Procese Cognitive

Senzoriale
REPREZENTAREA
 Senzatiile - Legi
 Legea pragului absolut minim – valoarea
minima necesara a stimulului pt a produce
a senzatie specifica;
 Legea pragului absolut maxim – valoarea
maxima a stimulului permisa de
functionarea organului de simt;
 Senzatiile - Legi
 Legea pragului diferential – valoarea cu
care trebuie sa varieze in plus sau in minus
un stimul pt a produce o senzatie
deosebita;
 Legea contrastului senzorial – scoaterea
reciproca in evidenta a stimululor cu
caracteristici opuse;
 Senzatiile - Legi
 Legea interactiunii analizatorilor – senzatia
dintr-un analizator influenteaza producerea
senzatiilor in alti analizatori – sinestezia;
 Legea adaptarii senzoriale –aplicarea cu
aceiasi intensitate timp indelungat a unui
stimul duce la adaptare – scade
sensibilitatea;
 Perceptia

 Proces psihic senzorial prin care

cunoastem obiectul , in totalitatea
insusirilor concrete, cand acestea
actioneaza asupra organelor de simt.
 Perceptia
 imaginea
Imagine
din
memorie

Imaginea reala

Imaginea
perceputa
actual
 Perceptia
 Fazele procesului perceptiv:
• Detectia
• Discriminarea
• Identificarea
• Interpretarea
 Perceptia - Legi
 Legea selectivitatii – nu se percep cu aceasi claritate
toate obiectele din campul perceptiv, doar un anumit
aspect fiind obiectul perceptiei, celelalte reprezentand
campul perceptiv;
– Factori: - tin de obiectul perceptiei
- Subiectivi
 Legea structuralităţii perceptive- deşi avem impresia că
imaginea apre spontan, în realitate explorarea vizuală a
unui obiect se face treptat.
Ex: în cazul nostru, explorarea se face după schema
literea „Z” datorită activităţii de citire (de la stânga la
dreapta).
 Perceptia - Legi
 Legea integralitatii imaginii perceptive –
reconstituirea obiectului ca intreg pe baza unor
aspecte importante prezente;
 Legea semnificatiei – obiectul cu semnificatie se
impune in campul perceptiv;
 Legea proiectivitatii – imaginea se realizeaza la
nivel cortical dar este proiectata la nivelul sursei;
 Perceptia
 Spatiul ca atare nu poate fi perceput, putem
percepe insusirile spatiale ale obiectelor;
 Timpul ca atare nu poate fi perceput,
putem percepe doar caracteristicile
temporale ale evenimentelor;
 Miscarea presupune timp – spatiu;
 Observatia
 Observaţia este activitatea perceptivă desfăşurată în
mod voluntar. Diferenţa dintre percepţia spontană şi
observaţie se reflectă şi în expresii diferite. Pentru
perceţie se folosesc verbe: a vedea, a auzi, a simţi un
miros, a simţi o atingere etc. Pentru observaţie: a privi, a
asculta, a mirosi, a palpa.
 Spiritul de observaţie este aptitudinea de a sesiza cu
uşurinţă, rapiditate şi precizie ceea ce este slab, ascuns,
nerelevant, dar semnificativ pentru scopurile omului.
 Reprezentarea
 proces cognitiv-senzorial, este imaginea
obiectului sau fenomenului, ce nu
acţionează în momentul dat asupra
organelor de simţ.
 Ele sunt imaginea secundară a obiectului
sau fenomenului, păstrată în memorie.
 Reprezentările sunt imaginea generalizată
a obiectului, schematica si unitara
 Reprezentarea este configurativa –
reproduce aspecte de marime si forma
 Reprezentarea
 Se produce în absenţa stimulului;

 Se produce în condiţiile conştiinţei absenţei

obiectului;

 Conţine informaţii elementare despre lumea

înconjurătoare;

