Piaţa monetară

Ce sunt banii?
 Funcţiile banilor
 instrument de schimb
 mijloc de rezervă
 etalon pentru măsurarea valorii tuturor
bunurilor şi serviciilor
 Lichiditatea
 Lichiditatea poate fi definită ca fiind,
capacitatea activelor de a fi transformate
imediat şi cu cheltuială minimă în monedă
numerar sau monedă scripturală.
 Agregatele monetare
 În funcţie de gradul de lichiditate, banii se
clasifică în:
 M1 (lichiditate primarǎ) care cuprinde:
• moneda metalicǎ,care circulǎ în afara
sectorului bancar,
• banii de hârtie care circulǎ tot în afara
sistemului bancar
• depozitele la vedere,operabile prin cecuri şi
conturi curente
 Agregatele monetare
 Agregatul M2 (lichiditate secundarǎ,
cvasibani) cuprinde în plus faţă de M1:
• economiile populaţiei
• depozitele în lei la termen şi condiţionate (un
exemplu de depozit condiţionat este scrisoarea
de garanţie bancarǎ)
• depozitele în valută ale rezidenţilor
 Agregatele monetare
 M3 cuprinde M2, la care se adaugǎ
• devizele,
• titlurile tranzacţionate pe piaţa monetarǎ emise
de bǎncile comerciale,
• certificatele de depuneri emise de bǎncile şi
societaţile financiare şi deţinute de societǎţile
economice nefinanciare etc
 Agregatele monetare
 L pe lângă M3 mai cuprinde:
• titluri emise pe termen mediu şi lung
negociabile şi care pot fi transformate mai
rapid sau mai lent în mijloace de plată,
respectiv în lichidităţi.
 Agregatele monetare
 Baza monetară = numerarul în circulaţie
împreună cu disponibilităţile băncilor în
conturile curente la Banca Naţională
 În România, Baza monetară la sfârşitul anului
2003 a fost de 98.415,1 mld.lei.
Agregatele monetare în România
 Masa moneară în România la sfârşitul anului 2003:
Indicator Mld.lei %

Numerar în afara sistemului bancar 57.978,4 12,6

Disponibilităţi la vedere 55.281,4 12

Total M1 113.259,8 24,6

Economiile populaţiei 99.584,8 21,6

Depozite în lei la termen şi 76.738 16,7

condiţionate
Depozite în valută ale rezidenţilor 171158,6 37,1

Total M2 460.741,3 100

Sursa: www.bnro.ro
 Funcţiile băncii centrale
 este unica instituţie autorizată să emită însemne monetare şi mijloace legale de plată
pe teritoriul ţării; prin moneda emisă banca centrală este principala sursă a creditului
în economie;

 este „bancă a băncilor”; în această calitate este deţinătoarea rezervelor bancare,

controlează funcţionarea băncilor comerciale şi intermediază în operaţiile de
compensaţie interbancare;

 este „banca statului”, fără a fi neapărat proprietate publică. În această calitate banca
centrală este cea care promovează politica economică a statului şi este creditor al
acestuia în condiţii strict specificate de lege;

 gestionează rezerva de mijloace de plată internaţionale (aur şi devize); după caz,

banca centrală poate aplica restricţii valutare şi poate interveni pe piaţa valutară
pentru a susţine moneda naţională.

 elaborează, aplică şi răspunde în faţa Parlamentului de politica monetară, valutară,

de credit şi de plăţi, precum şi de autorizarea şi supravegherea prudenţială bancară
 Instrumente de intervenţie a băncii
centrale în economie
 Rescontarea
 Politica de open-market
 Finanţarea deficitului bugetar
 Rezervele obligatorii
 Rescontarea
 operaţiunea prin care băncile comerciale cedează băncii centrale hârtii
de valoare scontate în prealabil la ele de către alte unităţi economice, la
o rată a dobânzii numită rata rescontului, fixată de banca centrală.
 Exemplu:
1. Ana SRL vinde (scontează) către BCR o cambie în valoare de 1 mil.lei.
Primeşte de la BCR 800.000 lei, deci scontul este 200.000 lei.
2. BCR revinde (rescontează) cambia către BNR şi primeşte pe ea 850.000
lei; rescontul este 150.000 lei.
3. Rezultatul: BNR emite 850.000 de lei.
 Operaţiunile pe piaţa deschisă
 Open-market-ul permite realizarea de
împrumuturi între intermediarii deţinători de
hârtii de valoare interesante pentru banca
centrală pe termen foarte scurt (de la o noapte
la o lună), la o rată a dobâzii care se modifică
permanent în funcţie de cerere şi ofertă. Banca
centrală oferă o anumită cantitate de monedă
pe piaţă şi lasă rata dobânzii să se formeze
liber în funcţie de cererea existentă.
 Rescontare şi open-market
 În primul caz rata dobânzii este fixată de banca
centrală. În al doilea caz, rata dobânzii se
formează liber:
i
Ofertă monedă
i
Ofertă monedă

i*
Cerere monedă Cerere monedă

M M* M
 Finaţarea deficitului bugetar
 Banca centrală acordă credite direct Trezoreriei, care este
casiera statului, punând în acest fel în circulaţie monedă centrală
 Banca centrală cumpără bonurilor de tezaur de pe piaţa liberă
sau prin rescontare

