MORFOPATOLOGIA

APARATULUI RESPIRATOR
BRONHOPULMONARE

 INFECȚIIPULMONARE
 BOLI PULMONARE OBSTRUCTIVE
CRONICE
 ATELECTAZIA
 BOLI PULMONARE RESTRICTIVE
 TUMORI
 PATOLOGIA PLEUREI
 Infecţii pulmonare

I. PNEUMONIA BACTERIANĂ ACUTĂ

• PNEUMONIA LOBARĂ
• BRONHOPNEUMONIA

II. PNEUMONIA ATIPICĂ PRIMARĂ

(PNEUMONIA INTERSTIȚIALĂ)

III. PNEUMONIA LA IMUNODEPRIMAȚI

IV. TUBERCULOZA PULMONARĂ

PNEUMONIA BACTERIANĂ ACUTĂ

 Inflamație acută exudativă secundară infecției bacteriene

aerogene

 Microscopic: localizarea exudatului în alveolele pulmonare

 Macroscopic: condensare pulmonară

CLASIFICARE:
 PNEUMONIA LOBARĂ
 PNEUMONIA LOBULARĂ (BRONHOPNEUMONIA)
Pneumonia bacteriană - 2 pattern-uri de distribuție anatomică:
- bronhopneumonie lobulară
- pneumonie lobară

- consolidarea pe alocuri a plămânului → bronhopneumonie

- consolidarea unei mari porțiuni a unui lob sau a unui lob întreg → pneumonia lobară lobară
 PNEUMONIA LOBARĂ

= inflamaţie acută exudativă

 Localizare - alveolele pulmonare, cu afectarea unui

lob pulmonar în întregime

 Etiologie:
 Streptococcus pneumoniae (pneumococ) ˃95%
Evoluţie

Evolutie - 4 stadii:

 Congestie → alveolita seroasă (zilele 1, 2)

 Hepatizaţie roşie → alveolita fibrinoasă (zilele 3, 4)
 Hepatizaţie cenuşie → alveolita leucocitară (zilele 5, 6, 7)
 Rezoluţie (zilele 8-9 → 3 săptămâni)
 Stadiul I
Stadiul de congestie

 Macroscopic
- Lobul pulmonar afectat este:
▪ mărit de volum, moderat
consolidat
▪ roşu-violaceu
▪ la secţionare se scurge un
lichid sanguinolent, parţial
aerat
 Stadiul I
Alveolita seroasă

 Microscopic:
• Congestia capilarelor parieto-

alveolare
• Lumenul alveolar → exudat

seros - material eozinofil bogat

în proteine ce conține hematii,
bacterii (Gram), rare PMN-n
 Stadiul II
Stadiul de hepatizaţie roşie

 Macroscopic:
- Lobul pulmonar este:
▪ mărit de volum
▪ ferm – consistenţa ficatului
(hepatizaţie)
▪ roşu-brun
▪ suprafaţa de secţiune uscată, rugoasă
 Stadiul II
Alveolita fibrinoasă

 Microscopic:
- Congestia capilarelor parieto-
alveolare
- Lumenul alveolar → exudat
fibrinos sub forma de reţea

coloraţia Mallory
 Stadiul III
Stadiul de hepatizaţie cenuşie

 Macroscopic:
- Lobul pulmonar este:
▪ mărit de volum
▪ ferm – consistenţa ficatului
(hepatizaţie)
▪ cenuşiu
▪ la secţionare se scurge un lichid tulbure
(bogat în neutrofile)
Hepatizaţie cenuşie
 Stadiul III
Alveolita leucocitară
 Microscopic:
 Congestia capilarelor parieto-alveolare
 Lumenul alveolar → exudat purulent bogat în neutrofile şi macrofage
 Pneumonia lobară - rezoluţie

Exudatul consolidat în spațiile alveolare → digestia enzimatică progresivă → resturi granulare,

semifluide care sunt resorbite, ingerate de macrofage, expectorate și organizate de fibroblaste
 BRONHOPNEUMONIA

= inflamaţie acută exudativă, cu formare de focare de condensare, separate

prin parenchim normal aerat
 Localizare:
• bronşiole şi alveolele adiacente
 Etiologie bacteriană:
• Staphylococcus aureus

• Haemophilus influenzae

• Pseudomonas aeruginosa
 Frecvent → vârste extreme – copii şi vârstnici
Bronhopneumonia
“Pneumonia în focare, Pneumonia lobulară”

Macroscopic:
- focare de consolidare (cenuşii-
galbene cu diametru de 3 - 4 cm)
separate de parenchim pulmonar
normal, aerat.
 Bronhopneumonia (Pnemonia lobulară)

