CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA

Creşterea somatică cuprinde ansamblul fenomenelor care

conduc la maturizarea organismului. Prin creştere se înţelege nu
numai creşterea staturală propiu-zisă ci, în acelaşi timp, şi
modificările proporţiilor corpului, maturaţia osoasă, viscerală şi
biologică. Cunoaşterea acestor fenomene este absolut necesară,
având în vedere frecvenţă relativ mare a tulburărilor de creştere
sau a variaţiilor fiziologice ale unei creşteri în limitele
normalului.
1. Procesul de creştere se desfăşoară în stadii sau pusee de
creştere rapidă, între care există o creştere şi dezvoltare mai
uniformă, mai lentă, diferenţiindu-se următoarele etape:
2. Perioada prenatală;

3. Perioada de la naştere la 2 ani;

4. Mica şi marea copilărie;

5. Pubertatea şi adolescenţa.
1.Perioada prenatală
În timpul primelor 3 luni de viaţă fetală, toate
sistemele se organizează şi se dezvoltă rapid,
constituind etapa de organogeneză; aceasta este
perioada în care factorii patologici de origine
extrinsecă riscă cel mai mult să producă malformaţii
congenitale. La sfârşitul celui de-al doilea trimestru
de gestaţie fetusul atinge 70 % din talia de la naştere
şi abia 20 % din greutatea pe care o va avea la
termen, în schimb în trimestrul al treilea se va
produce o creştere rapidă, mai ales ponderală.
2. Perioada de la naştere la 2 ani
Această perioadă se caracterizează printr-o
viteză de creştere rapidă. Talia este la naştere de 50 cm,
cu variaţii între 49 până la 52 cm, cu un ritm ulterior
rapid de creştere, câştigul în primul an fiind de 22-24
cm, iar în al doilea an de viaţă de 12 cm.
Greutatea reflectă starea de nutriţie, fiind un
parametru important al creşterii, normalul fiind
cuprins între 2800-3500 g; la 5 luni un sugar bine
dezvoltat are de două ori greutatea de la naştere, iar la
12 luni de trei ori greutatea iniţială. Perimetrul cranian
are o dezvoltare rapidă, mai ales în primul an de viaţă
(de la 35 la 47 cm, deci 12 cm.). În cursul celui de-al
doilea an perimetrul creşte abia 2-3 cm.
 Această creştere rapidă a perimetrului cranian
este dată de o dezvoltare rapidă a creierului.
Proporţiile copilului se schimbă deja la
sfârşitul perioadei de 2 ani, dar există încă diferenţe
faţă de copilul mare şi adult, atât prin craniul relativ
mai mare, cât şi prin scurtimea segmentului inferior,
după cum rezultă din măsurarea liniei ce uneşte
marginea superioară a simfizei pubiene de sol.
Primii dinţi (inclusivi medianii inferiori, apoi
superiori) apar către 5 luni, dar există fvrecvente
variaţii.
Vârsta apariţiei punctelor de osificare este
mult mai regulată comparativ cu erupţia dentară şi
constituie indicatorul cel mai bun al creşterii.
3. Mica şi marea copilărie
Se distinge convenţional mica copilărie de la 2-
6 ani (7) ani şi marea copilărie de la 6-7 ani la
pubertate.
Aceşti ani se caracterizează prin creştere lentă,
în care proporţiile copilului se schimbă treptat.
Astfel, la 4 ani copilul îşi dublează talia de la naştere
şi depăşeşte deci uşor 1 m. De la 4 ani până la
începutul pubertăţii câştigul statural normal este de
5-6 cm.
Curba ponderală urmează o evoluţie paralelă
cu un câştig anual de 1800-2500 g.
Punctele de osificare apar după o cronologie
bine definită. Erupţia cronologică a dinţilor
definitivi începe la 6 ani, prin molarul de 6 ani.
4. Pubertatea
Este precedată şi însoţită de un proces de creştere rapid;
pubertatea este caracterizată prin dezvoltarea organelor genitale
şi a caracterelor sexuale secundare, ajungându-se astfel în câţiva
ani de la copilărie la adolescenţă şi la vârsta adultă.
Această periodă de creştere rapidă debutează spre 11-12
ani la fete şi la 12-13 ani la băieţi. Există însă variaţii mari de la
un subiect la altul privind acest proces de creştere care poate
începe la unii chiar la 9 ani, iar la alţii la 14 ani, de unde
diferenţele de talie care “intrigă” în special părinţii.
Talia suferă o creştere mult mai rapidă la fete decât la
băieţi în această perioadă, dar după pubertate fetele câştigă abia
3-5 cm., astfel încât în final înălţimea băieţilor este mai mare.
În acest timp se produc modificări osoase, în sensul
maturaţiei osoase şi biologice, în special în ceea ce priveşte
caracterele sexuale primare şi secundare.
 Factorii de care depinde creşterea şi dezvoltarea:
Aceşti factori se împart în: I. Factorii extrinseci
II. Factorii intriseci
I. Factorii extrinseci cei mai importanţi sunt doi:
 Alimentaţia;
 Factorii socio-economici.
II. Factorii intrinseci sunt:
 Factorii endocrini, din care amintim:
- Hormonul somatotrop
- Hormonii tiroidieni
- Androgenii
- Estrogenii
 Factorii genetici.
 În practică, pentru a aprecia creşterea şi
dezvoltarea, se analizează succesiv principalele lor
elemente:
1. Creşterea staturală;

