INTRODUCERE IN

NURSING
Competenta asistentei medicale
Modelul conceptual al Virginiei
Henderson
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

“Nursingul este o artă. Necesită

devotament exclusiv, pregătire
temeinică, talent, ca orice pictor sau
sculptor. Ce este mai mult?
Să ai de-a face cu pânza de pictură sau
cu marmura sau să ai de-a face cu
organismul viu, cu fiinţa umană –
templul duhului lui
DUMNEZEU?”
 Definiția Nursingului
 Nursingul = ştiința şi arta de a îngriji omul sănătos şi bolnav;
 Nursing = proces de îngrijire; esența nursingului este relația
complexă profesional - terapeutică şi empatică dintre nursă
( asistentă ) şi pacient.
 OMS şi Consiliul Internațional al Nurselor defineşte nursingul
ca o parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătății care
cuprinde :
Promovarea sănătății;
Prevenirea îmbolnăvirilor
Ingrijirea bolnavilor de toate vârstele şi în toate stadiile
bolilor, chiar şi în stadiul terminal.
 Definiția Nursingului
 Nursing înseamnă a îngriji, dar raportat la
sistemul medical constituie o metodă
sistematică, organizată, ce permite acordarea de
îngrijiri individualizate.
 In ultimii ani termenul de nursing este acceptat,
în sens larg, ca ştiința de a îngriji.
 Pentru a fi un asistent medical competent, cu
eficiență pentru bolnav, trebuie să cunoşti arta de
a îngriji.
 Definiția Nursingului
 ICN – Consiliul Internațional al Nurselor:
 “Nursingul, ca parte integrantă a sistemului de asistență socială,
cuprinde ocrotirea sănătății, prevenirea bolilor şi îngrijirea
bolnavilor fizic, psihic ( mental), ca şi a celor infirmi ( cu
dizabilități ) de toate vârstele, în toate formele de asistență
socială şi aşezări comunitare.
 Asistenții medicali sunt interesați de reacțiile individuale,
familiale şi de grup în fața bolii şi trebuie să răspundă
problemelor reale sau potențiale de sănătate ale indivizilor sau
comunității.
 Aceste reacții umane reclamă o sferă mai largă de intervenții, de
la restabilirea sănătății până la o fază individuală a bolii, la
dezvoltarea de politici pentru ocrotirea sănătății populației pe
termen mai lung”
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

S-a născut în Florenţa

- Italia, la 12 Mai 1820.
S-a întors în Anglia în 1821.
A fost educată acasă, de către
tatăl ei ,
absolvent al
Universităţii Cambridge
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
 La vârsta de 16 ani era
convinsă că Dumnezeu
o cheamă spre a-i ajuta
şi îngriji pe ceilalţi
aflaţi în nevoie.
 Vizita spitalele din
Londra şi din
împrejurimi.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

Ii plăcea să citească mult.

Ii făcea plăcere să-i
îngrijească pe
muncitorii bolnavi de
pe moşia tatălui său.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 Părinţii ei nu erau de acord

ca ea să muncească în
„acele” spitale insalubre,
într-o vreme când îngrijirea
bolnavilor nu era
considerată a fi o
îndeletnicire onorabilă
pentru o doamnă de
societate.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 In anii 1830 spitalele erau

murdare, prost
administrate, iar personalul
medical (asistentele) nu
erau suficient de bine
pregătite, de multe ori
neştiind ce trebuie făcut
pentru confortul unui
pacient.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
 A realizat îmbunătăţiri ale sistemului de
acolo; schimbările realizate vizau o mai bună
organizare şi educaţie profesională pentru
personalul medical, a implementat un sistem
prin care apa caldă era disponibilă la fiecare
etaj, a inventat un „lift” prin care mâncarea
era dusă pacienţilor.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
 Războiul din Crimeea
(1854) a izbuncit când
Florence avea 34 de
ani.
 Ministrul de război a
rugat-o pe Nightingale
să supervizeze o echipă
de nurse în spitalele de
război din Turcia.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
 Printre primele schimbări introduse de Nightingale
a fost spălarea/dezinfectarea hainelor tuturor
răniţilor; apoi cu banii proprii a cumpărat bandaje,
mese de operat şi alte ustensile de bază necesare
funcţionării unui spital.
 Nursele ei au făcut curat în întreg spitalul astfel
încât să se reducă la minim numărul germenilor,
fapt ce a dus la oprirea răspândirii bolilor în spital.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
 Ea însăşi a tratat
aproximativ 2000 de
pacienţi. Inainte de venirea
ei în Crimea, 42% dintre
soldaţii ajunşi în spital
mureau din cauza
infecţiilor, însă după
munca depusă de ea acest
procent a scăzut la 2%.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 Condiţiile anterioare venirii ei erau extrem de