 Microscopic:
 exudat purulent în:
- pereţii şi lumenul bronşiolelor
- extindere la alveolele de vecinătate
 exudat inflamator în diferite stadii de
evoluţie:
- Alveolita leucocitară
- Alveolita fibrinoasă
- Alveolita seroasă

!!! Între focarele de bronhopneumonie

există PARENCHIM PULMONAR
AERAT
Bronhopneumonia Pneumonia lobară
Complicații

 Abces pulmonar - formarea abcesului, mai ales cu agent etiologic:

Pneumococ de tip 3 sau Klebsiella (complică stadiul de alveolită
leucocitară)
 Carnificaţia pulmonară – organizarea conjunctivă a exudatului fibrinos
alveolar
 Complicații pleurale – pleurezie fibrinoasă, pleurezie purulentă (empiem
pleural)
 Bacteriemie ce poate determina:
- endocardită infecţioasă,
- pericardită supurată,
- septicopioemie cu localizare în creier, rinichi, splină, meninge,
- artrită supurată.
Abces pulmonar recent

Abcese recente
Abcesul pulmonar cronic
Carnificaţia pulmonară
Pleurezia fibrinoasă
Pneumonie interstiţială
(Pneumonia atipică primară)

 “Interstiţială “– exudatul inflamator este localizat la

nivelul pereţilor alveolari

 “Atipică “– exudatul intra-alveolar este absent

 Etiologie :
 Mycoplasma pneumoniae
 Virusuri – gripal, sinciţial respirator, rujeolic, adenovirusuri,
rhinovirusuri
 Pneumonia interstiţială
 Perete alveolar:
- îngroşarea peretelui alveolar prin
congestie, edem şi infiltrat inflamator
mononuclear (Ly, Mf, Plasm)

crearea unui bloc alveolo-capilar

 Bronşiolita acută necrotizantă
 infiltrat inflamator limfocitar
intraparietal
 descuamarea epiteliului bronşiolar

LUMENUL ALVEOLAR
Complicaţii: ESTE LIBER
 IR prin bloc alveolo-capilar (cel necrozate + mucus blochează alveolele şi bronşiolele –
membrane hialine).
 suprainfecţia bacteriană
 Pneumonia cu Pneumocystis carinii

 Survine în colectivităţi de sugari și copii

distrofici cu spitalizări repetate,
imunodeprimați (SIDA)
 Etiologie : Pneumocystis jirovecii
(carinii) (germene oportunist) =
protozoar/fung?

 Macroscopic:
 Plămân condensat, roşu-violaceu,
gelatinos pe secţiune.

 Microscopic:
 Perete alveolar îngroșat prin:
- infiltrat inflamator limfo-plasmocitar
- congestia capilarelor parieto-alveolare
 Lumen alveolar - exudat spumos
(chisturi de trofozoizi)
 Pneumonia de aspiraţie (Pneumonia chimică)

Etiologie – alimente, conţinut gastric, corpi străini, lichid

amniotic şi material infectat din cavitatea orală

a. Aspirarea de material steril (ex. conţinut gastric) →

Pneumonia chimică: manifestată prin edem pulmonar
hemoragic

b. Aspirarea de material ne-steril – bronhopneumonie cu

multiple arii de necroză şi supuraţie

c. Aspirarea de lichid amniotic la nou-născut – pneumonia

de aspiraţie de lichid amniotic - celule amniotice şi
keratinocite răsucite similare cu frunzele veştede colorate
intens hematoxilinofil, dispuse în lumenul alveolar asociate
cu exudat inflamator acut.
Pneumonia de aspiraţie cu lichid
amniotic

- celule amniotice şi keratinocite răsucite

similare cu frunzele veştede colorate
intens hematoxilinofil, dispuse în lumenul
alveolar asociate cu exudat inflamator
acut.
 Bronhopneumonia de hipostază

 Bolnavi
- în decubit,
- tetraplegici,
- stază pulmonară.

