durată a
şcolarităţii, dar ponderea lor pe cicluri şi
clase este variabilă.

19
 Aceste arii curriculare sunt:
 • Limbă şi comunicare
 • Matematică şi Ştiinţe ale naturii
 • Om şi societate
 • Arte
 • Educaţie fizică şi sport
 • Tehnologii
 • Consiliere şi orientare
 Dominantele ariilor curriculare şi
ale obiectelor de studiu
 formarea capacităţii de a construi şi interpreta
modele şi reprezentări adecvate ale realităţii;
 interiorizarea unei imagini dinamice asupra
ştiinţei, înţeleasă ca activitate umană în care
ideile ştiinţifice se schimbă în timp şi sunt
afectate de contextul social şi cultural în care se
dezvoltă;
 construirea de ipoteze şi verificarea lor prin
explorare şi experimentare.
 Programe scolare

Recomandarea Parlamentului European şi a

Consiliului Uniunii Europene privind
competenţele cheie din perspectiva învăţării
pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC)
conturează, pentru absolvenţii
învăţământului obligatoriu, un „profil de
formare european” structurat pe opt
domenii de competenţe cheie

22
 Competenţe cheie
 comunicare în limba maternă;
 comunicare în limbi străine;
 competenţe în matematică şi competenţe de
bază în ştiinţe şi tehnologii;
 competenţe în utilizarea noilor tehnologii
informaţionale şi de comunicaţie;
 a învăţa să înveţi;
 iniţiativă şi antreprenoriat;
 sensibilizare culturală şi exprimare artistică;
 competenţe sociale şi civice. 23
 Competenţele sunt definite ca ansambluri
de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care
urmează să fie formate până la finele
şcolarităţii obligatorii, necesare fiecărui
individ pentru împlinire şi dezvoltare
personală, pentru cetăţenie activă.

24
Programa şcolară pentru disciplina biologie
vizează, cu prioritate, valorizarea competenţei
cheie “competenţe în matematică şi
competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii”
si indirect, valorizarea altor competenţe cheie.

25
Programa şcolară este parte componentă a
curriculumului naţional. Aceasta reprezintă
documentul şcolar de tip reglator – instrument
de lucru al profesorului – care stabileşte, pentru
fiecare disciplină, oferta educaţională care
urmează să fie realizată în bugetul de timp
alocat pentru un parcurs şcolar determinat,
în conformitate cu statutul şi locul disciplinei
în planul-cadru de învăţământ.

26
 Programele şcolare pentru învăţământul
gimnazial au următoarele componente:
• notă de prezentare (argument)
• competenţe generale (se definesc pentru fiecare
disciplină de studiu, se formează pe durata
învăţământului preuniversitar)
• valori şi atitudini (orientează dimensiunile
axiologică şi afectiv-atitudinală)
• competenţe specifice (pe parcursul unui an de
studiu, sunt deduse din competenţele generale şi
sunt etape în formarea acestora)şi conţinuturi
• sugestii metodologice
27
 Proiectarea competenţelor
Definim competenţele ca fiind ansambluri
structurate de cunoştinţe şi deprinderi
dobândite prin învăţare.

Acestea permit identificarea şi rezolvarea în

contexte diverse a unor probleme
caracteristice unui anumit domeniu.
 Modelul de proiectare curriculară
centrat pe competenţe

 simplifică structura curriculumului

 asigură o mai mare eficienţă a proceselor de

predare/învăţare şi evaluare.

 permite operarea la toate nivelurile cu

aceeaşi unitate: competenţa
 Competenţele generale
 se definesc pe obiect de studiu

 formează pe durata învăţământului liceal;

 au un grad ridicat de generalitate şi

complexitate.
 Competenţele specifice
 se definesc pe obiect de studiu

 se formează pe durata unui an şcolar;

 sunt deduse din competenţele generale, fiind

etape în dobândirea acestora.
 Derivarea
competenţelor (particularizare la
conţinuturile programei)
Porneste de la o diferenţiere cât mai fină a
secvenţelor unui proces de învăţare în jurul
câtorva verbe definitorii:
Receptarea
Prelucrarea primară (a datelor)
Algoritmizarea
Exprimarea
Prelucrarea secundară
Transferul
 Aplicatie
Pentru propria disciplină,
particularizaţi şi exemplificaţi concepte
operaţionale corespunzătoare etapei de
prelucrare primară.
 Valorile şi atitudinile
 apar în mod explicit sub forma unei liste
separate în programa fiecărui obiect de studiu

 acoperă întreg parcursul învăţământului

gimnazial şi liceal
 Valorile şi atitudinile
 realizarea lor concretă derivă din activitatea
didactică permanentă a profesorului

 orienteaza dimensiunile axiologică şi afectiv-

atitudinală aferente formării personalităţii din
perspectiva fiecărei discipline

 au o importanţă egală ca şi competenţele - care

acoperă dimensiunea cognitivă a personalităţii
 Aplicatie
 Ce valori şi atitudini credeţi că este necesar să
fie formate la obiectul de studiu pe care îl
predaţi?

 Cum acţionaţi practic pentru formarea lor?

 Ce valori şi atitudini credeţi că urmăreşte să

dezvolte cursul de faţă?
SUCCES !

37