Sunteți pe pagina 1din 17

PROTIDE

PROTIDE
 Protidele reprezintă componente chimice primordiale
ale materiei vii, prin structura şi proprităţile lor ele
definind esenţa materiei vii.
 Protidele sunt substanţe universal răspândite în
natură, găsindu-se în toate organismele vegetale şi
animale.

 În regnul animal, protidele sunt substanţe


predominante, reprezentând 65-70% din materia uscată a
organismului.

 Partea cea mai bogată în protide vegetale o constituie


seminţele. 1
PROTIDE
PROTIDE
 Protidele superioare au în comun următoarele
caracteristici:
o reprezintă purtătorii materiali ai vieţii fiind constituenţi
universali şi indispensabili ai tuturor formelor de viaţă;

o unităţile monomere ale protidelor sunt aminoacizii care se


unesc prin legături covalente, prin condensare;

o sunt biomacromolecule informaţionale, caracter comun


conferit de varietatea structurală a aminoacizilor (20-24 la
număr), ce reprezintă unităţi repetitive distincte ale structurii
acestor macromolecule;
o prezintă proprietăţi fizico-chimice caracteristice care sunt
consecinţa organizării lor structurale şi a conformaţiei 2
spaţiale;
PROTIDE
PROTIDE
 Sub aspectul compoziţiei chimice, protidele sunt
substanţe formate din cel puţin 4 elemente: C, H, O şi N.

Numeroase protide conţin S, P şi unele metale (Fe, Mg,


Cu, Mn, Zn, Co).
H
R C COOH

NHUnitatea
2 structurală de bază a protidelor o reprezintă
aminoacizii.
H
R C COOH
 Formula generală a unui aminoacid este:
NH2

 În consecinţă, prin hidroliză chimică (acidă, bazică)


sau enzimatică, orice protidă eliberează aminoacizi. 3
CLASIFICAREA PROTIDELOR
CLASIFICAREA PROTIDELOR
 În funcţie de numărul aminoacizilor constituenţi, ca şi
a existenţei unor compuşi de altă natură care pot intra în
structura acestor protide, acestea se clasifică astfel:

PROTIDE

PEPTIDE PROTEIDE

OLIGOPEPTIDE POLIPEPTIDE HOLOPROTEIDE HETEROPROTEIDE


(PROTEINE) (PROTEINE CONJUGATE)

4
CLASIFICAREA PROTIDELOR
CLASIFICAREA PROTIDELOR
 Peptidele sunt constituite dintr-un număr relativ
restrâns de aminoacizi
 Oligopeptidele conţin în structura lor până la 10
aminoacizi
 Polipeptidele rezultă prin condensarea unui număr
superior de aminoacizi
 Proteidele sunt compuşi cu o stuctură
macromoleculară complexă
 Holoproteidele denumite în mod curent proteine sunt
constituite numai din aminoacizi
 Heteroproteidele conţin pe lângă aminoacizi şi o
5
componentă prostetică, numindu-se şi proteine conjugate.
AMINOACIZII
AMINOACIZII
unităţi structurale
unităţi structurale ale
ale protidelor
protidelor
 În natură se găsesc peste 400 de aminoacizi, însă
organismele utilizează doar un număr restrâns pentru
biosinteza diferitelor tipuri de protide.

 La edificul structural al protidelor participă frecvent 20-


24 aminoacizi.

 Diversitatea enormă a tipurilor de protide este


determinată de natura diferită a aminoacizilor
constituenţi, de numărul şi proporţia în care aceştia
participă, precum şi de ordinea înlănţuirii lor în
moleculele proteidelor. 6
AMINOACIZII
AMINOACIZII
unităţi structurale
unităţi structurale ale
ale protidelor
protidelor
 Din punct de vedere chimic, aminoacizii sunt compuşi
polifuncţionali ce conţin în moleculă grupări amino şi
grupări carboxilice.
 Toţi aminoacizii care intră în structura protidelor sunt
α-aminoacizi.

 Atât gruparea funcţională amină primară –NH 2 cât şi


cea carboxilică –COOH sunt grupate la acelaşi atom de
carbon, carbonul α.
H
 Diferenţierea aminoacizilor este R C COOH
determinată de natura radicalului R.
NH2
7
CLASIFICAREA AMINOACIZILOR
CLASIFICAREA AMINOACIZILOR
 Aminoacizii se clasifică în funcţie de particularităţile
structurale ale radicalului R şi prezenţa altor grupări
funcţionale.