 Acumulare de lichid în părţile declive - mediul

favorizant pentru dezvoltarea bacteriilor din
tractul respirator superior
Tuberculoza pulmonară

 Boală infecţioasă pulmonară cu transmitere aerogena care determină în

ţesuturi inflamaţie cronică granulomatoasă
 Etiologie: M. tuberculosis

 Tipuri
 Primară (primoinfecţie) - copil
 Secundară – adult
o reactivarea complexului primar vindecat
o reinfecţie exogenă - rar
Mycobacterium tuberculosis
(Bacilul Koch)

- Bacil nesporulat, lipsit de motilitate, acido-

alcolo rezistent, aerob;
- Coloraţie de evidenţiere: Ziehl-Neelsen;
- Lungime 2-4 μm şi 0,2-0,5 μm lăţime;
- Parazit intracelular facultativ de obicei în
macrofage;
- Timp de multiplicare mare, 15-20 ore –
vizualizarea coloniilor pe medii de cultură în 4-
6 săptămâni .
Histopatologie
Histopatologie
 Tuberculoza pulmonară primară

 Afectează în general copii (primul

contact cu bacilul Koch)

- Morfologic se caracterizează prin

apariţia complexului Ghon:
 Afectul primar (leziune
circumscrisă cu un diametru de 1
cm)
 Limfangită TBC
 Limfadenită TBC
Tuberculoza pulmonară primară

 Evoluție favorabilă (în majoritatea cazurilor):

- evoluţia asimptomatică,
- leziunile se vindecă prin fibroză +/- calcificare

 Evoluţie nefavorabilă:
- leziunile complexului primar evoluează cu apariţia
TUBERCULOZEI PRIMARE PROGRESIVE
Tuberculoza primară - vindecare

Focar Ghon vindecat

Tuberculoza primară progresivă

!!! Tuberculoza primară progresivă (rar; SIDA/imunodeficienţe)

• Pneumonie cazeoasă primară
• prin extinderea focarului Ghon la un întreg segment sau lob.
• ± lichefiere şi drenaj = cavernă primară tbc
• Bronhopneumonie tbc
• Prin fistulă + drenaj bronşic
• Noduli policiclici
• Tbc. miliară (diseminare hematogenă)
• Paucibacilară = Tbc izolată de organ
• Masivă = Tbc miliară generalizată
Pneumonia cazeoasă

 Afectul primar se lărgeşte treptat,

având un aspect compact, galben-
cenuşiu, consistenţă scăzută (necroză
cazeoasă)
Cavernă pulmonară
Tubeculoza primară progresivă

Bronhopneumonia tbc
Tuberculoza miliară generalizată

 Apare prin diseminarea

hematogenă a bacilului Koch
→ erodarea unei vene pulmonare →
disemninare generalizată
→ erodarea unei artere pulmonare →
disemninare la nivel pulmonar

 Localizată în diferite organe:

pulmon, ficat, splină, etc.

 Tuberculii miliari:
 leziuni mici (1-3mm),
 cenuşii-gălbui,
 diseminaţi pe toată suprafaţa
organului
Tuberculoza primară progresivă

TBC miliară Panicum miliaceum (mei)

 Tuberculoza pulmonară secundară

 Reactivarea unei infecţii vechi – frecvent

 Reinfecţie – rar

! Doar 5% din cei cu TBC I vor dezvolta TBC II !

 Caracteristic:
 Leziunile pulmonare sunt mai distructive
 Are tendinţă la cronicizare, cu fibroză
 Macroscopic:
 Începe la vârf –nodul apical (1-2 cm)
▪ Evoluţie favorabilă = încapsulare + fibrozare + calcificare
→ nodul fibro-calcar
▪ Evoluţie nefavorabilă → tuberculoza secundară progresivă
 TBC pulmonară secundară

 Leziuni apicale nodulare

 Tuberculoză pulmonară secundară
progresivă
- Nodul Assman
- Infiltrat tuberculos apical
- Tuberculoză fibro-cazeoasă cavitară
apicală
- Tuberculoză fibro-cazeoasă cavitară
avansată

!! Afectarea pleurei (întotdeauna!!)

▪ Pleurezie sero-fibrinoasă,
▪ Empiem pleural,
▪ Pleurită fibroasă obliterantă.
Complicaţiile tuberculozei pulmonare
secundare progresive
 Bronhopneumonia TBC
- Diseminarea BK pe cale bronşică
- Tuberculi policiclici:
▪ Dimensiuni de 0,5cm
▪ Centraţi de o bronşiolă
▪ Contur dantelat
 Pneumonia TBC
 Tuberculoza miliară
- Diseminarea BK pe cale hematogenă
- Tuberculi miliari
Complicaţiile tuberculozei pulmonare
secundare progresive
 Tuberculoza
secundară

Pneumonie cazeoasă
Tuberculoza secundară
 Tuberculoza secundară

Bronhopneumonia tbc
Tuberculoza secundară miliară
Tuberculoză miliară - splină
 !!!! Granulomul tuberculos

