1

Ideologii contemporane
Libertarianismul
 2

1. Origini teoretice

2. Dreapta libertariană după 1945: varietăți intelectuale

3. Mișcări, think-tanks, partide libertariene

 3

1. Origini teoretice

Liberalismul clasic
John Locke:
•Teoria drepturilor naturale (viață – libertate – proprietate)
•Proprietatea: self-ownership – world-ownership

John Stuart Mill:

•Principiul vătămării, individualismul
•Libertatea de gândire - precondiție generală a progresului
•Libertatea economică - precondiție a prosperității

Herbert Spencer:
•Teoria incipientă a statului minimal; competiția liberă pe o piață nereglementată
(darwinismul social)
 4

1. Origini teoretice

Tradiția anarhistă
•Pierre Joseph Proudhon, William Godwin, Piotr Kropotkin: caracterul intrinsec rău al
statului, necesitatea înlocuirii acestuia cu forme de asociere liberă între indivizi

“To be governed is to be watched, inspected, spied upon, directed, law-driven, numbered,

regulated, enrolled, indoctrinated, preached at, controlled, checked, estimated, valued,
censured, commanded, by creatures who have neither the right nor the wisdom nor the
virtue to do so. To be governed is to be at every operation, at every transaction noted,
registered, counted, taxed, stamped, measured, numbered, assessed, licensed, authorized,
admonished, prevented, forbidden, reformed, corrected, punished. It is, under pretext of
public utility, and in the name of the general interest, to be place under contribution,
drilled, fleeced, exploited, monopolized, extorted from, squeezed, hoaxed, robbed; then, at
the slightest resistance, the first word of complaint, to be repressed, fined, vilified,
harassed, hunted down, abused, clubbed, disarmed, bound, choked, imprisoned, judged,
condemned, shot, deported, sacrificed, sold, betrayed; and to crown all, mocked, ridiculed,
derided, outraged, dishonored. That is government; that is its justice; that is its morality.”
(Pierre Joseph Proudhon)
 5

1. Origini teoretice

Economia politică clasică

Adam Smith, David Hume
•Mâna invizibilă, interacțiunea liberă a indivizilor mânați de interese egoiste pe piață
•Viciile private – virtuți publice
•Diviziunea socială (spontană) a muncii duce la creșterea productivității/prosperității

Școala Austriacă
Carl Menger, Ludwig von Mises, Hans Herman Hoppe
•Abordare unificată a explicației comportamentului uman (praxeologie)
•Teoria subiectivistă a utilității marginale și a prețurilor
•Dobânda ca expresie a preferinței raționale pentru un bun azi și nu în viitor
(preferință de timp)
•Inflația – consecința intervenției pe piața monetară, nu eșec al acesteia
 6

1. Origini teoretice

Liberalismul postbelic
Friedrich von Hayek
•Piața liberă este singurul mecanism care poate produce cunoaștere (a preferințelor
individuale, a valorii bunurilor)
•Calculul economic și planificarea – imposibile
•Statul bunăstării/intervenționist – orice intruziune în piață nu face decât să extindă
domeniul de intervenție

Școala de la Chicago
Milton Friedman, George J. Stigler, Ronald Coase
•Contra intervenționismului keynesian: orice intervenție/reglementare va crea
beneficiari politici care vor presa pentru și mai multă reglementare (socialism)
•Minimizarea cheltuielilor publice
•Eliminarea controlului politic al prețurilor/salariilor
•Eliminarea/minimizarea intervenției băncilor centrale asupra masei monetare
 7

2. Dreapta libertariană după 1945: varietăți intelectuale

Anarho-libertarianismul (Murray Rothbard, David Friedman)

•Axioma nonagresiunii
•Critica libertarianismului minarhist: statul nu apare în mod necesar prin acțiunea
mâinii invizibile (nu există ”concepția imaculată” prin care statul minimal apare
automat din interacțiunile libere ale indivizilor înzestrați cu drepturi naturale
•Taxarea – echivalent al muncii forțate; înrolarea obligatorie – sclavie
•Prin urmare este un hoț/(”bandit staționar” care produce inegalitate și sărăcie
•Orice bunuri publice (inclusiv securitatea) pot fi furnizate pe o piață privată fără
monopol al violenței
•Pacifism
•Critica conservatorismului de dreapta/libertinismul (decriminalizarea prostituției,
drogurilor etc.)
 8