precare;
 pacienţii erau aşezaţi la gramadă pe tărgi, printre
mormane de mizerie şi resturi medicale;
 pacienţii primeau doar câte o masă pe zi şi erau
bruscaţi de doctorii armatei.
 Nu existau condiţii sanitare (toalete) şi nici provizii
medicale.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 A impus curăţenia strictă şi reguli de

dezinfecţie; pacienţilor li s-au asigurat câte 3
mese pe zi şi diete realizate în funcţie de
starea fiecăruia.
 Aprovizionarea cu apă curată a devenit un
imperativ.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 Pentru recunoaşterea meritelor

muncii depuse, Regina Victoria
i-a trimis o scrisoare de
mulţumire „Ei şi doamnelor
sale” şi i-a oferit distincţia –
Crucea Roşie Regală.
 Totodată a primit şi broşa cu
diamant ce avea gravat mesajul
„Binecuvântaţi sunt cei
milostivi”.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 S-a întors în Anglia în 1856.

 In 1860 a pus bazele Şcolii de Nursing Nightingale

în cadrul Spitalului Sf. Thomas din Londra.

 Ea a fost prima asistentă şefă şi prima responsabilă

de formarea profesională a colegelor ei, într-un
spital militar.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 In 1861 a fondat o şcoală pentru moaşe.

 Miss Nightingale scria pentru viitorii studenţi:

„Elementele care constituie un bun nursing ( o bună îngrijire

a bolnavilor) sunt cele care fac înţelegerea şi menţinerea
stării de sănătate, mai mult decât a bolii”.

 Până în 1887, Nightingale reuşise să-şi facă munca

cunoscută şi practicile aplicate, în ţări precum Canada,
Australia, India, Germania, Elveţia şi SUA.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
 In 1907, regele
Edward al VII i-a oferit
distincţia – Ordinul de
Merit pentru realizările
remarcabile ale
Doamnei Florence
Nightingale.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 Florence Nightingale a
fost :
 o nursă,
 un filosof,
 un statistician,
 un istoric,
 un politician şi
 chiar mai mult de atât.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
 Studiile, ideile şi reformele ei ce vizau
nursingul au dus la crearea unui mediu de
muncă spitalicesc mai sigur şi mai eficient.
 A reformat nursingul, de la o îndeletnicire
pentru femeile sărace şi needucate, la o
profesie demnă şi onorabilă pentru toate
femeile.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
 1860 - Cele 7 principii de bază ale lui Nightingale
erau :
 Conţinutul educaţional al nursingului trebuie să fie
stabilit de către nurse.
 Profesorii viitoarelor nurse sunt responsabili de
calitatea tratamentelor pe care acestea le vor oferi.
 Profesorii trebuie să fie şi ei la rândul lor nurse
(asistenţi).
 Şcolile de nursing trebuie să aibă personalitate
(juridică) proprie, separată de cea a doctorilor şi a
spitalelor.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
 Nursele trebuie să fie pregătite în spiritul unei
educaţii înalte şi trebuie să-şi continuie
îmbunătăţirea educaţiei de-a lungul carierei lor.
 Nursingul implică atât îngrijirea omului bolnav
cât şi a celui sănătos şi are în vedere mediul cât şi
pacientul.
 Nursingul trebuie să includă teoria (teoretizarea
pregătirii profesionale).
 Florence Nightingale
 “ Cea mai importantă lecție care poate fi dată nurselor
este:
 Să le înveți să observe bolnavul, cum să observe,
 Care sunt manifestările care indică însănătoşirea, care nu,
 Care sunt semnele importante, care nu sunt, care sunt dovezile
neglijenței, ce fel de neglijență….
 Dar dacă nursele nu pot să observe, într-un fel sau altul, mai
bine să renunțe de a mai fi nurse, pentru că nursingul nu este
chemarea lor, chiar dacă renunțarea le afectează sau nu.”
Florence Nightingale
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
 După Războiul Crimeii, a scris peste 200 de
cărţi, rapoarte şi monografii pentru
dezvoltarea învăţământului pentru profesia
de asistent medical, scrieri care rămân încă
şi azi o excelentă sursă de informaţii pentru
istoria acestei profesii.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 Pentru a omagia memoria lui Florence Nightingale -

