Politica migraţională a Republicii Moldova

A realizat:Gheorghița Inesa
MRU 171
 „Migrația este un proces care trebuie gestionat și nu
o problemă care trebuie rezolvată”

(Strategia națională privind imigrația pentru perioada

2015–2018)

Epoca contemporană poate fi numită cu certitudine o

epocă a migrației. În ultimii ani, migrația internațională
a înregistrat o amploare fără precedent. La nivel
mondial, aceasta ajunge la peste 232 de milioane de
persoane sau 3% din populația lumii2 , iar 740 de
milioane de persoane sunt considerate migranți
interni3 . Fenomenul migrator este caracteristic, practic,
oricărui stat.
În Republica Moldova, migraţia reprezintă un fenomen de amploare şi de
importanţă majoră, dat fiind faptul că o pondere semnificativa din persoanele
apte de muncă sunt implicate în acest proces, iar remitenţele constituie peste
1/3 din PIB.

În acelaşi timp, procesele de internaţionalizare şi globalizare economică,

cererea semnificativă pentru forţă de muncă ieftină în construcţii, sfera
serviciilor, inclusiv a celor sexuale, în ţările dezvoltate, diferenţa
semnificativă în remunerarea muncii în ţară şi peste hotare, stimulează
populaţia să migreze în căutarea unor condiţii mai bune de muncă.

Migrația poate provoca însă și efecte negative, precum exodul de „creiere”,

declinul și îmbătrânirea populației, compromiterea sistemelor de securitate
socială, lăsarea acasă fără îngrijire a copiilor și bătrânilor, traficul de ființe
umane
În politica de reglementare a migraţiei se
evidenţiază o anumita evoluţie, condiţionată de
reformularea scopurilor politicii migraţioniste a
Republicii Moldova. La prima etapă (1990-1994),
migraţia era examinată sub aspectul securităţii statale,
protejarea populaţiei autohtone, moldovenilor, în
contextul migraţiei masive din spaţiul sovietic şi post-
sovietic. În perioada 1995-2006 (a doua şi a treia
etapă), conceptul politicii migraţioniste nu este
schimbat, se modifică însă scopul. Statul se străduieşte
să apere interesele cetăţenilor moldoveni care se află
la muncă peste hotarele ţării.
Declararea independenței și suveranității au
determinat tânărul stat Republica Moldova să
recurgă la mai multe măsuri de consolidare a
statalității, de formare a noului mecanism
economic și a unei noi ordini sociale,
inclusiv promovarea unei noi politici
migraționiste. În mod evident, pe parcursul
întregii perioade de independentă, din 1991,
pornind de la condițiile care s-au creat,
politica migraționistă din Republica Moldova
a avut de suferit mai multe modificări
Astfel, scopurile actuale ale politicii migraționiste promovate în Republica
Moldova reflectate în aceste acte normative sunt axate, în primul rând, pe
măsuri care realmente pot asigura o perspectivă de dezvoltare durabilă.
Printre acestea pot fi menționate:
• asigurarea securității lucrătorilor migranți,
• îmbunătățirea dreptului dobândirii și portabilității dreptului la pensie,
• protecția membrilor familiei lăsați fără grija celor plecați peste hotare,
• descurajarea exodului de creiere ca factor de atragere a investițiilor străine
directe, de impact asupra raportului dintre populația calificată și necalificată,
• încurajarea inițiativei antreprenoriale,
• majorarea investițiilor în educație și instruire,
• adaptarea politicilor educaționale la cerințele pieței muncii,
 Concluzii

Republica Moldova furnizează forţă de muncă atât spre ţările CSI, cât şi spre
cele ale UE. Îmbunătăţirea nivelului de trai este motivul esenţial care îi
determinat pe marea majoritate a cetăţenilor să plece la muncă peste hotare.
Republica Moldova fiind o ţară mică, resimte orice fluctuaţie de persoane;
aproximativ o treime din populaţia activă din punct de vedere economic este
implicată în procesul de emigrare şi aceasta are un impact negativ asupra
proceselor demografice, socio-economice de lungă durată, deşi cota
migranţilor moldoveni nu este una semnificativă pentru ţările-gazde.
Remitenţele reprezintă un element foarte important
în susţinerea familiilor din Republica Moldova, circa
1,5 mil. de cetăţeni trăiesc în gospodării care primesc
bani de peste hotare, beneficiari indirecţi sunt însă şi
ceilalţi cetăţeni. Moldova este pe primul loc în lume
privind ponderea remitenţelor raportate la PIB.
Remitenţele sunt orientate preponderent spre
consum. Se încearcă la nivel guvernamental, cu
sprijinul organismelor internaţionale, promovarea
utilizării eficiente a remitenţelor; aceste acţiuni
trebuie să fie însoţite de crearea unui mediu favorabil
de investiţii, caracterizat de stabilitate şi
transparenţă.