Sunteți pe pagina 1din 37

OPTIMIZAREA

STILULUI DE
VIATA
TRATAMENTUL DIETETIC
ACTIVITATEA FIZICA
Tratamentul dietetic
 Obiectivele tratamentului nutriţional:

- menţinerea glicemiei la un nivel cât mai aproape de valorile normale


- normalizarea profilului lipidic
- asigurarea unui aport caloric adecvat
- prevenirea şi tratarea complicaţiilor acute şi cronice
- creşterea calităţii vieţii printr-o alimentaţie adecvată
Tratamentul dietetic în diabetul zaharat tip 2
Schimbă
stilul de viaţă Restrânge caloriile
Monitorizează
glicemia şi ± pentru normalizarea
medicaţie greutăţii

Controlul glicemic

Creşte Creşte preocuparea


activitatea fizică de selecţie a
alimentelor

Modifică cant.
Respectă orarul
de grăsimi
meselor
ingerată
Terapia nutrițională în diabet
 Menținerea controlului glicemic cât mai aproape de valorile normale
 Normalizarea profilului lipidic
 Asigurarea aportului caloric adecvat pentru:

- atingerea și menținerea unei greutăți optime pentru adulți


- creșterea și dezvoltarea normală în cazul copiilor și adolescenților
- acoperirea nevoilor metabolice crescute din perioada sarcinii și alăptării
sau în convalescență
 Prevenirea și tratarea complicațiilor acute și cronice ale DZ
 Creșterea calității vieții printr-o alimentație adecvată
 Macronutrienţi (trofineSurse
calorigene)
de energie
- glucide
- proteine
- lipide
 Micronutrienţi (trofine necalorigene)
- vitamine - liposolubile
- hidrosolubile
- minerale - macroelemente
- microelemente
 Apa (hidratare)
 Balanța
Terapiaenergetică
nutrițională în diabet
 Macronutrienți – asocierea optimă
 Glucide - aspecte calitative și cantitative
 Proteine
 Lipide

 Îndulcitori și suplimente
 Aportul de băuturi alcoolice
 Aportul de sare
 Pattern-uri alimentare

Diabetes Care 2014;37(suppl.1):120-143.


ECHILIBRUL ENERGETIC

•Glucide •Metabolismul bazal


•Lipide •Efort fizic
•Proteine •TEF
RECOMANDĂRI NUTRIŢIONALE (OMS)
 Lipide  30%
- lipide saturate 7-10%
- lipide mononesaturate 10-15%
- lipide polinesaturate  10%
- colesterol  300 mg/zi
 Glucide 50-55%
 Proteine 15-20%
 NaCl  5 g/zi
Terapia nutrițională în diabet
 Macronutrienți - glucide

- Cantitate – individualizat

- Aportul de CH – glicemia postprandială

- Monitorizarea cantitativă a aportului de CH – strategie ”cheie”


în obținerea controlului glicemic
- Surse recomandate

- Legume și vegetale
- Fructe
- Cereale integrale
- Produse lactate
Diabetes Care 2014;37(suppl.1):120-143.
Terapia nutrițională în diabet
 Macronutrienți - glucide

Aspecte cantitative Aspecte calitative

- Index glicemic
- Încărcătura glicemică
Terapia nutrițională în diabet

 Beneficiile alimentelor cu index glicemic scăzut:

- ↑ senzația de sațietate
- ↓ aportul de hrană contribuind la control ponderal
- ↑ sensibilitatea la insulină
- ↓ riscul cardiovascular
- ↓ nivelul colesterolului seric
- ↑ capacitatea de efort

Graur M, 2010.
Terapia nutrițională în diabet
 Macronutrienți - glucide

Aspecte cantitative Aspecte calitative

- Index glicemic
- Încărcătura glicemică

Fibre alimentare
14 g/1000 kcal
- Cereale integrale
Terapia nutrițională în diabet
 Îndulcitori și suplimente
- Îndulcitori hipocalorici
 utilizați ca înlocuitori ai celor calorici
 reducerea aportului de HC
- Suplimente vitamine și minerale – nu sunt necesare
- Scorțișoara, ierburi/suplimente – dovezi insuficiente
- Optimizarea alegerilor alimentare

Diabetes Care 2014;37(suppl.1):120-143.