fondatoarea primei şcoli laice de asistente medicale
din lume, cea care a dat o identitate acestei nobile
profesii şi a făcut ca ea să fie respectată şi valorizată
de comunitate,
 Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali,
creat la sfârşitul secolului al XIX – lea, în 1899 cu
susţinerea şi graţie muncii desfăşurate de Florence
Nightingale, a decretat ca ziua ei de naştere –
 12 MAI să devină Ziua Internaţională a
asistenţilor medicali din întreaga lume.
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
 In timpul războiului, a dezvoltat o boală care a
lăsat-o semiinvalidă pentru tot restul vieţii sale.
 A rămas imobilizată la pat timp de 55 de ani.
 A murit în 1910, la vârsta de 90 de ani.
 Nu a fost căsătorită niciodată.
 A fost îngropată alături de părinţii ei în
Hampshire.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

In 1932, I.C.N şi Liga

Societăţilor Naţionale
ale Crucii Roşii, au
inaugurat Fundaţia
Internaţională,
dedicată memoriei lui
Florence Nightingale
 Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
 In anul 1899, s-a creat Consiliul Internaţional
al Asistenţilor Medicali (I.C.N.), cu
susţinerea şi graţie muncii desfăşurate de
Florence Nightingale, prima şi cea mai
importantă organizaţie profesională, care
cuprinde azi, organizaţiile profesionale ale
asistenţilor medicali din 129 de ţări, printre
care şi România.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