 În România, condiţiile în care B.N.R. poate împrumuta statul

român sunt: creditul să nu depăşească 180 de zile, dobânda să
fie cea de pe piaţa monetară, suma totală împrumutată să fie mai
mică de 7% din veniturile bugetare din anul precedent, iar
soldul permanent al creditelor acordate şi nerambursate să nu
depăşească dublul sumei dintre capitalul băncii şi fondul de
rezervă al B.N.R..
 Rezervele obligatorii
 sunt depozite ale băncilor comerciale la banca
centrală, constituite în urma unei obligaţii
legale şi din considerente prudenţiale.
 Banca centrală influenţează masa monetară
prin acţiunea asupra disponibilităţii, cantităţii
şi preţului rezervelor
 În 2003 rata rezervelor obligatorii în România
a fost de 18% pentru lei şi 25% pentru valută.
 Creaţia monetară: băncile
comerciale
 Băncile comerciale sunt singurele abilitate de
lege să creeze monedă scripturală.
 Multiplicatorul rezervelor: Mr=1/r
 Multiplicatorul bazei monetare:
Mb=M1/M0=1/a+(1-a)r, în care
 a=ponderea numerarului deţinut de populaţie
în agregatul M1
 Cererea de monedă
 Şcoala clasică: moneda este cerută pentru tranzacţii: MV=PQ
(ecuaţia cantitativă a banilor)
 P=kM, în condiţiile în care Q şi V sunt constante, cu k=V/Q
(neutralitatea monedei)
 Ecuaţia de la Cambridge(Marshall, Pigou şi Hicks): M=KPY, în
care:
 M=masa monetară
 Y=venitul naţional, în preţuri curente
 K=constantă, care ne aratǎ partea din venitul nominal, dintr-o
anumită perioadă, pe care oamenii o păstrează ca numerar.
 Mobilurile cererii de monedă:
J.M.Keynes
 Mobilul tranzacţiei (venitului): oamenii nu
isi cheltuiesc intregul venit in momentul
incasarii;
 Mobilul precauţiei : moneda este păstrată
pentru a face faţă unor plăţi neprevăzute sau
pentru a beneficia de oportunităţi neaşteptate;
 Mobilul speculaţiei: arbitraj continuu între
monedă şi active nemonetare.
 Mobilul venitului=Mobilul
tranzactiei
 Cererea de moneda este:
 o funcţie crescătoare în raport cu nivelul
general al preţurilor şi cu venitul real;
 o funcţie descrescătoare în raport cu rata
dobânzii;
 direct proporţională cu costul de brokeraj,
adică cel provocat de administrarea banilor
(W. Baumol şi J. Tobin ).
 Mobilul precautiei
 Cererea de moneda este:
 direct proporţională cu nesiguranţa plăţilor
 invers proporţională cu rata dobânzii
 Mobilul speculatiei
 Cererea de moneda speculativa este invers proportionala cu
rata dobanzii.
 Exemplu: fie o obligatiune al carei cupon este 50 RON, in
conditiile unei rate a dobanzii de 10%. Cursul obligatiunii va
fi:
 C=D/i
 C=50/0,1=500 RON
 Daca rata dobanzii scade la 8%, cursul devine:
 C=50/0,08=625
 i scade => creste cursul obligatiunii => se vand obligatiunii
contra moneda => cererea de moneda creste
 Moneda se pastreaza ca atare in asteptarea reducerii cursului.
 Funcţia cererii de monedă
 L=L1(Y)+L2(i), cu:
 L1(Y) direct proporţională cu venitul (Y) şi
 L2(i) invers proporţională cu rata dobânzii (i)
i

i max

i min

0 L1 L
 Functia cererii de moneda
 dacă i=i min, cererea de monedă este perfect elastică;
(“capcana lichidităţii”): orice creştere a cantităţii de monedă
nu are nici un efect asupra ratei dobânzii.
 dacă i>i max, L2(i)=0, iar cererea de monedă devine L=L1(y)
şi este perfect inelasticǎ;
 dacă imax>i>imin, cererea de monedă este descrescǎtoare şi
are forma unei funcţii liniare; L=L1(y)+L2(i)=αY-θi, in care:
 α = coeficientul elasticitătii cererii de monedă în raport cu Y
 θ = coeficientul elasticitătii cererii de monedă în raport cu i.
 Echilibrul pe piaţa monetară
 L=M

i
M

cererea de
monedă
i*

M*
0 Masa monetară reală
 Creşterea cererii de monedă
 Curba cererii se deplasează în sus şi i creşte:

oferta de
i
monedă

cererea de
i1
monedă 1
i0
cererea de
monedă 0

0 Masa monetară reală

 Creşterea ofertei de monedă
 Masa monetară creşte şi i scade.
i

i0
i1
i2

M0 M1 M2 M

i2 corespunde trapei de lichiditate, dincolo de care orice creştere a masei monetare lasă
neschimbată rata dobânzii.
 Dezechilibrul pe piata monetara. Piata monetara si
piata fondurilor de imprumut
 Io>i =>exces de fonduri de imprumut pe piata => creste masa monetara => creste
cursul obligatiunilor=>scade randamentul obligatiunilor=>scade rata dobanzii =>
creste cererea de moneda+scade oferta =>noul echilibru
exces de ofertă O1
C Oo
O

io
i

Fonduri de împrumut M
Piaţa fondurilor de împrumut Piaţa monetară
 Dezechilibrul pe piata monetara
 io<i=>exces de cerere de fonduri de imprumut=>exces de cerere pe piata
monetara=>scade cursul obligatiunilor=>creste randamentul=>creste rata
dobanzii=>creste oferta+scade cererea=>nou echilibru

C exces de cerere O
O

exces de cerere
i

io C

0 Fonduri de 0 Masa monetară

împrumut
Piaţa fondurilor de împrumut Piaţa monetară