 Conţinând în sine tot ceea ce este esenţial,

reprezentarea face trecerea spre noţiune.
 Reprezentarea - calitati
 Imaginea din reprezentare are o intensitate mai slabă în
comparaţie cu imagine perceptivă
Ex: reprezentarea unui arbore nu are un contur clar,
imaginea este „ştearsă”
 Însuşirile importante ale obiectelor / fenomenelor se
impun în imagine (comune si caracteristice)
Ex: reprezentarea unui arbore are întotdeauna rădăcină,
tulpină şi coroană
 Imaginea este panoramică- redă integral şi simultan toate
informaţiile despre obiect
Ex: reprezentarea unui motor conţine toate elementele
structurale şi toate corelaţiile funcţionale
 Reprezentarea - calitati
 Imaginile sunt figurative- conţin însuşiri concrete,
intuitive de formă, mărime, culoare
Ex: reprezentarea unui arbore vara, va avea întotdeauna
coroana verde, imaginea va corespunde realităţii.
• Constiinta ca obiectele reprezentate nu sunt de fata
• Desprinsa de fond /context
• Schema structurală a obiectului poate fi modificată în
funcţie de cerinţele cunoaşterii şi practicii.
Ex: ne putem reprezenta elementele de mobilier din camera
noastră într-o altă structură (în alte locuri) decât cea reală.
 Reprezentarea
 Din sute de mii de imagini ale percepţiei
apar cîteva imagini generalizate în care se
păstrează ceea ce este mai important:
mărimea relativă şi dimensiunile
obiectului, culoarea dominantă, detaliile ce
îl deosebesc de alte obiecte asemănătoare.
 Capacitatea de a avea reprezentări este
diferită la oameni: unii văd imaginea în
conştiinţă clar, viu, alţii cu greu o pot
provoca în conştiinţă.
 Reprezentarea
 Reprezentările sunt treapta de trecere de la
senzaţie la gândire
 după analizatori: reprezentările vizuale,
auditive, olfactive, tactile, motorii.
 după provenienţă se evidenţiază
reprezentări, apărute pe baza senzaţiilor şi
percepţiilor.
 după gradul de generalizare se disting
reprezentările izolate, generale şi
schematizate.
 Reprezentarea
 Reprezentările izolate sunt reprezentările
unui obiect şi fenomen concret. Ele pot să
apară pe baza percepţiei obiectului real şi
operei de artă. Ne putem reprezenta o
poiană din pădure ce ne-a plăcut, un tablou
ce ne-a captivat, un om cunoscut.
 Reprezentarea
 Reprezentarea generală este reprezentarea
despre trăsăturile generale ale unui grup de
obiecte asemănătoare. Desenând pentru
copil un om, adulţii într-un astfel de desen
surprind şi redau componentele principale
ale figurii omului: cap, picoare, mâini. E
cunoscută de toţi redarea copacului în
genere: o tulpină cu crengi.
 Reprezentarea
 Reprezentările schematizate sunt
reflectarea obiectului sub formă de
imagine grafică convenţională. Hărţile
luptelor la lecţiile de istorie schematizează
mişcarea reală a armatelor, ajutând
conceperii mersului luptelor.
Reprezentările schematizate sunt
generalizate într-atât, încât în ele este
pierdută asemănarea exterioară cu
obiectele din clasa dată. însuşirile esenţiale
pentru cunoaştere sunt exprimate în mod
 Reprezentarea - functii
 de simbolizare constă în crearea de imagini
care înlesnesc activitatea cognitivă a
individului;
 de intuiţie - stimulează gândirea şi
imaginaţia, în special operaţia logică
numită abstractizare;
 Reprezentarea - functii
 de control - contribuie la verificarea logică
în cazul asimilării unei informaţii logice a
imaginilor noi cu schemele perceptive
acumulate pe parcursul activităţii
anterioare;
 cathartică (Andrei Cosmovici) -contribuie
la diminuarea tensiunii afective. De bună
seamă, nu se recurge, oare, în cazul unui
eşec, unei confruntări cu dificultăţi la
evocarea unor reprezentări plăcute ale
Reprezentarea despre lume
Reprezentarea
 Retinem
 Dacă senzaţiile ne dau informaţii separate
despre obiecte, percepţiile ne aduc
informaţii complete- imagine este unitară.

 Dacă senzaţiile şi percepţiile se produc în

prezenţa obiectului, reprezentările se produc
în absenţa lui.

 Dacă imaginea percepută conţine tote

informaţiile, imaginea din reprezentare
conţine doar informaţii esenţiale.