2. Creşterea ponderală;

3. Creşterea osoasă;

4. Creşterea psihomotrică.

În mod normal, aceşti patru parametri se

desfăşoară în paralel, ducând la o creştere
armonioasă. În patologie, dimpotrivă, pot exista pe
lângă o anomalie globală, diverse disociaţii conform
unei cauze declanşatoare.
1. Creşterea staturală trebuie judecată:
 Pe plan cantitativ – prin măsurarea lungimei;
 Pe plan calitativ – prin aprecierea maturaţiei.

Talia se apreciază în raport cu vârsta subiectului.

Redăm câteva exemple:
50 cm. la naştere După vârsta de 2 ani se poate aplica
75 cm. la 1 an formula lui Geldrich:
1 m. la 4 ani talia = 5x + 80 cm.,
1,25 m. la 8 ani în care x = vârsta în ani
1,50 m. la 13 ani
 Mai corect, aprecierea creşterii în lungime se
face după tabelele de referinţă pe sexe, aşa cum sunt
tebelele lui Engelbach-Wilkins-Lelong sau metoda
lui Sempe.
În cursul creşterii se produc aşa cum s-a
amintit, schimbări ale diverselor proporţii ca
urmare a procesului de maturaţie. În funcţie de
vârstă, este vorba de o maturaţie somatică, iar în
funcţie de sex, de o maturaţie sexuală.
Maturaţia somatică se apreciază prin
modificarea raportului între segmentul inferior şi
segmentul superior:
 la nou-născut “trunchiul” este de două ori mai lung
decât membrele inferiore, aşa încât SI/SS= 0,50-
0,60
 la 10 ani raportul este egal cu 1
 raportul se inversează la adult aşa încât SI/SS  1
2. Creşterea ponderală
Există obiceiul de a aprecia greutatea în raport
cu vârsta, ceea ce este de fapt o eroare, greutatea fiind
necesar să se raporteze la talie. Orientativ, greutatea se
apreciază astfel:
 între 2800-3500 g la naştere;