Terapia nutrițională în diabet
 Băuturi alcoolice
- Dacă optează pentru băuturi alcoolice, atunci cu
MODERAȚIE! - ≤ 1 porți/zi F
- ≤ 2 porții/zi B

- Risc – hipoglicemie!
- Abstinența – recomandată la:
- antecedente personale alcoolism
- sarcina
- afecțiuni hepatice, pancreatice
- neuropatii avansate
- hipertrigliceridemie severă

Diabetes Care 2014;37(suppl.1):120-143.


ETAPELE ALCĂTUIRII UNEI DIETE
 Precizarea caracteristicilor generale ale dietei
 Calculul aportului caloric
 Distribuţia caloriilor pe cele trei principii energetice şi a
macronutrienţilor în grame.
 Alegerea alimentelor
 Distribuţia principiilor energetice pe numărul de mese
 Pregătirea corectă a alimentelor (reguli de gastrotehnie)

INDIVIDUALIZAREA DIETEI!
1. Precizarea caracteristicilor generale ale dietei

ex. dieta hipocalorică


normoglucidică
hiperproteică
hipolipidică
cu restricţie moderată de sodiu < 6gNaCl/zi

necesar - cunoaşterea diagnosticului


- a tulburărilor asociate
- stării de nutriţie
- gradului activităţii fizice
- intoleranţe alimentare
2. Calculul aportului caloric

 aport caloric corespunzător nevoilor energetice


 în funcţie de - vârstă

- sex
- indici antropometrici
- activitatea fizică
 Surse de energie alimentară – proteine, lipide, glucide, alcool.
 Valoarea energetică a alimentelor: kilocalorii, kilogramcalorii, cal
sau jouli (J), kilojouli (KJ) sau megajouli (MJ)

Caloria nutriţională – cantitatea de căldură necesară pentru


creşterea temperaturii apei de la 14,5 la 15,5oC.

4,2 kJ reprezintă nivelul de energie (căldură) necesar pentru a creşte


temperatura unui litru de apă cu 1oC
OMS - termenii de conversie recomandabili între “caloria
15” (nutriţională) şi Jouli

1 kcal = 4,184 kjouli;


 1000 calorii = 4184 Jouli;
 1000 calorii = 4,184 MJ (megajouli);
 1 Joul = 0,239 calorii nutriţionale;
 1000 kjouli = 239 calorii nutriţionale;
 1 MJ = 239 calorii nutriţionale.
Valoarea energetică a elementelor calorigene ale
organismului folosită în practică:

 glucide = 4 kcal/g sau 16,7 Jouli;


 lipide = 9 kcal/g sau 37,7 Jouli;
 proteine = 4 kcal/g sau 16,7 Jouli;
 alcool = 7 kcal/g sau 29,3 Jouli.
 Aportul energetic recomandat pt un individ = cantitatea de
energie necesara pt mentinerea starii de sanatate si greutatii
optime, pt efectuarea diferitelor activitati fizice si pt a
compensa cheltuiala de energie.
 Calculul necesarului caloric are drept scop asigurarea energiei
necesare acoperirii in conditii optime a nevoilor
organismului , respectiv a MB, a activitatii fizice si a
termogenezei produse de alimente. Are drept principiu
asigurarea greutatii si compozitiei optime ale corpului, motiv
pt care trebuie sa se ia in considerare greutatea ideala.
 Gi =50+0,75x(I-150)+V-20 (pt sexul masculin)
4
 Gi =[50+0,75x(I-150)+V-20]x0,90 (pt sexul
feminin) 4
Gi=greutatea ideala
I=inaltimea in cm
V=varsta in ani
Calculul necesarului caloric (NC) bazat pe greutatea ideala in functie de
IMC
IMC=22-25kg/m² IMC>25kg/m² IMC<22kg/m²
Subiect activ: 40-45 kcal/kg NC=<22kcal/kg Gi NC=>35kcal/kg Gi
Gi
Subiect moderat activ : 30-
35kcal/kg Gi

Subiect sedentar : 25
kcal/kg Gi
Repaus la pat : 20 kcal/kg
Gi
3. Distribuţiacaloriilor pe cele trei principii
energetice şi a macronutrienţilor în grame.