In memoria ei, în
Anglia, bacnota
de 10 £, a fost
imprimată cu
chipul Doamnei
Florence
Nightingale
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
In Londra s-a deschis
Muzeul
Florence Nightingale
pentru a celebra
viaţa şi munca ei
dedicată îngrijirii
oamenilor sănătoşi şi
bolnavi.
 Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 EDITH CAVELL ( 1865 – 1915) – nursă engleză care
şi-a dedicat viaţa îngrijirii sănătăţii şi alinării suferinţei
oamenilor, a sosit în 1907 în Belgia, unde a condus
Institutul Medical Berkendael, care forma tinere nurse
venite din toata Europa.
 Pentru meritele sale din timpul primului război
mondial, astăzi, un mare spital din Bruxelles şi o stradă
îi poartă numele; la Londra, într-un parc celebru se află
statuia sa, iar pe placa de pe soclu sunt redate cele mei
importante fapte din viaţa ei, care au salvat peste 1500
de oameni, refugiaţi, răniţi sau prizonieri de război.
 Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 Regina Maria (1875 - 1938) a reprezentat, alături de
soţul ei, regele Ferdinand, unul dintre simbolurile
întruchipării Marii Uniri din 1918.
Numită de către oameni regina- mamă, mama
răniţilor, regina-soldat - pentru alinarea pe care a
adus-o răniţilor şi pentru curajul ei de a merge pe
front – Regina Maria a României a fost prezentă în
punctele cele mai fierbinţi ale Primului Război
Mondial, a suferit în refugiu alături de cei mulţi şi a
mers în spitalele cu cele mai serioase epidemii, pentru
a-i îngriji şi a-i încuraja cu prezenţa ei maternă pe cei
infirmi.
 Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 Regina Ana, născută în 1923 la Paris, a fost caporal,
apoi ofiţer în armata franceză şi a lucrat ca infirmieră
în spatele frontului, transportând sânge şi plasmă
pentru răniţi, conducând singură un jeep de război.
 A făcut o şcoală de infirmiere de ambulanță, a dus o
viață de cazarmă în toată regula, s-a îmbolnăvit de
“gălbenare” şi, în final, s-a întors la viața civilă în
1945, având în buzunar o soldă primită de la armata
franceză, precum şi Crucea de Război a Republicii
Franceze.
 Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 VIRGINIA HENDERSON (1897 – 1996) – a pus
bazele nursingului modern. S-a afirmat cu putere în
instruirea şi formarea în nursing şi mai ales în cercetare.
Este creatoarea primei teorii ştiințifice a nevoilor de
îngrijire a omului sănătos şi bolnav. Pacientul este o
entitate complexă, corpul şi sufletul fiind inseparabile.
 A urmat cursurile Şcolii Militare de Nursing în 1921, pe
cele ale Colegiului Profesorilor la Universitatea
Columbia, unde a absolvit în 1934, iar din 1934 până în
1948 a predat cursuri de nursing la aceeaşi universitate.
 Personalităţi din istoria
profesiei noastre
In 1953 VIRGINIA HENDERSON s-a alăturat
Şcolii de Nursing Yale, al cărei decan, Annie
Warburton Godrich
i-a fost mentor în primii ani de activitate
profesională. Aceşti ani petrecuți la Yale au
fost de maximă productivitate.
Virginia Henderson în calitate de profesor
emerit a fost şi consultant de nursing pentru
întreaga lume. A primit titlul de Doctor
Honoris Causa a Universității Yale.
 Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 Consiliul Internațional al Asistenților Medicali a
recunoscut în iunie 1985 că VIRGINIA
HENDERSON aparține lumii - când i-a fost înmânat
primul Premiu Christianne Reimann - admițând că
ideile ei au trecut dincolo de granițele naționale. Intr-
adevăr anii care au urmat i-au adus multe onoruri,
(doctor onorific) şi a fost solicitată să țină cursuri la
Colegiul Britanic Regal de Asistente Medicale, la
Sorbona şi la Asociația Japoneză de Nursing.
 Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 Premiul Christianne Reimann poartă numele primului secretar general
executiv al ICN ales în 1925, când consiliul şi-a stabilit sediul la Geneva.
 Originară din Danemarca, Christianne Reimann a crezut în potențialul
creator al asistenților medicali, a activat pentru afirmarea rolului autonom al
nurselor şi a lansat International Nursing Review
 Premiul exprimă recunoaşterea şi recompensa internațională pentru cele mai
prestigioase nurse din lume care au contribuit la dezvoltarea profesiei şi au
marcat istoria nursingului.
 1985: Virginia Henderson SUA
 1989: Nita Barrow, Barbados
 1993: Sheila Quinn, Marea Britanie
 1997: Dr. In nursing Mo-Im Kim, Coreea şi Dr. In nursing Hildegard
Peplau, SUA
 2005 : Dr. Margretta Madden Styles, SUA
 Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 Intreaga ei activitate a culminat cu publicarea
mai multor ediții a volumului Basic Principles
of Nursing în 1960 şi 1969, şi The Nature of
Nursing în 1966 şi 1991, o lucrare amplă în
care defineşte conceptul profesiei, evidenţiind,
totodată, implicaţiile acesteia pentru practică,
cercetare şi educaţie.
 Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 Din opera VIRGINIEI HENDERSON sunt foarte
cunoscute POSTULATELE, considerate astăzi
temelia instruirii în şcolile de nursing. Cităm, între
altele:
 Tot omul tinde spre independenţa sa şi o doreşte;
 Omul formează un tot – omul holistic, având 14 nevoi
fundamentale;
 Când o nevoie nu este satisfacută, individul nu este
complet, întreg şi independent;
 Personalităţi din istoria
profesiei noastre
 A descris rolul asistentei medicale ca fiind substitutiv
(înlocuind persoana), suplimentar (ajutând individul), şi
complementar (lucrând cu individul); Toate acestea cu scopul
de a ajuta individul/ pacientul să se descurce, pe cât posibil
singur.
Incepând din 1960 VIRGINIA HENDERSON a dat
nursingului o varietate de definiții în cadrul cărora funcția
principală o are asistenta. Una dintre acestea, clasică, este: “
asistenta face pentru alții, ceea ce ar face aceştia, dacă ar avea
puterea, dorința şi cunoştiințele necesare”; asistenta trebuie să-
l facă pe pacient să devină independent de îngrijiri, cât de
repede posibil.
 Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 “Nursingul înseamnă să ajuți individul, fie acesta bolnav
sau sănătos, să-şi afle calea spre sănătate sau recuperare,
să ajuți individul să-şi folosească fiecare acțiune pentru a
promova sănătatea sau recuperarea, cu condiția ca acesta
să aibă tăria, voința sau cunoaşterea, necesare pentru a o
face” - VIRGINIA HENDERSON 1952.