 în primele zile de viaţă există o scădere fiziologică în

greutate de 5-8 %, maximum 10 %, datorată: unor
aporturi insuficiente impuse de necesitatea unei
alimentaţii progresive pe de o parte, precum şi prin
pierderile excesive de meconiu – primul scaun al nou-
născutului – şi de apă, cu apariţia unui bilanţ negativ;
 în primele 3 luni creşte 750 g/lună; în următoarele 3
luni câte 500 g/lună; în ultimele 6 luni ale primului an
de viaţă câte 250 g/lună, astfel încât la 1 an copilul
cântăreşte de 3 ori greutatea de la naştere;
 la vârsta de 2 ani copilul atinge greutatea de 12 Kg;
după vârsta de 2 ani se aplică orientativ formula: 2x
+ 8 (9) (în care x = vârsta în ani), astfel încât la 4
ani are greutatea de 16 Kg; la 6 ani are greutatea
de 20 Kg; la 10 ani are greutatea de 28-30 Kg.
3. Creşterea osoasă:
Se apreciază:
 la început prin apariţia punctelor de osificare;
 apoi, mai târziu, prin sutura diafizo-epifizară.
Creşterea osoasă se judecă în raport cu vârsta
subiectului. Există tabele folosite de pediatri şi
radiologi care apreciază numărul punctelor de
osificare pe ani de vârstă. Precizăm doar că:
 la naştere nu există puncte de osificare carpiene şi
nici un punct la nivelul membrelor superioare;
 la nivelul membrelor inferioare există 2 puncte la
genunchi (femur, tibie), un punct la nivelul tarsului
(cuboidului) pe lângă astragal şi calcaneu;
 la un an există 3 puncte carpiene.
 În mod obişnuit, la acest subcapitol se discută
şi cronologia erupţiei dentare: dentiţia temporară
sau de lapte care apare la 6 luni cuprinde 20 de
dinţi:
MCI ICM
2 12 212
= 20
2 12 212
sau 8 I, 4 C, 8 M.
Ordinea de apariţie obişnuită a primilor dinţi
de lapte este: 2 incisivi inferiori, 4 incisivi superiori; 2
incisivi inferiori laterali, apoi molarii şi caninii.
O regulă simplă permite de a reţine numărul de
dinţi pe care trebuie să-I posede copilul la o vârstă
dată: un copil normal ar trebui să aibă atâţia dinţi
cât rezultă din diferenţa dintre numărul lunilor
 Exemplu: la 10 luni, 10 – 6 = 4 dinţi minimum;
la 20 luni, 20-6=14 dinţi, etc.
Dentiţia definitivă (permanentă) cuprinde 32
de dinţi. Schimbarea dinţilor începe în jurul vârstei
de 6 ani:

ICPM ICPM
3 212 212 3
= 32
3 212 212 3
4. Dezvoltarea psihomotorie a sugarului
Se vor trece în vedere doar reperele cele mai importante
ale dezvoltării:
 la 2 luni:
- începe să urmărească cu privirea;
- zâmbeşte motivat;
- răspunde la o stimulare auditivă;
- ridică capul “pus” pe partea ventrală.
 la 3 luni:
- îşi “ţine” bine capul, dacă este solicitat;
- dispariţia reflexelor primare (reflexele arhaice);
- începe să-şi “descopere” mâinile;
- priveşte un obiect pe care i-l punem în mână şi-l
duce la gură.
la 4 luni:
- prinde voluntar;
- râde.
 la 6 luni:
- îşi ţine capul în orice poziţie;
- dispare cifoza (dacă persistă, este semn de rahitism);
- îşi îndreaptă mâinile spre o persoană simpatică;
- dispare hipertonia membrelor;
- sesizează cu privirea, rapid, obiectele cunoscute;
- “gângureşte”;
- diferenţiază mama de alte persoane.
 la 9 luni:
- trece spontan din decubit dorsal în decubit ventral;
- se sprijină în mâini sau în genunchi;
- are tendinţa să se ridice în picioare;
- monosilabiseşte: Ma, Pa, Ta, etc.
 la 12 luni:
- merge de-a lungul mobilei, susţinându-se;
- trage obiectele de pe masă şi se amuză, aruncându-le pe jos;
- spune cel puţin Mama, Tata.
la 15 luni:
- merge singur (deseori mult mai devreme);
- pune 2 cubuiri, unul deasupra celuilalt;
- arată cu degetul;
- bea singur din biberon.
la 18 luni:
- urcă treptele ţinut de o mână;
- pune mai multe cuburi unul deasupra celuilalt;
- spune câteva zeci de cuvinte.
la 21 luni:
- poate da cu piciorul în minge;
- aliniază mai multe obiecte;
- face primele propoziţii din 2-3 cuvinte;
- cere să facă “pipi” şi începe să pretindă oliţa.
la 24 de luni:
- urcă şi coboară singur scările;
- spune cum îl cheamă;
- participă tot mai mult la problemele anturajului.
Măsurătoarea nou-născuţilor (după Sempe şi colab., 1979) Băieţi
Greutatea Perimetru
Talia medie
VÂRSTA DS medie DS cranian DS
(în cm)
(în kg) (în cm)