 3 tipuri de celule
 Celule gigante multinucleate
Langhans
 Celule epitelioide – placard in
jurul celulei gigante
 Limfocite T specific
sensibilizate
 Trăsături:
 Confluare
 Necroză de cazeificare
BOLI PULMONARE OBSTRUCTIVE
CRONICE
Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC)= grup de
boli ce au în comun limitarea cronică a circulației aerului prin plămâni

Localizare:
- acin Localizare:
Morfologie: - bronhii mari
- distrucţia pereţilor Morfologie:
- dilatarea spaţiilor - hiperplazie glande
aeriene mucoase
EMFIZEM - hipersecreţie de
Simptome:
- dispnee PULMONAR mucus
Simptome:
- tuse
- expectoraţie
ASTMUL BRONŞITA
BRONŞIC BPOC CRONICĂ

Localizare: Localizare:
- bronhie BRONŞIECTAZIA - bronhie
Morfologie: Morfologie:
- hiperplazie celule - dilatarea cãi aeriene
musculare netede - distrucţia pereţilor
- hipersecreţie de mucus Simptome:
- inflamaţie - tuse
Simptome: - febrã
- tuse - expectoraţie
- dispnee/wheezing
Emfizemul

Definiţie: distensia anormală și distrucţia cu caracter

permanent a spaţiilor aeriene situate distal de bronhiola
terminală, însoţită de distrucţia pereţilor fără fibroză
evidentă

BT

BR

BR
SA

Emfizem
 Emfizemul

↓Antielastază Deficienţă α1
FUMAT Α1 antitripsină antitripsină

↑Elastaza – PMN
- Mf
Lezarea fibrelor EMFIZEM
elastice

Patogeneză – teoria elastază - antielastază

Există 4 tipuri :
 centroacinar (95%)
 panacinar/panlobular
 paraseptal/distal
 neregulat
Emfizem

Centroacinar Panacinar
Emfizem Emfizem

Centroacinar Panacinar (panlobular)

Emfizem bulos

- Formă rară
- Arii de fibroză, cicatrici adiacente pleurei
- Zona periferică a acinului, mai F lobi
superiori
- Ma: bule mari 0,5-2cm, unice/multiple;
prin rupere-pneumotorax
Emfizemul
pulmonar

 Macroscopic:
 Pulmonul emfizematos:
 mărit de volum, destins
 palid
 elasticitate pierdută
 margini rotunjite
 pigment antracotic redus/dispărut
 amprentele costale vizibile

 La compresiune:
 pulmonul nu se colabează
 crepitații reduse

 Pe secṭiune:
 spongios (veziculos) este evident
 la comprimarea fragmentului pulmonar se
scurge o cantitate redusă de sânge
 Emfizemul

 Microscopic:
 alveole pulmonare cu pereţi alveolari rupţi, cu spaţii aeriene largi – bule de
emfizem
 pereţii alveolari sunt subţiri cu reducerea numerică a vaselor parietale
 Bronşita cronică

 Definiţie: tuse persistentă cu spută productivă pentru cel

puţin 3 luni, 2 ani consecutivi.

 Tipuri:
 simplă – fără semne de obstrucţie a fluxului aerian
 bronşită cronică astmatiformă - asociată cu hiperreactivitatea căilor aeriene
și bronhospasm intermitent
 bronşită cronică obstructivă – asociată cu emfizem, fumători cu obstrucţie
cronică a fluxului aerian

 Etiopatogenic
- factori iritativi cronici – căi aeriene mari
- factori microbieni persistenți – căi aeriene mici (îngustare inflamatorie +
fibroză – marcant circulația aerului în alveole)
 Bronşita cronică
 Macroscopic

 Pe secţiune:
 pulmonii prezintă desen bronşic bine conturat
 bronhiile mari- pereṭi îngroşaṭi, prin congestia și
tumefierea mucoasei

 La compresiune:
 conținut mucinos/mucopurulent

!!! Evoluţie:
- leziuni de metaplazie caliciformă
- metaplazie scuamoasă
- şi/sau displazie
 Bronşita cronică
- Epiteliul bronșic:
 Celule ciliate reduse numeric
 Hiperplazia celulelor caliciforme
 Metaplazie scuamoasă a epiteliului bronşic

- Corion:
 Hipertrofia și hiperplazia glandelor
mucoase
Bronşita cronică
Examen microscopic
LA NIVELUL EPITELIULUI
 Hiperplazia de celule
caliciforme
 Membrana bazală îngroşată
↑↑↑de celule caliciforme (CC) –
vâscos → aglutinarea şi
formarea de dopuri
BT/BR
hipersecreţie de mucus
mucoasa → aspect micropapilar diminuarea lumenului
CC - aglomerate în epiteliul de
tapetare

