Implicarea elevilor în

procesul decizional
 Pentru a forma buni cetăţeni, şcoala trebuie să încurajeze
participarea elevilor la selecţia, planificarea, organizarea şi
derularea activităţilor şcolii.
 În general, există o puternică tendinţă din partea adulţilor de
a subestima competenţa copiilor de a participa la luarea
deciziilor. Mulţi profesori sunt ei înşişi rezistenţi la ideea unui
parteneriat cu elevii, uitând că aceştia nu sunt doar materia
primă a unei instituţii şcolare, ci şi grupul care este direct
afectat de schimbările şi inovaţiile în educaţie, nu sunt numai
scopul final al reformelor din învăţământ, ci şi parteneri în
procesul de schimbare
 Consiliul elevilor
 Se urmăreşte ca elevii să-şi exprime opinia în legătură cu

problemele şcolare care-i afectează direct.

 Trei tipuri de argumente pot fi menţionate pentru a acorda

elevilor un astfel de forum de dezbatere pentru interesele lor:

 elevii au dreptul să fie ascultaţi;
 consiliile pot face „dreptate” prin discutarea unor situaţii în

care drepturile elevilor sunt „încălcate”, de exemplu abuzul de

putere din partea unor profesori;
 Convenţia drepturilor copilului menţionează dreptul copiilor

de a fi ascultaţi în privinţa unor aspecte care-i afectează, iar

şcolile nu trebuie să submineze acest drept;
 consiliile promovează învăţarea civismului şi atitudinile
democratice;
 consiliile promovează încrederea socială şi valorile personale;
 elevii sunt împuterniciţi să facă faţă autorităţii;
 elevii învaţă cum să ia decizii într-un mod corect şi

responsabil
 consiliul oferă elevilor experienţa personală a unui sistem

democratic cu reprezentanţi aleşi.

 stilurile managementului democratic funcţionează mai bine
decât cele autoritare şi sunt mult mai eficiente;
 consiliile încurajează cooperarea şi nu revolta, utilizează
energiile elevilor şi reduc izolarea şi înstrăinarea acestora;
 consiliile pot constitui puncte de plecare pentru consensul
personalului didactic şi al elevilor împotriva actelor antisociale
care ar reduce calitatea vieţii comunității;
 elevii vor accepta regulile mult mai uşor dacă au contribuit la
stabilirea lor;
 consiliile elevilor pot conduce la creşterea motivaţiei acestora
pentru învățătură.
 uniforma şcolară;
 condiţii mai bune pentru elevi (starea grupurilor
sanitare;problemele sociale ale elevilor; folosirea corectă a spaţiilor
de joacă; accesul în clădiri; rastelurile pentru biciclete etc.)
 excursii şcolare;
 probleme referitoare la cantină (meniul; calitatea şi preţul)
 probleme legate de conduită (sistemul de sancţiuni al şcolii;
comportamentul personalului didactic; medierea şi rezolvarea
conflictelor; jocurile violente în curtea şcolii;vandalismul şi fumatul
în toalete);
 calitatea şi siguranţa oferite de autobuzele şcolare;
 activităţi caritabile şi pentru strângere de fonduri;
 şcoala şi mediul înconjurător;.
 revista şcolii;
 orarul zilei de şcoală;
 cluburile şcolare;
 problemele legate de programa şcolară;
 planificarea temelor şi proiectelor;
 planul de dezvoltare al şcolii.
 Organizarea de întâlniri regulate cu toţi elevii şcolii
pot stimula interesul acestora faţă de problemele
generale ale şcolii şi dezvoltarea legăturilor şi
relaţiilor dintre clase şi grupuri de elevi, fapt care
contribuie la crearea sentimentului de apartenenţă
la comunitatea şcolii şi la afirmarea identităţii
acesteia.
 1. Optimizarea comunicării intra-instituţionale şi informarea
tuturor elevilor şi profesorilor în legătură cu activităţile şcolii.
 2. Dezvoltarea unui sentiment de apartenenţă (a sense of
belonging) la comunitatea educaţională a şcolii.
 3. Dezvoltarea stimei de sine la elevii ale căror succese sunt
menţionate în cadrul întâlnirilor.
 4. Îmbunătăţirea activităţii prin semnalarea unor aspecte care
nu funcţionează conform regulilor, ROI şi standardelor şcolii.
 5. Promovarea de bune practici şi succese la nivel individual şi
de clasă care pot servi ca modele şi pot fi preluate de alţi
elevi/ clase.
 1. Acordarea de responsabilităţi în clasă şi în şcoală –prin care elevii să
contribuie la bunul mers al vieţii şcolare, ca de exemplu: responsabil cu
activităţile extraşcolare, conduita, revista clasei /şcolii, grup ecologist,
emisiuni radio etc. Se recomandă ca elevii să concureze pentru poziţiile
respective, prezentându-şi un “program managerial”propriu.
 2. Consultarea elevilor în vederea elaborării regulilor şcolii – în ideea că
în acest fel aceştia vor fi mai motivaţi să le respecte. Regulile trebuie să
fie corecte şi să corespundă nevoilor elevilor. Dacă elevii consideră că
anumite reguli nu sunt necesare sau sunt discriminatorii, conducerea
şcolii şi personalul didactic trebuie să le permită să propună schimbări
sau să le modifice.
 3. Implicarea elevilor în amenajarea mediului fizic şcolar - de ex., prin
acordarea de responsabilități în ceea ce privește selectarea și expunerea
lucrărilor în sala de clasă sau pe holurile școlii, amenajarea curții/
grădinii școlii.
 4. Crearea unui mediu bazat pe încredere – prin folosirea unor modalităţi de
desfăşurare a activităţilor care să le permită elevilor să lucreze împreună, să-şi
dezvolte stima de sine, să comunice, să-şi exprime părerea în legătură cu
diferite aspecte ale vieţii şcolare.
 5. Informarea permanentă a elevilor în legătură cu tot ce se planifică şi se