 .
 Nevoile fundamentale
 Printre modelele existente, modelul celor 14 nevoi
fundamentale ale pacientului,
sistematizate de Virginia Henderson se bazează pe
atingerea independenţei în satisfacerea acestor nevoi.
Majoritatea conceptelor şi modelelor demonstrează
necesitatea abordării persoanei prin prisma tuturor
nevoilor, fiind relevant că asistenta medicală, prin
natura profesiei, acordă îngrijiri persoanei - ca un
întreg bio-psiho-social, nu numai din punct de vedere
medical.
 Nevoile fundamentale
 Starea de boală reprezintă ruperea
echilibrului creat de organism cu mediul s ău,
stare ce constituie un semnal de alarm ă tradus
printr-o suferință fizică şi/sau psihică, o
dificultate sau o inadaptare la o situație nou ă,
provizorie sau definitivă.
 Acest dezechilibru este un eveniment negativ
pentru individ, ceea ce poate duce până la
respingerea socială a pacientului din anturajul
său.
 Nevoile fundamentale
 Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
 1. a respira;
 2. a se alimenta şi hidrata;
 3. a elimina;
 4. a se mişca, a păstra o bună postură;
 5. a dormi, a se odihni;
 6. a se îmbrăca şi dezbrăca;
 7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale;
 8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele;
 9. a evita pericolele;
 10. a comunica;
 11. a acţiona după credinţele sale şi valorile sale;
 12. a se realiza;
 13. a se recreea;
 14. a învăţa.
 A fi asistentă medicală înseamnă:
 să nu fi niciodată plictisită;
 să fi deseori frustrată;
 să fi înconjurată de probleme;
 să ai multe de făcut şi atât de puţin timp;
 să porţi o responsabilitate foarte mare şi să ai foarte puţină autoritate;
 să intri în vieţile oamenilor, ale copiilor şi să marchezi o diferenţă; unii te vor
binecuvânta, aţii te vor blestema;
 vei vedea oameni (copii) în starea lor cea mai proastă… şi în starea lor cea mai
bună;
 nu vei înceta niciodată să fi uluită de capacitatea oamenilor (copiilor) de a iubi,
de a îndura şi de curajul acestora;
 vei vedea viaţa începând şi sfârşindu-se;
 vei repurta victorii triumfătoare şi eşecuri devastatoare;
 vei plânge mult;
 vei râde mult;
 vei şti ce înseamnă să fi om şi să fi uman!
 Consiliul Internațional al
asistenților medicali
 Apreciază în Codul de etică pentru nurse, în 2007 că asistenții
medicali au 4 responsabilități fundamentale şi anume;
 De a promova sănătatea;
 De a preveni îmbolnăvirile = de a face profilaxie;
 De a păstra sănătatea;
 De a alina suferința
 De asemenea, conform ICN, nursele dezvoltă şi mențin
legătura între indivizi, familii, comunități şi furnizorii
îngrijirilor de sănătate, lucrează autonom şi colaborativ pentru
prevenirea bolilor şi a dizabilităților, conduc şi coordonează
îngrijirile.
 Consiliul Internațional al
asistenților medicali
 Asistenta medicală trebuie să aibă următoarele
calități:
 Competență profesională;
 Să acorde îngrijiri de sănătate fără discriminări;
 Să cunoască toată legislația din domeniul sanitar;
 Mult devotament, sensibilitate la suferința oamenilor,
tact, răbdare, perseverență, dragoste pentru aproapele
său, înțelegere pentru nevoile oamenilor, capacitatea
de a educa.
 Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 LUCREŢIA TITIRCĂ n. 1930, la Borşa –
Maramureş, este personalitatea română
contemporană cea mai proeminentă a profesiei
noastre.
 Din anul 1964 a devenit profesoară de Tehnica
Ingrijirii Bolnavului şi Directoare adjunctă la
Şcoala Sanitară din Baia Mare;
 Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 Din 1974 LUCREŢIA TITIRCĂ a fost numită
asistentă medicală şefă coordonatoare a
Spitalului Judeţean din Baia Mare, funcţie pe
care a onorat-o până în 1989, când s-a
pensionat.
 Şi după pensionare îşi continuă activitatea în
funcţia de Director al Şcolii Postliceale Sanitare
“ Carol Davila” din localitate.
 Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 Deţine o colecţie impresionantă de diplome, titluri de
onoare şi insigne, primite în ţară sau în străinatate, în
Austria, Elveţia, Danemarca, Republica Moldova şi a
obţinut tot atâtea premii, pentru contribuţia
importantă la afirmarea profesiei de asistent medical
în România şi pretutindeni;
 Este binecunoscuta autoare a peste 10 manuale,
pentru asistenţii medicali, care se regăsesc în
programele de învăţământ, examene şi concursuri;
 Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 In anul 2002, ca o recunoaştere deosebită a activităţii
sale, de peste 40 de ani în slujba profesiei şi a
oamenilor, LUCREŢIA TITIRCĂ a primit şi diploma
de
 “ CETĂŢEAN DE ONOARE” al Municipiului Baia
Mare
 A avut şi are în continuare capacitatea de a mişca
minţile şi inimile asistenţilor medicali, pentru a ridica
prestigiul acestei profesii, căreia şi-a dedicat întreaga
viaţă!
 Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 In munca sa pentru afirmarea şi dezvoltarea
profesiei de asistent medical, LUCREŢIA
TITIRCĂ a făcut pionierat prin cărţile scrise şi
poate fi asemuită cu celebrele înaintaşe în
domeniu: Florence Nightingale, Edith Cavell şi
Virginia Henderson, femei care au dat identitate
acestei profesii, au pus bazele nursingului
modern în lume şi şi-au dedicat viaţa îngrijirii
sănătăţii şi alinării suferinţei umane!
 Nursing înseamnă:
 Activitate de natură dependentă ( delegată ) – urmăreşte
indicațiile medicului şi oferă tratamentul necesar conform
prescripțiilor acestuia; medicul decide şi asistenta execută
tehnica de îngrijire respectivă;
 Activitate de natură independentă ( autonomă)

