Sunteți pe pagina 1din 16

CURS 5

FAM. ORTHOMYXOVIRIDAE
 ORTHOMIXOVIRUSURILE sunt:
agenti etiologici ai Gripei
larg raspanditi, pot infecta intregul regn animal
(om, pasari domestice si salbatice, animale
domestice si salbatice)

gripa evolueaza endemo-epidemic si pandemic


Virusurile gripale
1. Clasificare:virusurile prezintă:
• Tipuri (ag. nucleoproteinic): A, B si C
• Subtipuri, clasificate in raport de (Ag-le de suprafata: HA si N la tip
A):
• - 15 (HA) si (N); la om: H1N1, H2N2, H3N2, H1N2, H5N1.etc.
• variante (tulpini): A(tip)/ Hong-Kong (oras sau tara/1 (nr. tulpina)/68
(an izolare) - H3N2)
2. Structura – morfologie:
• forma sferica/filamentoasa, de 90-100 nm
• învelis (anvelopa):
- dublu, lipoproteic, derivat din membrana celulara. Anvelopa prezinta
- proiectii (spiculi) externe: HA si N (3-1) – glicoproteine
- proteina M (matrix) captuseste fata interna a anvelopei
• capsida: are o simetrie helicoidala
• genomul: ARN monocatenar (5x10/6 da), sens -, 8 segmente (virusul C
are doar 7 segm.)
 nucleocapsida (capsida + ac. nucleic). Componentele nucleocapsidei:
 nucleoproteina (NP), asociata cu ac. nucleic (dublu spiralat = 15 nm);
polimerazele (PB1, PB2, PA);
 proteine nestructurale (NS1, NS2 si BM2 – la v. gripal B)
3. Functii biologice:
• virionul intact: poseda o infectivitate mare
• Invelisul : protector la actiunea ribonucleazelor; Contine proteina M (M1, M2) cu
rol stabilizator si de ansamblare (M1, doar la A)
• HA: glicoproteina trimerica inactiva, ancorata in invelis (fragment din membrana
cel.) Are un cap extern, globular = situsul de atasare de receptorul cel. si 4 epitopi
specifici - de combinare cu Ac.);
• HA devine activa prin clivajul proteic realizat de proteazele gazdei: divizându-se in
domeniile H1(3) si H2 (3)
- Functiile HA: intiaza ciclu infectant:
- prin legarea de receptorii cu ac. sialic) urmata de fuziunea la membrana celulara;
Fuziunea e inhibata de Ac seroneutralizanti
• N: e o glicoproteina tetramerica (4 polipeptide cu situs enzimatic): virusul gripal C
nu are Neuraminidaza
- Functiile N = scindeaza ac. sialic din memr. cel.) favorizand.: patrunderea
virusului in stratul epitelial mucos, îndeparteaza receptorii HA (cel. infectate)
prevenind infectia succesiva, inactiveaza inhibitorii nespecifici ai HA, elibereaza
virusul in exteriorul celulei.
• NucleoProteina: protejeaza ARN-ul viral
• Contine si factorii PA, PB1, PB2: enzime cu rol in replicare si transcriere
• NS1 si NS2: nu se cunosc toate functiile acestora
• Genomul viral: depozitar al informatiei, care codifica 10 polipeptide
4. Structura antigenica
a. antigene specifice de tip:
- Ag. NP solubil, stabil = nucleoproteina ; evidentiere prin: RFC, ELISA,
efect citopatic in vitro) – virusurile gripale A, B, C
- antigenul M (proteina M): detectare prin ELISA sau R de imunoprecipitare
in gel
b. antigene specifice de subtip:
- atg. HA (hemaglutinina): este Ag-ul major de suprafata; se poate
determina prin HAI, SN, RFC, ELISA , R. citotoxicitate
- atg. N (neuraminidaza): de suprafata
Variatia antigenica, caracteristica v. gripale, se produce prin :
- modificarile antigenului de suprafata. Sunt 2 tipuri de variatii Ag-nice:
1. variatiile minore (antigenic drift), se produc prin:
aparitie lenta de mutante HA si N (mutatii punctiforme), realizate prin modificari
in structura aminoacizilor si in configuratia spatiala a situs-ului antigenic,
care cresc susceptibilitatea la infectie a masei receptive
2. variatiile majore (antigenic shift) = aparitie brusca de noi subtipuri prin
recombinari ale subtipurilor de virusuri circulante la om si animale,
favorizate, mai ales, datorita genomului viral segmentat. Modificarile
genomice determina cresterea virulentei si schimbarea spectrului de gazda .
5. Rezistenta la agentii fizici si chimici:
- infectivitatea scade la 560C (20 –30 min.), radiatii UV si gamma distrug virusul
- V. sunt labile la solventi organici, formol si beta propiolactona
- prezervarea infectivitatii : normal,7 zile (+ 40C); indelungata (ani la – 700C sau prin liofilizare
6. Multiplicarea virala:
a. initierea infectiei: HA se ataseaza pe receptori cel. ( acid N acetil neuraminic), apoi prin
viropexie e captata in vezicula de endocitoza. Clivarea HA in - HA1 si HA2 si fuziunea cu
membr.cel., favorizata de pH acid din endosomi) - elibereaza ac nucleic viral in citoplasma cel.
b. replicarea ARN viral:
• replicarea si transcrierea se face in nucleul celular in care e integrat AND-ul viral
• transcriptia: se face prin ARN transcriptaza si ARN polimeraza II, pentru fiecare segment si
se codifica proteine specifice; PA, PB1 si PB2 care sunt polimeraze virale (PB2 cliveaza cu
o endonucleaza ARMm celular, iar PB1 si PA completeaza molecula de ARNm)
c. sinteza proteinelor:
ARNm viral si ribozomii sintetizeaza in citoplasma celulei: NP, HA, N si proteina M
- NP se transporta in nucleu, unde, impreuna cu ARN progen, formeaza nucleocapsidele virale