LAMINA PROPRIA
 Edem
 Congestie
 Infiltrat inflamator cronic

SUBMUCOASA
 Glandele tubulo-acinoase
hipertrofiate
* Infiltrat inflamator cronic:
 peribronşic
 parenchimul pulmonar
adiacent
 Bronşita cronică
 Gradul de severitate, tradus prin creşterea în
dimensiuni a glandelor, poate fi cuantificat prin
indicele Reid, reflectă raportul dintre

grosimea stratului grosimea zonei de perete măsurată:

.de glande mucoase între epiteliu şi cartilaj

 În mod normal,
 indicele Reid este 0,44
 valoarea sa crescută:
- severitatea
- caracterul evolutiv al leziunilor

BPOC - indicele Reid 0,52

 Complicații

• Insuficiență respiratorie
• HTP, CPC, ICD
• MP epidermoidă și DP – CBP
• EP CENTROLOBULAR
 Astmul bronşic

CARACTERISTICI GENERALE
 Proces inflamator cronic asociat:
 bronhoconstricṭie episodică îngroşarea globală a pereṭilor componentelor
 creşterea secreṭiei de mucus arborelui bronşic
Astmul bronşic

Factori declanșatori:
- Praf de casă
- Infecții virale la copii
- Medicamente
- Gaze iritante
- Stres fiziologic, efort, aer rece

Diferențierea AB extrinsec/ AB intrinsec

 Astmul bronşic

 Macroscopic
 Pulmonii
 măriṭi de volum
 supradestinşi (hiperaeraţie) → EMFIZEM
 +/- arii mici de atelectazie
ASPECTUL CARACTERISTIC
 Bronşii şi bronşiole:
▪ perete gros
▪ lumen → obstruat de DOPURI de mucus (gros, consistent)

aglutinarea proteinelor din membranele celulare ale Eos distruse 

mucus

mucus
 Astmul bronşic

 Microscopic
MUCOASĂ:
 Epiteliu:
• hiperplazia celulelor caliciforme
• metaplazie caliciformă
• îngroşarea MB
 Lamina Propria:
• edem
• infiltrat inflamator ↑↑↑ (PM-N, PM-E, Ly T, mastocite)
• congestie
 Suplimentar:
• mucus etalat pe suprafaţa epitelială
• descuamare epitelială

SUBMUCOASĂ:
• hiperplazia şi hipertrofia glandelor bronşice

MUSCULARĂ:
• hiperplazia şi hipertrofia CMN
 Astmul bronşic
 Microscopic

Histologic, DOPURILE de mucus conṭin

 grupuri de epiteliu descuamat (spiralele Curschmann)
 ↑↑↑ eozinofile
 cristale Charcot-Leyden

Cristale Charcot-Leyden

Spiralele Curschmann în lumen bronșic

Bronşiectazia
 Definiţie: dilatarea anormală permanentă a bronșiilor mici și mijlocii
asociată cu supurație (dobândită/congenitală)
Originea - asociată cu următoarele situaţii:
 obstrucţia bronşică
o prin tumori
o corpi străini
o dopuri de mucus (segment de pulmon obstruat) sau astm atopic şi bronşită cronică
 infecții bronho-pulmonare repetate - pneumonia necrotică determinată de b. Koch,
stafilococ sau infecţii mixte
 congenitală sau ereditară
o bronşiectazia congenitală (defect în dezvoltarea bronşiilor)
o fibroza chistică
o sechestrarea pulmonară intralobară
o stări de imunodeficienţă
o imobilitatea cililor şi sindrom Kartagener
 Bronşiectazia
CARACTERISTICI GENERALE
!! Leziuni inflamatorii cronice necrotizante

 distrugerea muşchilor şi a țesutului elastic - PB

 dilatarea permanentă a bronşiilor şi bronşiolelor

Bronşiectazia localizatã
Bronşiectazia generalizatã
Bronşiectazia
 Macroscopic
 afectarea lobilor inferiori uni /bilateral, mai severă în bronşiile mai distale
 dilatarea bronşiilor x 4 ori dimensiunea normală
 bronşiectazii cilindroide (ca un tub) sau fuziforme sau sacciforme
 •Bronşiectazia
Examen macroscopic
 Macroscopic
 Peretele bronşiilor şi bronşiolelor
Pulmon BRONŞIECTAZIE
• dilatat/îngroşat – toată circumferinţa
• dur
• culoare alb-cenuşie
• lumenul – secreţie mucoasăă/mucopurulentă
Bronhii dilatate, perete îngroșat
 Parenchimul pulmonar adiacent
Pulmon normal
• indurat
• neaerat
• culoare alb-cenuşie / gălbuie
• arii de emfizem sau focare bronhopneumonice