întâmplă în şcoală –o bună circulaţie a informaţiei în şcoală nu numai că va

sprijini desfăşurarea activităţii, dar este un mod eficient de a-i face pe toţi să se
simtă importanți şi implicaţi în comunitatea educațională a şcolii.
- organizarea de afişiere în locurile de acces maxim pe coridoare şi în
fiecare clasă care să conţină informaţie despre ce se întâmplă în şcoală;
- editarea şi distribuirea de Buletine informative ale şcolii;
- un flipchart pe hol pentru anunţuri zilnice etc.
- facebook și alte modalități moderne de comunicare.

 
 În ultima vreme, am observat că se tot înmulțesc activitățile și acțiunile derulate în școli sau în
comunitate (simpozioane, întâlniri de tot felul, vreo paradă, vizite etc.) la care copiii sunt mai degrabă
niște „manipulați” cu rol decorativ și nu participanți activi, informați și conștienți de rolul pe care îl au
în respectivul eveniment.
 Cred că ar trebui să reflectăm mai mult la acest aspect și să revedem literatura de specialitate, de
exemplu, ce spune R.Hart, în „Children Participation from Tokenism to Citizenship”. Acesta a
identificat o „scară a participării copiilor” la viaţa comunităţii, fiecare treaptă urcată în demersul
educaţional însemnând creşterea gradului de implicare reală a copiilor în luarea deciziilor.
 0.   IGNORAREA COPIILOR
 1.      ADULȚII CONDUC
 2.      ADULȚII CONDUC CU GRIJĂ
 3.      MANIPULARE (de exemplu, copiii poartă pancarte la un miting fără a şti sau înţelege pentru ce)
 4.      ELEMENT DE DECOR(copii care cântă sau desenează la un eveniment despre care nu ştiu
nimic)
 5.      PARTICIPARE SIMBOLICĂ (copii care fac parte dintr-un comitet şi nu sunt informaţi despre
scopurile acestuia)
 6.      COPII – INVITAȚI (copiii sunt informaţi despre rolul lor înainte de a li se acorda o responsabilitate)
 7.      CONSULTARE ŞI INFORMARE (copiii sunt consultaţi în privinţa unor acţiuni organizate de adulţi şi
părerile lor sunt luate în considerare)
 8.      PARTICIPARE LA DECIZII ÎN LEGĂTURĂ CU ACŢIUNI INIŢIATE DE ADULŢI – deciziile se iau în
parteneriat
 9.      ACŢIUNI INIŢIATE ŞI CONDUSE DE COPII( copiii conduc, adulții ajută)
 10.   ACŢIUNI INIŢIATE DE COPII ŞI DECIZII LUATE ÎMPREUNĂ CU ADULŢII( copiii sunt responsabili)