Sunteți pe pagina 1din 19

11 Motoare cu ardere internă

11.1 Generalităţi. Clasificare


Motoarele cu ardere internă sunt maşini termice cu
rolul de a transforma în lucru mecanic căldura
dezvoltată prin arderea unui combustibil (gazos, lichid,
solid – praf de cărbune).
Cele mai importante criterii de clasificare sunt:

a) După numărul de timpi:


- Motor în patru timpi (  = 4), la care ciclul de
funcţionare se realizează în patru curse ale pistonului
(două rotaţii ale arborelui cotit).
Timpii sunt:
1. admisia fluidului proaspăt (aer sau amestec aer +
combustibil)
2. comprimare + începutul procesului de ardere
3. sfârşitul procesului de ardere + destindere (singurul
timp util)
4. evacuarea gazelor arse

- Motor în doi timpi (  = 2), la care ciclul de funcţionare


se realizează în două curse ale pistonului (o rotaţie a
arborelui cotit).
Timpii sunt:
1. terminarea procesului de ardere, destinderea gazelor,
începerea evacuării gazului ars şi a admisiei de fluid
proaspăt.
2. terminarea evacuării şi a admisiei, comprimarea
amestecului şi începerea procesului de ardere.

b) După modul de aprindere a amestecului


carburant:
- motor cu aprindere prin scânteie (MAS)
- motor cu aprindere prin compresie (MAC)
c) După modul de mişcare a pistonului:
-cu piston în mişcare liniară alternativă
-cu piston rotitor

d) După numărul de cilindri:


- motoare monocilindrice
- motoare policilindrice, cu cilindrii dispuşi în linie, în
“V”, în stea, opuşi (boxer) etc.
11.2 Motorul în patru timpi (MAS sau MAC)

Figura 11.1
Deoarece în cilindru nu evoluează o cantitate fixă de
gaz, este impropriu să denumim curba închisă ciclu
termodinamic. Din acest motiv, curba care se obţine în
diagrama p – V măsurând experimental presiunea şi
volumul cilindrului (concomitent) se numeşte
diagramă indicată.

Timpii de funcţionare:
-timpul 1 linia 1-2 admisia amestecului de aer –
combustibil (la MAS) sau aer (la MAC)
(pentru a putea realiza admisia, este necesar
ca padmisie < p0 presiunea atmosferică)
-timpul 2 linia 2-3 comprimarea
linia 3-4 începutul arderii
-timpul 3 linia 4-5 terminarea arderii
linia 5-6 destinderea gazelor arse
-timpul 4 linia 6-1 evacuarea gazelor arse (pentru
evacuare este necesar ca pevacuare > p0)

Notaţii:
SA – supapa de admisie
SE – supapa de evacuare
PMI, PME – punctul mort interior respectiv exterior
Vcam – volumul camerei de ardere
S - cursa pistonului
Vs - cilindreea (volumul generat de piston de-a lungul
unei curse)
Vcil – volumul total al cilindrului
2
d unde d = diametrul cilindrului
V s  S
4
Dacă motorul are i cilindri, cilindreea totală sau litrajul:
Vt = i V s
Se defineşte raportul de comprimare:  = Vcil / Vcam
(care este o dată constructivă a motorului)

V c il V cam  V s V s
   1  1
V cam V cam V cam

Valori orientative: la MAS  = 8,5……10,5


la MAC  = 17
11.3 Parametrii indicaţi
În diagrama p–V aria unei curbe închise reprezintă lucrul
mecanic. Dacă este parcursă în sens trigonometric,
lucrul mecanic este negativ iar în sens orar lucrul
mecanic este pozitiv.
Lucrul mecanic corespunzător ariei buclei mari este
pozitiv şi indică lucrul mecanic produs (Li > 0).
Lucrul mecanic corespunzător arie buclei mici este
negativ (Lp < 0) şi reprezintă lucrul mecanic de
pompaj consumat în procesul de admisie şi evacuare.
Lucrul mecanic indicat se notează Li
(pentru un cilindru se poate determina prin
planimetrare, adică măsurarea ariei)
Lucrul mecanic de pompaj se notează Lp
Presiunea medie indicată pmi reprezintă presiunea
constantă care, dacă ar acţiona asupra pistonului de-a
lungul unei curse, ar produce un lucru mecanic egal
cu lucrul mecanic indicat.
Li = pmi Vs rezultă pmi = Li / Vs