LA NAŞTERE 50,0 2,0 3,39 0,44 35,2 1,1

1 LUNĂ 53,2 2,0 3,96 0,49 37,1 1,1

2 LUNI 56,7 2,1 4,90 0,54 38,8 1,2

3 LUNI 59,9 2,2 5,75 0,60 40,3 1,2

4 LUNI 62,5 2,2 6,40 0,68 41,6 1,2

5 LUNI 64,7 2,2 7,10 0,72 42,5 1,2

6 LUNI 66,4 2,3 7,58 0,78 43,4 1,2

7 LUNI 68,0 2,3 8,08 0,83 44,0 1,2

8 LUNI 69,5 2,3 8,50 0,88 44,7 1,2

9 LUNI 70,8 2,3 8,88 0,93 45,3 1,2

10 LUNI 72,0 2,3 9,20 0,98 45,9 1,2

11 LUNI 73,2 2,4 0,52 1,03 46,3 1,2

12 LUNI 74,3 2,4 9,81 1,07 46,7 1,2

15 LUNI 77,6 2,6 10,55 1,13 47,5 1,2

18 LUNI 80,5 2,7 11,14 1,19 48,1 1,2

Măsurătoarea nou-născuţilor (după Sempe şi colab., 1979) Fete
LA NAŞTERE 49,4 1,8 3,28 0,47 34,4 1,1

1 LUNĂ 52,4 1,9 3,75 0,34 36,2 1,1 În primul an, Pc este
2 LUNI 55,6 2,0 4,60 0,40 37,8 1,1 legată (în raport) cu
3 LUNI 58,6 2,0 3,35 0,45 39,2 1,1
talia, după formula:
4 LUNI 61,0 2,1 6,00 0,52 40,3 1,1
T (cm)

5 LUNI 63,0 2,2 6,60 0,62 41,2 1,1

Pc (cm)= + 10
2
6 LUNI 64,8 2,2 7,11 0,67 42,0 1,1

7 LUNI 66,4 2,2 7,60 0,87 42,7 1,1

8 LUNI 67,8 2,3 8,05 0,92 43,4 1,1

9 LUNI 69,1 2,3 8,39 0,97 44,0 1,1

10 LUNI 70,3 2,3 8,72 0,99 44,5 1,1

11 LUNI 71,5 2,4 9,00 1,00 44,9 1,2

12 LUNI 72,6 2,5 9,24 1,01 45,3 1,2

15 LUNI 75,9 2,7 9,93 1,07 46,1 1,2

18 LUNI 79,0 2,9 10,56 1,11 46,7 1,2

 Măsurătorile fetelor (după Sempe şi colab.,
1979)
Perimetrul cranian
TALIA GREUTATEA