Decide, oferă îngrijire pacientului din proprie inițiativă,

stabileşte relații de încredere şi transmite informații
pacientului în legătură cu problemele de sănătate pe care le
are;
 Activitate de natura interdependentă – colaborează cu
ceilalți membri ai echipei medicale şi cu persoanele care
acordă îngrijiri globale pentru îndeplinirea scopului propus.
 Rolul nurselor
Indiferent de locul unde lucrează, asistenta medicală trebuie să
îndeplinească 3 roluri majore:
1. Practician = implică acțiuni de cunoaştere şi îngrijire directă/
satisfacere a nevoilor pacientului, familiei sau a celorlalte
persoane implicate;
2. Rol activ în cercetare = se referă la acele acțiuni întreprinse în
scopul studiului efectelor tehnicilor actuale de îngrijire precum
şi metodele care se impun pentru îmbunătățirea acestora;
3. Rolul de LIDER = rol de conducător care impune luarea
deciziilor, acte de relaționare şi influențarea acțiunilor altora în
vederea îndeplinirii scopului propus pentru binele pacientului
 ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI,
MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

 Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi

Asistenţilor Medicali din România se organizează şi
funcţionează ca organizaţie profesională, cu
personalitate juridică, neguvernamentală, de interes
public, apolitică, fără scop patrimonial, cu
responsabilităţi delegate de autoritatea de stat, având ca
obiect de activitate controlul şi supravegherea exercitării
profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de
moaşă şi, respectiv, a profesiei de asistent medical, ca
profesii liberale de practică publică autorizate.
 ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI,
MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

 Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi

Asistenţilor Medicali din România include peste 120 000 de
membri
 Activitățile exercitate cu titlu profesional de c ătre asistentul medical
generalist sunt:

• stabilirea nevoilor de îngrijiri generale de s ănătate şi furnizarea

serviciilor de îngrijiri generale de s ănătate , de natură preventivă,
curativă şi de recuperare;
• administrarea tratamentului, conform prescripțiilor medicului;
• elaborarea de programe şi desf ăşurarea de activități de educație
pentru sănătate ;
 ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI,
MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

 Activitățile exercitate cu titlu profesional de către asistentul

medical generalist sunt:
 desfăşurarea activităților de cercetare în domeniul îngrijirilor
generale de sănătate ;
 întocmirea de rapoarte scrise referitoare la activitatea
specifică desfăşurată;
 organizarea şi furnizarea de servicii de îngrijiri de sănătate
comunitară;
 pregătirea personalului sanitar auxiliar;
 desfăşurarea activităților de educație în instituții de
învățământ pentru pregătirea viitorilor asistenți medicali, etc.
Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în
Nursing – FEPI

 In Europa, în 2004 s-a înfiinţat Federaţia

Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în
Nursing – FEPI, al cărei scop fundamental este
promovarea sănătăţii şi securităţii pacienţilor şi a
tuturor cetăţenilor Europei.
 Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din
România este membru al FEPI, alături de alte
organizaţii profesionale din 20 de ţări.
Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în
Nursing – FEPI

 Unul dintre obiectivele FEPI este să impună

standarde comune, competenţe şi reguli de practicare
a profesiei similare în toate statele europene, astfel
încât pacienţii să beneficieze de îngrijiri de calitate,
indiferent de ţara în care locuiesc.
 Acest deziderat ia în considerare şi faptul că profesia
de asistent medical este europeană, se poate practica
în orice stat, iar din acest motiv trebuie să existe o
bază comună pentru toţi profesioniştii în exercitarea
profesiei.
Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în
Nursing – FEPI

 Codul de etică şi conduită pentru profesia de asistent

medical a fost elaborat de Grupul de lucru al FEPI,
din care au făcut parte asistenţi medicali din
OAMGMAMR, alături de reprezentanţi ai
organizaţiilor de reglementare din Spania, Italia,
Marea Britanie, Irlanda, Portugalia, Polonia, Grecia,
Croaţia, sprijiniţi de Comisia Europeană, de
specialişti în legislaţie europeană, internaţională şi în
drepturile omului.
Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în
Nursing – FEPI

 Codul de etică European pentru asistenţii medicali

are ca scop:

 Siguranţa şi protecţia celor ce primesc asistenţă

medicală în Europa ;
 Informarea pacienţilor şi a asistenţilor medicali cu
privire la standardele comune de etică şi de conduită
aşteptate de pacienţi, din partea tuturor asistenţilor
medicali care îşi practică profesia în Europa;
Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Reglementare în
Nursing – FEPI

 Pacienţii aşteaptă ca organele de reglementare

ale asistenţilor medicali să aibă sisteme pentru
a defini şi a monitoriza conţinutul, standardele
şi calitatea educaţiei şi a practicii necesare
pentru a deveni asistent medical şi pentru a
continua să lucreze ca asistent medical, la cele
mai înalte cote valorice ale profesionalismului.
 Concluzii:
 “Cei care au îmbrățişat această profesie sunt
chemați să aline suferințele, să ofere sprijin, să
ajute indivizii să se ocupe de propria sănătate, să
transforme "a fi bolnav" în "a fi sănătos".
 "Viața, acest dar prețios, dumnezeiesc, este adeseori
cu adevărat numai în mâinile asistentei" (Florence
Nightingale)