Figura 11.2
Puterea indicată Pi a motorului cu i cilindri având
turaţia n rot/min:
n rot……….60 sec
2 rot……….ciclu ciclu = 60*2 / n = 120 / n
L i L i n i p mi V s n p mi V t
Pi  i Pi  i  
 c ic lu 120 120 120
n

Randamentul indicat i caracterizează gradul de


utilizare a energiei combustibilului în cilindrul motorului
şi se calculează ca raport între lucrul mecanic indicat
şi căldura introdusă prin arderea completă a
combustibilului pentru un cilindru şi un ciclu (similar cu
randamentul termodinamic al unui ciclu).
i = Li / Qintrodus
Qintrodus = cc*Hi
unde cc = cantitatea de combustibil
introdusă pe ciclu şi cilindru
Hi = puterea calorifică a combustibilului

L
 i  i
c c H i
Consumul specific indicat de combustibil (ci)
reprezintă cantitatea de combustibil consumată de
motor pentru producerea unei puteri indicate de 1 KW
timp de o oră şi se calculează ca raport între
consumul orar de combustibil ch [kg / oră] şi puterea
indicată a motorului Pi [KW].
3
ch K g  c h 1 0 g 
ci  
Pi  K W  h  Pi  K W  h 

(mărime necesară pentru a putea compara două


motoare de puteri diferite şi cu consumuri diferite de
combustibil – ex. motor de autoturism vechi cu motor
de camion nou).
11.4 Parametrii efectivi
Lucrul mecanic efectiv Le este lucrul mecanic cedat
consumatorului
Le = Li - Lrp unde Lrp = Lf + Lsa +Lp

Lrp = lucrul mecanic consumat pentru învingerea


rezistenţelor proprii ale motorului
Lf = lucrul mecanic de frecare
Lsa = lucrul mecanic consumat de sistemele auxiliare ale
motorului
Lp = lucrul mecanic de pompaj
Celelalte mărimi se definesc la fel ca cele indicate dar
pe baza Le
L e
pme = presiunea medie efectivă p me 
V s
n i p m e V S
Pe = puterea efectivă P e 

120
e = randamentul efectiv 
L e
e 
 cc H i
L
m = randamentul mecanic m  e
L i
L e L e L
e    i
 m i  e = m * i
c c H i L i cc H i
ch
ce = consumul specific efectiv de combustibil c e 
Pe
De la cursul de Mecanică:

L F l F r  l
M 
P    r
  M 
   

P = M * 
unde: P [W] ; M [Nm]; [rad / sec]
M = momentul forţelor exterioare
(M=F*r)
= viteza unghiulară
= l / r [radiani]
Dacă se dă turaţia n în rot / min, rezultă că unghiul
corespunzător celor n rotaţii = n 2  [rad]
2  n [rad] ………………. 60 sec
[rad] ..…….... …………. 1 sec
= 2n / 60 = n / 30 = n / 30
Me = momentul motor efectiv = momentul transmis de
motor la cuplajul de legătură cu consumatorul

n 30 Pe Pe
Pe  M e   M e   M e   9 ,5 5 
30  n n
Pe [W] ; Me [Nm] ; n [rot / min]
11.5 Ciclurile teoretice ale motoarelor cu
ardere internă cu piston
Studiul termodinamic al proceselor din motor şi calculul
mărimilor de bază ale motorului este complicat pentru
ciclul real. Din această cauză studiul se face pentru
cicluri teoretice simplificate care servesc drept
termen de comparaţie pentru motoarele reale în
scopul aprecierii gradului de perfecţiune a proceselor
reale de lucru. Aceste cicluri teoretice au la bază o
serie de ipoteze simplificatoare printre care: fluidul
de lucru este gaz ideal, omogen pe tot parcursul
ciclului, comprimarea şi destinderea se consideră
adiabatice reversibile, arderea combustibilului şi
evacuarea produselor arderii se consideră evoluţii
reversibile de primire respectiv cedare de căldură.
Exemple:
Ciclul teoretic al MAS Ciclul teoretic al MAC

Figura 11.1

Calculele se fac cu relaţiile cunoscute de la transformările


gazelor ideale.