Vârsta Media  Media   Media 

3 luni 58,6 2,0 5,35 0,50 0,45 39,2 1,1
6 luni 64,8 2,2 7,11 0,81 0,67 42,0 1,1
9 luni 69,1 2,3 8,39 0,97 0,73 44,0 1,1
12 luni 72,6 2,5 9,24 1,01 0,77 45,3 1,2
15 luni 75,9 2,7 9,93 1,07 0,80 46,1 1,2
18 luni 79,0 2,9 10,56 1,11 0,84 46,7 1,2
21 luni 81,7 3,0 11,08 1,14 0,88 47,2 1,3
24 luni 84,3 3,1 11,59 1,17 0,91 47,6 1,3
2 ani ½ 88,8 3,2 12,64 1,30 0,98 48,3 1,3
3 ani 92,7 3,3 13,60 1,38 1,00 48,9 1,3
3 ani ½ 96,4 3,5 14,52 1,44 1,11 49,3 1,3
4 ani 99,8 3,6 15,36 1,59 1,12 49,7 1,3
4 ani ½ 103,1 3,8 16,32 1,78 1,17 50,0 1,3
5 ani 106,3 4,0 17,22 1,95 1,25 50,3 1,3
5 ani ½ 109,3 4,1 18,6 2,03 1,39 50,6 1,3
6 ani 112,2 4,2 19,02 2,23 1,58 50,8 1,3
6 ani ½ 115,2 4,4 20,11 2,44 1,65 51,1 1,3
7 ani 118,2 4,6 21,26 2,55 1,84 51,3 1,3
7 ani ½ 121,1 4,7 22,48 2,76 2,11 51,5 1,3
 8 ani ½ 126,7 4,9 25,24 3,19 2,24 51,9 1,3
9 ani 129,4 5,0 26,66 3,49 2,39 52,1 1,3
9 ani ½ 132,1 5,1 28,10 3,81 2,74 52,3 1,3
10 ani 134,7 5,3 29,62 4,25 3,21 52,5 1,3
10 ani ½ 137,7 5,4 31,44 4,62 3,50 52,7 1,4
11 ani 140,7 5,7 33,39 5,12 3,82 52,9 1,4
11 ani ½ 144,1 6,0 35,42 5,57 4,27 53,1 1,4
12 ani 147,7 6,4 37,80 5,92 4,67 53,4 1,4
12 ani ½ 151,2 6,2 40,58 6,30 5,00 53,8 1,4
13 ani 154,3 6,1 43,23 6,51 5,23 54,1 1,4
13 ani ½ 156,8 5,8 45,61 6,70 5,40 54,3 1,4
14 ani 158,7 5,7 47,78 6,85 5,70 54,5 1,4
14 ani ½ 160,1 5,7 49,60 6,90 5,84 54,7 1,4
15 ani 161,1 5,7 50,80 6,95 5,70 54,8 1,3
15 ani ½ 161,9 5,6 51,80 6,75 5,60 54,9 1,3
16 ani 162,4 5,6 52,10 6,60 5,60 55,0 1,3
16 ani ½ 162,7 5,6 52,40 6,50 5,55 55,0 1,3
17 ani 162,9 5,6 52,60 6,40 5,55 55,1 1,3
17 ani ½ 163,1 5,6 52,70 6,35 5,55 55,1 1,3
18 ani 163,2 5,6 52,80 6,30 5,55 55,1 1,3

  = deviaţia standard în funcţie de vârsta cronologică

 = deviaţia standard în funcţie de vârsta staturală
Măsurătorile băieţilor (după Sempe şi colab., 1979)
Perimetrul cranian
TALIA GREUTATEA