 Aria pulmonară interesată

• radiază benzi fibroase → pulmon din jur
• consistenţă crescută
• pleura corespondentă îngroşată / aderenţe
Leziunile din imagine
• septurile interlobare şi interlobulare – evidente
 spații aeriene dilatate
 fibroză în parenchim
 necroza - sursa sputei urât mirositoare
 Bronşiectazia

 Microscopic: forme active / cronice

 ulceraţii ale bronşiilor cu exudat F-L în suprafață
 inflamaţie acută şi cronică
 fibroza pereţilor şi peribronşic – cicatrici +dilatații
 abcese în parenchimul pulmonar
 MP epidermoidă și DP în epiteliul restant
 Complicaţii
 cord pulmonar cronic
 abcese cerebrale pioemice (micotice)
 amiloidoza sistemică reactivă

Bronhii dilatate, perete îngroșat

Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC)
Localizare:
- acin Localizare:
Morfologie: - bronhii mari
- distrucţia pereţilor Morfologie:
- dilatarea spaţiilor - hiperplazie glande
aeriene mucoase
EMFIZEM - hipersecreţie de
Simptome:
- dispnee PULMONAR mucus
Simptome:
- tuse
- expectoraţie
ASTMUL BRONŞITA
BRONŞIC BPOC CRONICĂ

Localizare: Localizare:
- bronhie BRONŞIECTAZIA - bronhie
Morfologie: Morfologie:
- hiperplazie celule - dilatarea cãi aeriene
musculare netede - distrucţia pereţilor
- hipersecreţie de mucus Simptome:
- inflamaţie - tuse
Simptome: - febrã
- tuse - expectoraţie
- dispnee/wheezing
Atelectazia

= lipsa expansiunii parenchimului pulmonar cu pierderea

conținutului pulmonar și condensare pulmonară

 Tipuri
 Atelectazia nou-născutului: expansiunea incompletă a pulmonului la
nou-născut
 Atelectazia dobândită: colapsul alveolelor anterior aerate, la adult
Atelectazia nou-născutului

 Primară
▪ la copiii prematuri (la care nu s-a instalat complet procesul respirator)
▪ centri respiratori incomplet formați + hipoxie intrauterină (nașteri
laborioase)
 Secundară
▪ sindromul de distresă respiratorie a nou-născutului – boala
membranelor hialine
Atelectazia nou-născutului

 Macroscopic:
 Pulmoni roșu-închis, fără crepitații, cauciucați pulmon Docimazia (-)
 Docimazia (-) = fragmentul nu plutește

 Microscopic:
Alveole de tip fetal (epiteliu cubic, lumen redus cu precipitat fin granular + lichid amniotic,
pereți groși)
 Atelectazia dobândită/colaps pulmonar

 TIPURI:
 obstructiv (resorbtiv) secreţii mucoase/muco-purulente
▪ astm, bronşita cronică,
▪ bronşiectazie, stări postoperator/comatoase
▪ aspiraţie de corp străin, tumori, adenopatie, anevrism
 compresiv
▪ revărsate pleurale
▪ tumori (pleurale sau pulmonare)
▪ hemotorax
▪ pneumotorax
 de contracţie
▪ modificări fibroase
▪ localizate
▪ generalizate
 pulmonare
 pleurale

Complicaţii
 infecţia
 fibroza pulmonară
 HT pulm (IC dr.)
Atelectazia
Ma: pulmon retractat, roșu-violaceu, consolidat
Mi: aspect similar AT nou-născutului
Sindromul de distresă respiratorie a adultului

= boală pulmonară restrictivă acută determinată de alterare alveolară difuză

care apare în condiții de:

 Lezarea directă a pulmonului

▪ Infecţii virale
▪ Inhalarea de gaze toxice
▪ Aspirare conţinut gastric
▪ Embolia
▪ Acţiunea toxică a O2
 Afecţiuni sistemice extrapulmonare
▪ Şoc toxico-septic, hemoragic, post-traumatic
▪ Pancreatita acută hemoragică
▪ Hemodializă
▪ R. de hipersensibilizare, medicamente...
 Sindromul de distresă respiratorie a adultului