2. Dreapta libertariană după 1945: varietăți intelectuale

Libertarianismul (minarhist) de dreapta (Robert Nozick)

•Explicație economică a apariției statului (entitate politică) prin acțiunea mâinii
invizibile
•Statul minimal este legitim; orice stat mai mult decât minimal este nelegitim
•Teoria dreptății ca îndreptățire: 1. achiziție; 2. transfer, 3. rectificare. ”De la fiecare
cum alege fiecăruia după cum este liber ales”
•Statul jandarm de noapte are o singură prerogativă: apărarea drepturilor naturale.
•Clauza lockeană – pentru resurse rare.
•Statul minimal e o meta-utopie (singura formă de stat sub care pot coexista
comunități cu orice orientare ideologică – comunaliste, anarhiste, religioase etc. – cu
condiția să fie asocieri libere)
 9

2. Dreapta libertariană după 1945: varietăți intelectuale

Libertarianismul de stânga (”left-libertarians” - Michael Otsuka, Peter Vallentyne,

Hillel Steiner, Philippe van Parijs)
•Clauza lockeană – obligatorie (să lași din bunurile exterioare la fel de mult și la fel
de bun și celorlalți
•Naturală este doar proprietatea asupra sinelui (self-ownership, nu și world-
ownership)
•Atunci când proprietatea asupra sinelui este amenințată, proprietățile exterioare pot fi
redistribuite.
•Sub (falsa) axiomă a dreptului de proprietate, capitalismul generează sclavie salariată
•Proprietatea comună asupra resurselor exterioare justifică UBI (venit minim
universal) (van Parijs)
 10

3. Mișcări, think-tanks, partide libertariene

Poli instituționali
•Mont Pelerin Society (1947)
•Cato Institute (1977)
•Ludwig von Mises Institute (1982)

În România
•Institutului „Ludwig von Mises România” – Dan Cristian Comănescu, Bogdan
Glăvan
•asociaţia Liberalism.ro – Emanuel Socaciu, Gabriel Mihalache
•Centrul de Analiză şi Dezvoltare Instituţională (CADI) – Horia Terpe, Ionuţ Sterpan,
Vlad Tarko, Dragoş Paul Aligică
 11

3. Mișcări, think-tanks, partide libertariene

Partide libertariene:
Libertarian Party (USA, 1971, David Nolan)
•Suport pentru politicile de dereglementare, reducere a fiscalității, privatizare a
serviciilor/companiilor publice de tip Reagan-Thatcher
•Reducerea cheltuielilor de apărare
•Demontarea programelor de acțiune afirmativă
•Critica finanțării publice a educației, programele Medicare/Medicaid
•Legalizarea drogurilor, avortului, a căsătoriei între persoane de același sex

Libertarian Alliance (UK), Libertarian Party of Canada, Libertarian Party of New

Zealand, Movimento Libertario (2005, Italia; Istituto Bruno Leoni)
 12

Bibliografie

Boaz, David, Libertarianism: A Primer, The Free Press, 1997

Friedman, Milton, Capitalism and Freedom, Chicago, University of Chicago Press, 1962.
Hayek, Friedrich, Drumul către Servitute, Humanitas, Bucureşti, 2008.
Mises, Ludwig Von, Human Action, Ludwig von Mises Institute, [1949] 2008.
Mises, Ludwig Von, Socialism: An Economic and Sociological Analysis, Londra, Jonathan Cape, 1936.
Popper, Karl Raimund, Societatea deschisă şi duşmanii săi, Bucureşti, Humanitas, 2005.
Rothbard, Murray, For a New Liberty. The Libertarian Manifesto, Ludwig von Mises Institute, 2002.
Rothbard, Murray, The betrayal of the American Right, Ludwig von Mises Institute, 2007.
Nozick, Robert, Anarchy, State and Utopia, Basic Books, 1974.
Vallentyne, Peter, Steiner, Hillel, The origins of left‑libertarianism: An anthology of historical
writings, Palgrave MacMillan, 2000.