Vârsta Media  Media   Media 

3 luni 59,9 2,2 7,58 0,78 0,62 40,3 1,2
6 luni 66,4 2,3 7,58 0,78 0,62 43,3 1,2
9 luni 70,8 2,3 8,88 0,93 0,75 45,3 1,2
12 luni 74,3 2,4 9,81 1,07 0,86 46,7 1,2
15 luni 77,6 2,6 10,55 1,13 0,90 47,5 1,2
18 luni 80,5 2,7 11,14 1,19 0,92 48,1 1,2
21 luni 83,2 2,9 11,65 1,20 0,93 48,7 1,2
24 luni 85,6 3,0 12,18 1,22 0,93 49,0 1,2
2 ani ½ 90,2 3,2 13,22 1,28 0,93 49,6 1,2
3 ani 94,2 3,5 14,14 1,36 0,98 50.1 1,2
3 ani ½ 97,9 3,7 15,15 1,49 1,06 50,6 1,2
4 ani 101,3 3,9 16,02 1,62 1,13 50,9 1,2
4 ani ½ 104,5 4,0 16,95 1,75 1,18 51,2 1,2
5 ani 107,7 4,2 17,87 1,92 1,24 51,5 1,2
5 ani ½ 110,8 4,4 18,90 2,07 1,26 51,7 1,2
6 ani 113,8 4,5 19,87 2,24 1,28 51,9 1,3
6 ani ½ 116,8 4,7 21,03 2,50 1,34 51,1 1,3
7 ani 119,7 4,9 22,23 2,80 1,57 52,3 1,3
7 ani ½ 122,5 5,0 23,44 3,02 1,79 52,5 1,3
 8 ani 125,3 5,1 24,72 3,25 1,96 52,7 1,3
8 ani ½ 128,0 5,2 26,09 3,53 2,08 52,9 1,3
9 ani 130,6 5,3 27,47 3,83 2,30 53,1 1,3
9 ani ½ 133,1 5,3 28,84 4,04 2,57 52,2 1,3
10 ani 135,6 5,3 30,34 4,31 2,65 53,4 1,4
10 ani ½ 138,0 5,5 31,81 4,58 3,05 53,6 1,4
11 ani 140,5 5,7 33,30 5,00 3,25 53,8 1,4
11 ani ½ 143,1 5,0 35,07 5,50 3,47 54,o 1,4
12 ani 145,8 6,1 36,73 6,04 3,89 54,1 1,4
12 ani ½ 149,2 6,6 39,24 6,30 4,18 54,3 1,4
13 ani 152,5 7,3 41,60 7,40 4,45 54,6 1,4
13 ani ½ 156,2 7,9 44,60 8,30 5,00 54,9 1,5
14 ani 159,9 8,1 47,80 8,65 5,22 55,2 1,6
14 ani ½ 163,5 8,1 51,00 9,00 5,45 55,5 1,6
15 ani 166,7 7,7 54,00 9,20 5,85 55,9 1,6
15 ani ½ 169,2 7,0 56,40 9,00 6,15 56,2 1,5
16 ani 171,1 6,4 58,40 8,60 6,45 56,4 1,5
16 ani ½ 172,5 6,1 60.00 8,00 6,64 56,5 1,5
17 ani 173,5 6,0 61,30 7,70 6,43 56,6 1,4
17 ani ½ 174,1 6,0 62,40 7,50 6,37 56,7 1,4
18 ani 174,5 6,0 63,30 7,30 6,34 56,8 1,4

  = deviaţia standard în funcţie de vârsta cronologică.

 = deviaţia standard în funcţie de vârsta staturală.
 ANOMALII ALE CREŞTERII
Retardarea creşterii şi nanismele
Termenul de retardare în creştere corespunde
unui minus al lungimii peste 7%, iar nanismul unui
minus în lungime superior la 15% din talia normală
pentru vârstă. Mai corect, retardarea creşterii se
calculează din tabele speciale şi corespunde unui
minus în lungime de peste 2 deviaţii standart, iar
nanismul este rezervat minusului de peste 3 deviaţii
standard.
Examenul clinic permite clasificarea
retardărilor creşterii în două categorii:
1. Boli osoase
 Condrodistrofii
 Fragilitate osoasă
 Alte boli osoase