Creşterea permeabilităţii capilarelor alveolare, secundar lezării

- endoteliului Fibrină
- epiteliului alveolar
Exudat

I. Faza exudativă MH
 Exudat parieto-alveolar
 Distrugerea celulelor endoteliale şi epiteliului alveolar
 Exudat în lumenul alveolar (fibrină + detritus necrotic = membrane
hialine) → blochează schimburile gazoase
II. Faza proliferativă
 Regenerarea epiteliului alveolar (cu pneumocite II)
III. Faza de fibrozare (intra-alveolară şi parietală)
Sindromul de distresă respiratorie a adultului

Membrane hialine → blochează schimburile gazoase = deces

fibrină + detritus necrotic

Sindromul de distresă respiratorie la nou-născut (Boala
membranelor hialine)

 Cauze de distresă respiratorie la nou-născut:

 Sedarea mamei la naștere
 Traumatism cranio-cerebrale fetale, la naștere
 Asfixiere prin aspirație de sânge / lichid amniotic
 Hipoxie intrauterină (circulara de cordon).
+
 SDRnN (Boala membranelor hialine)
▪ prematuri (< 34 săpt, < 2500 g)
▪ mamă cu DZ, cezariană înainte de declanșarea travaliului, asfixie
prenatală.
Sindromul de distresă respiratorie la nou-născut (Boala
membranelor hialine)

 Mecanism:
 Deficiență de surfactant pulmonar
= atelectazia
 Creșterea permeabilității epiteliului pulmonar
= membranele hialine
Sindromul de distresă respiratorie la nou-
născut (Boala membranelor hialine)
Sindromul de distresă respiratorie la nou născut
(Boala membranelor hialine)

Deficit de surfactant

Colaps pulmonar

Hipoxie

Vasoconstricţie pulmonară

Lezarea celulelor
epiteliale alveolare şi endoteliale

Extravazarea proteinelor plasmatice

Membrane hialine (fibrină)

 Boli de origine vasculară

 Stază pulmonară
 IC stg. cronică
 Edem pulmonar
 IC stg. acută
 tulburări hemodinamice (edem cardiogen)
 creşterea permeabilităţii capilare datorită lezării microcirculaţiei
 transudatul ajunge în lumenul alveolar

roz, alb, aerat

Culoarea roșiatică a țesutului se datorează congestiei. Pulmon roz

normal aerisit la marginile plămânilor (săgeți). Exudat spumos - eliminat din țesutul pulmonar.
Stază pulmonară

Congestia pasivă pulmonară

(Pulmonul de stază) (detaliu)
 Clasificarea şi etiologia edemului pulmonar

I. Edem hemodinamic
 Creşterea presiunii hidrostatice (↑ PH)
▪ IC stg
▪ Stenoză mitrală
▪ Supraîncărcarea volumetrică
▪ Obstrucţia v. pulmonare
 Presiunea oncotică scăzută (↓ PO)
▪ hipoalbuminemia
▪ sdr. Nefrotic
▪ ciroza hepatică
▪ enteropatii cu pierderea proteinelor
 Obstrucţia limfatică
 Clasificarea şi etiologia edemului pulmonar

II. Edem determinat de leziuni ale microvascularizaţiei

 Agenţi infecţioşi: virusuri, mycoplasma
 Inhalarea de gaze toxice: exces de oxigen, bioxid de sulf, cianaţi, fum
 Aspirarea de lichid: conţinut gastric
 Medicamente şi substanţe chimice
▪ agenţi chimioterapici – bleomicina etc.
▪ alte medicaţii: amfotericină B, colchicine, săruri de aur
▪ alte substanţe : heroină, kerosen, paraquat
 Şoc, traumatism, sepsis
 Iradiere

III. Edem de origine nedeterminată

Edem pulmonar acut
 Pulmon normal

Edem pulmonar acut (transudat)

Transudat (hemodinamic)
≠
Exudat (inflamator)
Boli pulmonare restrictive
cronice
Boli pulmonare restrictive cronice
= reducerea expansiunii parenchimului pulmonar cu capacitate pulmonară totală
scăzută

 Tipuri:
A. Restricţia determinată de leziuni extrapulmonare:
 Cifoscolioza
 Poliomielita
 Obezitatea severă
 Afecţiuni pleurale
B. Restricţia determinată de afecţiuni interstiţiale şi infiltrative pulmonare
(afectarea neinfecţioasă a ţesutului conjunctiv interstiţial al parenchimului
pulmonar)
 Pneumoconioze
 Afecţiuni imunologice pulmonare
 Boli de colagen
 Fibroza pulmonară idiopatică
Boli pulmonare restrictive cronice
 Patogeneza:
 variaţi stimuli → reacţie inflamatorie = alveolită (Ly, Mf, PMN, Eo) →
distrucţia inflamatorie a parenchimului pulmonar → fibroză = “pulmon
în stadiul final” sau pulmonul “în fagure de miere”
 Clinic:
 dispnee,
 tahipnee,
 cianoză.
Boli pulmonare
restrictive cronice
Pulmon în stadiul final sau pulmonul “în fagure
de miere” → transformarea pulmonului în
multiple spații aeriene chistice → separate prin
pereți fibroși groși.
Pneumoconioze

= afecţiuni pulmonare determinate de inhalarea cronică a diferite particule

de (boală profesională).