AMINOACIZI

CICLICI ACICLICI

Homeociclici Heterociclici Hidroxiaminoacizi Monoaminomonocarboxilici


Tioaminoacizi Monoaminodicarboxilici
Diaminomonocarboxilici

8
CLASIFICAREA AMINOACIZILOR
CLASIFICAREA AMINOACIZILOR
 Aminoacizi aciclici monoaminomonocarboxilici
 Sunt aminoacizi simpli, catenele laterale sunt nepolare,
hidrofobe

Din această grupă fac parte: glicocolul, α-alanina şi β-


alanina, valina, leucina şi izoleucina.

- este singurul aminoacid care nu prezintă activitate optică


9
CLASIFICAREA AMINOACIZILOR
CLASIFICAREA AMINOACIZILOR
 Aminoacizi aciclici monoaminomonocarboxilici

- este o componentă de bază a proteinelor, fiind nelipsită din


toate proteinele animale şi vegetale

- se găseşte în general în cantităţi mici în numeroase proteine


vegetale şi animale, cu excepţia proteinelor din seminţele10 de
in, care sunt bogate în valină.
CLASIFICAREA AMINOACIZILOR
CLASIFICAREA AMINOACIZILOR
 Aminoacizi aciclici monoaminodicarboxilici

 Conţin în molecula lor a doua grupare funcţională –COOH,


fapt ce le conferă un pronunţat caracter acid

Din această grupă fac parte: acidul aspartic (asparagic) şi


acidul glutamic

11
CLASIFICAREA AMINOACIZILOR
CLASIFICAREA AMINOACIZILOR
 Aminoacizi aciclici diaminomonocarboxilici

 Conţin în molecula lor a doua grupare funcţională –NH2, fapt


ce le conferă un pronunţat caracter bazic

Din această grupă fac parte: ornitina (care se găseşte sub


forma derivatului său - arginina), lizina, citrulina

12
CLASIFICAREA AMINOACIZILOR
CLASIFICAREA AMINOACIZILOR
 Aminoacizi aciclici - hidroxiaminoacizi

 Conţin în molecula lor o grupare funcţională –OH, fapt ce le


conferă o mare solubilitate în apă

Din această grupă fac parte: serina, treonina

H H
H3C C C COOH
OH NH2
13
treonina
CLASIFICAREA AMINOACIZILOR
CLASIFICAREA AMINOACIZILOR
 Aminoacizi aciclici - tioaminoacizi
 Conţin în molecula lor elementul sulf sub formă de grupare
tiol (-SH), de grupare disulfurică (-S-S-) sau de grupare tioeter
(-S-CH3)

Din această grupă fac parte: cisteina, cistina şi metionina

H
H3C S C C C COOH
H2 H 2
NH2

metionina
14
CLASIFICAREA AMINOACIZILOR
CLASIFICAREA AMINOACIZILOR
 Aminoacizi homeociclici

 Conţin în molecula lor un nucleu benzenic sau fenolic

Din această grupă fac parte: fenilalanina şi tirozina

H2
H2
C H
C HC COOH
C COOH
NH2
NH2 HO

fenilalanina tirozina

- tirozina are o deosebită însemnătate în organismele animale


prin faptul că poate da naştere la adrenalină
15
CLASIFICAREA AMINOACIZILOR
CLASIFICAREA AMINOACIZILOR
 Aminoacizi heterociclici

 Conţin în molecula lor un heterociclu cu N

Din această grupă fac parte: histidina, triptofanul şi prolina

16
IMPORTANŢA AMINOACIZILOR
IMPORTANŢA AMINOACIZILOR
 Organismele îşi sintetizează din aminoacizi protidele
proprii.
 Unii aminoacizi sunt transformaţi în substanţe cu rol
biologic important: hormoni, amine, cetoacizi, etc.
 Nu toţi aminoacizii sunt sintetizaţi de către organismul
animal.
 Aminoacizii care nu pot fi sintetizaţi de către
organismul animal, dar care sunt absolut necesari
pentru creşterea şi dezvoltarea organismului =
aminoacizi esenţiali.
 Aminoacizii esenţiali sunt: arginina, fenilalanina,
histidina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, treonina,
17

triptofanul, valina

S-ar putea să vă placă și