- recomandări nutriţionale OMS


- minim 30 g fibre alimentare/zi
- glucidele se apreciază prin “index glicemic”
- în funcţie de patologia individuală
- adaptat la necesităţile zilnice ale fiecărui individ
G 50-60%, L 25-30%, AGS 7%, AGPN 10%, AGMN
10%, colesterol 250mg, P 10-20%
4. Alegerea alimentelor

- variate - evitarea monotoniei regimurilor


- “compensarea” variaţiilor zilnice ale efortului
fizic
- concordanţă optimă între aport şi necesar
energetic
- tabele cu principalele alimente şi compoziţia lor
- cântarul – instrument indispensabil
5. Distribuţia principiilor energetice pe numărul de mese
ex. pacient insulinonecesitant – distribuirea glucidelor
ora 7 – ora 11 – ora 13 – ora 17 – ora 19 – ora 22
20% - 10% - 30% - 10% - 20% - 10%
- în funcţie de programul zilnic individual
- meniuri diverse şi complexe
- asigurarea tuturor factorilor nutritivi necesari
6. Pregătirea corectă a alimentelor (reguli de gastrotehnie)

- menţinerea integrală a principiilor nutritive din alimente


- prelucrare mecanică sau termică care să uşureze procesul de
digestie
- fără producerea de compuşi iritanţi pentru mucoasa
digestivă
Alimentaţia sănătoasă

• Glucide: 50-55%
• 5 mese pe zi
• Proteine: 15-20%
• Mic dejun: 20%
• Lipide: 25-30%
• Gustare: 15%
• NaCl: <6 g
• Prânz: 30%
• Fibre alimentare: 20-30 g
• Gustare: 15%
• Colesterol: < 300 mg/zi
• Cina: 20%
• Lichide (apa): > 2 litri/zi
Farfuria “sănătoasă”
Fructe / Legume (amidon) Carne slabă

Grăsimi solide Vegetale


Sistemul de semnalizare tip “semafor”
Alimentele “roşii” (a se consuma în cantităţi reduse)
– cele bogate în lipide
– zaharuri (carbohidraţi simpli)
– alimente cu index glicemic mare
– conţinut redus de fibre

Alimente “galbene” (a se consuma cu moderaţie)


– alimente cu index glicemic mediu
– conţinut mediu de fibre

Alimentele “verzi” (alegerile “sănătoase”)


– alimente cu index glicemic redus
– conţinut crescut de fibre
– sărace în lipide
Kapur K et al 2004
• 5 mese pe zi
• Mic dejun: 20%
• Gustare: 15%
• Prânz: 30%
• Gustare: 15%
• Cina: 20%
Activitatea fizică în DZ
 Min 150 min/săptămână
 Activitate fizică aerobă
 Intensitate moderată – 50-70% din Fc max.
 În absenţa ci → antrenamente de rezistenţă de 3 ori/săptămână
Efortul fizic terapeutic - beneficii

 Scade glicemia şi HbA1c


 Ameliorează profilul lipidic
-  TG
-  LDL-colesterolul
-  HDL-colesterolul
 Ameliorează HTA uşoară şi moderată
 Adjuvant al dietei pentru scăderea ponderală
 Ameliorează factorii de risc cardio-vascular
 Creşte tonusul psihic şi calitatea vieţii
Efortul fizic terapeutic - riscuri
 Hipoglicemie
 Hiperglicemie după eforturi fizice foarte intense
 Hiperglicemie şi cetoză la pacienţii insulino-deficienţi
 Precipitarea şi exacerbarea bolilor cardio-vasculare (angină pectorală, infarct de
miocard, aritmii, moarte subită)
 Agravarea complicaţiilor cronice ale DZ
- retinopatie proliferativă: hemoragii vitreene, dezlipiri de retină
- nefropatie:  proteinuria
- neuropatie periferică: leziuni ale articulaţiilor şi ale ţes. moi
- neuropatie vegetativă: scade răspunsul cardio-vascular la efort, hipotensiune
ortostatică