2. Boli endocrine:
a) Hipotiroidismul (mixedemul congenital);
b) Hipercorticismul-sindromul Cushing;
terapie prelungită cu cortizon;
c) Nanismul din disgeneziile gonadice-
sindromul Turner (45 XO);
d) Nanismul în cursul unei precocităţi sexuale
în ultimul stadiu;
3. Boli nutriţionale, metabolice şi viscerale:
a) Retard staturo-ponderal asociat unei diarei:
 Mucoviscidoza;
 Boala celiacă (intoleranţă la gluten);
 Intoleranţă la glucide;
 Boala lui Hirschprung;
 Colite;
 Rectocolite;
 Ileite.
b) Retard staturo-ponderal asociat cu hepatomegalie:
 Glicogenoza;
 Galactozemia;
 Intoleranţa la fructoză;
 Tirozinoza;
 Ciroza;
 Boala Wilson
c) Retard staturo-ponderal asociat unei suferinţe
renale (nanismul renal) cu osteodistrofii:
A) Insuficienţa renală cronică:
 Acidoza tubulară;
 Diabet insipid nefrogenic;
 Rahitism vitamino-D rezistent familial
hipofosfatemic;
 Hipercalcemia idiopatică cu nanism;
 Sindromul de Toni-Debré-Fanconi (diabetul
gluco-fosfo-aminat);
 Sindromul Lowe (oculo-cerebro-renal).
B) Insuficienţa glomerulo-tubulară:
 Nefroscleroza primitivă;
 Nefrita cronică interstiţială;
 Nefropatia globală cronică.
d) Retard statural cu anoxie-hipoxie cronică
Cianoza orientează spre o cardiopatie
congenitală sau spre o suferinţă respiratorie:
bronşiectazie, astm, mucoviscidoză.
e) Retardarea staturală asociată unei anemii:
 Boala lui Minkowski-Chauffard (anemie
hemolitică de tip microsferocitoză);
 Talasemiile;
 Boala Blackfan-Diamond;
 Anemia aplastică congenitală familială
Fanconi cu plurimarformaţii.
f) Retard statural şi mental
Encefalopatii diverse, din care cea mai
importantă este hiperfenilalaninemia.
4. Retardări de creşteri dismorfice rare:
a) Nanismul cu dismorfii faciale:
1. Sindromul lui Cornelia de Lange sau tipul
Amstelodamensis (debut intrauterin, micro-brahicefalie,
hirsutism generalizat, sprâncene stufoase, gene lungi,
hipertelorism, aplatizarea rădăcinii nasului, implantarea
joasă a urechilor, boltă palatină ogivală, retrognatism).
2. Nanism congenital tip Russel-Silver (debut intrauterin,
craniu voluminos, cu faţă mică şi triunghiulară,
micrognatism, gură de rechin).
3. Nanism congenital cu “cap de pasăre” de tip Seckel,
Wilkins, Hauhart.
4. Nanismul cu nas turtit şi cârn.
5. Sindromul Rubinstein şi Taubi (nas acvilin, oblicitate
antimongoloidă a fantelor palpebrale, bărbie triunghiulară
şi anomalii digitale).
 b) Nanismul cu aspect de bătrân şi denutriţie:
1. Progeria Hutchinson-Gilford. Nanismul senil
Variot şi Pironneau;
2. Sindromul Cockayne;
3. Leprechaunismul.
c) Nanismul cu semne cutanate:
1. Sindromul lui Schäffer (cu keratoză palmo-
plantară)
2. Sindromul Rithmund sau nanismul cu distrofie
ectodermică
3. Sindromul lui Bloom şi Szaylay
4. Sindromul lui de Sanctis (idioţia xerodermică)
II. Retardări armonioase ale creşterii, cu viteză de
creştere încetinită sau normală
1. Retardări armonioase cu viteză încetinită a
creşterii: Nanismul hipofizar = insuficienţă
hipofizară funcţională sau organică
(tumorală).
2. Retardări armonioase cu viteză de crştere
primar sau secundar normală:
Retardul de creştere din pubertatea sau
adolescenţa întârziată;
Retardul statural “esenţial” (familial).
Creşteri excesive staturale
Se vorbeşte de un avans statural dacă talia depăşeşte
cu 7% media pentru vârstă sau dacă talia depăşeşte cu mai
mult de 2 deviaţii standard şi de gigantism dacă talia
depăşeşte cu peste 15% media vârstei sau cu mai mult de 3
deviaţii standard.
Clasificare:
1. Avans statural cu viteză de creştere accelerată:
 Boala Marfan;
 Precocitate sexuală în stadiul iniţial;
 Adenomul eozinofil antehipofizar.
2. Avansuri staturale cu viteză de creştere primar sau
secundar normală:
 Hipogonadismul;
 Avansuri staturale “esenţiale” (familiale).