- proteina M migreaza spre fata interna a memr. cel., iar HA si se incorporeaza in membrana
celulei
- se inhiba sinteza macromoleculelor din cel. infectate prin proteinele virale
d. sinteza ARN genomic: transcriptazele intervin in sinteza de catene noi de ARN de sens pozitiv
care devin matrite pentru ARN viral progen de sens – , care se incapsideaza si activeaza ARN m.
Replicarea este rapida (3 ore)
e. ansamblarea si eliberarea V:nucleocapsidele migreaza din nucleu spre zonele cu proteinele M,
N, HA incluse in membr. citoplasmatica si se invelesc, fiind apoi eliberate din celula, prin
inmugurire
7. Cultivare:
a. oua embrionate:
• cele trei tipuri de V. se izoleaza pe oua de 10-12 zile, la 34-350C
(se inoculeaza i. amniotic si i. alantoic; doar v. C se inoculeaza
i. amniotic): evdentierea se face prin prin R. de HAD si HA- cu
hematii de cobai, gaina sau umane grup 0 I
b. Inoculare in culturi de celule:
culturi primare rinichi de maimuta (Rhesus), linii celulare – MDCK
(rinichi de câine) si LLC-MK 2; efectul citopatic e discret:
rotunjirea celulelor, desprinderea de suport
c. Inoculare la animale: infectie experimentala la:
- dihor (inoc. i.nazal: febra, frison, rinita);
- la soarece alb (inoc.i.nazala: pneumonie letala cu leziuni
histopatologice asemanatoare cu cele de la om;
- inoc. i.cerebrala: adaptare neurotropa;
- hamsterul, cobaiul, sobolanul (inoc. i.nazala: apar doar Ac. Nu si
simptome)
8. Patogeneza – clinica:
• poarta de intrare: cai respiratorii superioare prin picaturile Pflugge; particulele (aerosoli
< 2 microm) ajung in caile respiratorii inferioare
• incubatie: 1-4 zile
• modificari: inflamatia acuta cu edem - laringe, trahee, bronsice; distrugerea cililr si a
epiteliilor respiratorii; infiltrate polimorfonucleare si limfocite perbronhiolar si bronsic;
• evid. Ag:in epiteliile respiratorii si in mononucleare; eliminarea virusului se face cu o zi
inainte de debut si dureaza 3-4 zile
• afectari primare: pneumonie cu edem si infiltrate celulare masive, depuneri hialine
intra-alveolare
• raspândirea virusului se face prin: limfocitele sanghine
• evolutie: la 3-5 zile apar mitoze in stratul bazal al mucoasei resp. si are loc regenerarea
epiteliului
• simptome: debut brusc cu febra >38-400C, frison, cefalee, astenie, mialgii/artralgii, tuse
uscata, rinoree, disfagie; perioada de stare: 3-6 zile vindecare cu astenie intensa
• Forme clinice: grave la nou-nascuti (moarte subita); copii: febra >, convulsii, crup,
pneumonii primare; batrâni (des complicatii).
• Gripa maligna: encefalopatii, miozite, miocardite, sindromul Reye (encefalopatie
progresiva, cu degenerescenta grasa in organe si hepatopatie)
• complicatii: suprainfectii bacteriene (s. aureus, H. influenzae, diplococus pneumoniae) =
otite, sinuzite mastoidite, pneumonii secundare
9. Imunitatea
Umorala: specificitate inalta de tip, de subtip, de varianta virala
- Ac apar la o saptamâna de la debut, titru maxim la 3 saptamini, AC anti: HA,
N, NP si proteina M; protectia la reimbolnavire e asigurata de Ac. anti HA
si anti N, cu titruri (>40);
- dupa infectia naturala 80% din pacienti au Ac anti HA (raspuns primar: IgM,
IgG si IgA; raspuns secundar: IgG si IgA); Ac. de la mucoase: IgA au efect
neutralizant anti HA si persista 3-5 luni, iar IgM local si IgG seric protejeaza
mucoasa celulara:
- dupa 1-3 zile - cresc: neutrofilele ; scad : limfocitele (T,B,K)
- reactii : citotoxice (citoliza cel infectate cu exprimare HA, M si NP) se face prin
1. limfocite T efectoare (markeri OKT3 si OKT4);
- limfocitele Ts, restrictive de CMH I, recunosc. atg interne (NP), iar
- limfocitele Th, restrictive de CMH II, recunosc HA
2. celule NK, inductoare de IFN
3. celule K
4. citotoxicitatea dependenta de Ac./ ADCC/ e dirijata faţa de HA si N
- Pot apare R. de hipersensibilitate intirziata:prin activarea limfocitelor Td
- R. Imun celular: Limfocitele T au rol in vindecare
- Hipersecretia de IFN : apare din prima zi de boala ( in ser si tractul respirator)
10. Diagnosticul de laborator
• Produsele patologice: secretii nazo-faringiene (tampoane, aspirate,
spalaturi), secretii traheo-bronsice (aspirare, lavaj), fragmente organe
(pulmon, creier – biopsie)
a. Detectia virusului prin teste rapide:
• teste de tip directigen
• IF
• ELISA
• RT-PCR
b. izolarea/identificarea virusului prin inoculare in:
• oua embrionate (10-11 zile) - inoc intra amniotica si i. alantoic (virusul C se
poate inocula doar i. amniotic); se evidentiaza virusul prin R. de HA
(hematii gaina, cobai, umane grup 0 I) ; identificare prin HAI
• cultura celulara: culturi primare rinichi maimuta, linia MDCK (rinichi
caine); incubare 34-350C
• Efect citopatic necaracteristic (rotunjire, crestere refringenta); se evidentiaza
virusul (in 1-3 zile) prin HAD (hematii cobai); identificarea virusului prin
HAI
• Diagnosticul serologic: cresterea titrurilor atc. serici (x4), testata pe seruri
duble (acut si de convalescent), prin: HAI (tip, subtip, varianta), SN, RFC
(tip), hemoliza radiala
11. Epidemiologie

• V. gripale tip A produc:


• epidemii (drift antigenic) la 2-3 ani (rata de aparitie: 15-25% in
colectivitati deschise si 40% in cele inchise;
• pandemii (shift antigenic) odata la 11- 38 ani
• V. gripale tip B produc: epidemii la 4-5 ani
• V. gripale tip C: cazuri sporadice
• Sursa de infectie : omul bolnav
• Rezervoare de v. si potentiale surse de noi subtipuri : pasari domestice
si salbatice (inclusiv migratoare),porcine,etc
• Transmisie: contact direct
• Susceptibilitate: generala
• Contagiozitate: 3 zile de la debut
• Imunitatea este specifica de tip, de subtip si de varianta
12. Tratament:

• Derivatii de adamantina : amantadina si rimantadina


- active pe tipul A
- Toxicitate pe SNC
- mecanism de actiune : inhibitori ai M2
- rezistenta: 15-40% din tulpini
• Antineuraminidazice si inhibitori de HA : oseltamivir
(Tamiflu), zanamivir,primavir,etc
- active pe v. A si B
- rezistenta: 1-2% din tulpini
- reactii adverse: gastrointestinale
- Din anul 2009 apar numeroase variante rezistente la
antineuraminidazice, prin reasortari genetice si mutatii
13. Profilaxie:
• Vaccinare antigripala
• compozitie : tulpini circulante v. A (H3N2 si H1N1) si B
• Tipuri de vaccin :
- Inactivate cu: virus intreg, virus fragmentat (splitat), subunitati
virale (hemaglutinina)
- Vii, atenuate
- vaccinuri ADN
• Chimioprofilaxie
• amantadina
• antineuraminidazice
Virus gripal
Virus gripal M.E.