 Factorii care determină gradul leziunilor:

 dimensiunea şi forma particulelor
 solubilitatea şi compoziţia fizico-chimică
 cantitatea de praf reţinută în pulmon
 efectul adiţional al altor iritanţi (fumul de ţigară)
 factori legaţi de gazdă (eficienţa mecanismelor de clearance a substanţei şi
statusul imun al gazdei)
Pneumoconioze
 În general
 particulele mai mari de 5 μm → reţinute şi eliminate de bariera muco-ciliară
 particulele de 1-5 μm → ajung în lumenul alveolar şi sunt fagocitate de macrofagele
alveolare şi se acumulează în perete.
 unele particule → sub 1 μm sunt eliminate prin aerul expirat.

 Răspunsul tisular poate fi unul din următoarele trei tipuri:

a. Noduli fibroşi
 pneumoconioza lucrătorilor în minele de cărbune
 silicoza
b. Fibroza interstiţială → ex. Asbestoza
c. Reacţia de hipersensibilizare → ex. Berilioza
 Pneumoconioza lucrătorilor în minele de cărbune

Două forme:
a) Pneumoconioza simplă a minerilor
b) Fibroza masivă progresivă (pneumoconioza complicată)

Factori predispozanţi implicaţi în aceste diferenţe:

1. vârsta înaintată a minerilor
2. severitatea – cantitatea mare a particulelor inhalate
3. expunerea prelungită (20-30 ani) la aerul poluat
4. TBC concomitentă
5. rolul adiţional al prafului de siliciu

Activarea macrofagelor alveolare joacă cel mai important rol în patogeneza fibrozei masive
progresive prin eliberarea de variaţi mediatori.
Pneumoconioza simplă
 Macroscopic: noduli (sub 1 cm) pigmentaţi; peribronhiolari; inițial lobii superiori,
bilateral !!! Fără afectarea funcției respiratorii
 Microscopic
- agregate de Mf încărcate cu praf (coniofage) în
▪ alveole
▪ pereţii bronşiolelor şi alveolelor
- discretă fibroză: fibre de reticulină şi colagen
- bronşiolele respiratorii şi alveolele înconjurătoare
▪ destinse, fără distrucţia semnificativă a pereţilor alveolari
Fibroza masivă progresivă

 Macroscopic
 Îngroşare pleurală +
noduli/cicatrici negre
mari/masive (2-10 cm)
+/- necroză centrală
 Bilateral, ½ pulmonare
superioare

!! Afectarea funcției
 Fibroza masivă progresivă

 Microscopic
 Leziuni fibroase - fibre de colagen impregnate cu cărbune (antracoză)
 Pereţii bronhiolelor respiratorii şi venelor pulmonare sunt incluse în cicatrici masive
groase cu lumenul obliterat
 Reacţie inflamatorie redusă (Ly, Plasm)
 Alveolele ce înconjură cicatricile – dilatate
Fibroza masivă progresivă
 Silicoza
 Risc – minerii şi lucrătorii din carierele de piatră, granit, minerii, şlefuitorii de
diamante, lucrătorii din industria sticlei sau cimentului.
 depinde de: doza totală, durata expunerii (ani-decenii), particularităţile individuale

 Patogenia (etape):
 Particule de Si (0,5-5μm) → ajung în aerul alveolar, fagocitate de Mf, care se necrozează
şi eliberează particulele de Si care sunt din nou fagocitate de alte Mf → cicluri repetate de
fagocitoză şi necroză
 Macrofagele încărcate cu Si ajung în ţesutul interstiţial peribronşic.
 Infiltrat inflamator: Ly T şi B, Plasm, Mast şi Fibroblaste
 Praful de Si este fibrogenic (eliberare de citokine din Mf activate)

 Rezultă nodulul silicotic

Silicoza - macroscopic

!!! Fibroză nodulară cu caracter progresiv

 Silicoza cronică – pulmonul prezintă

 noduli fibroşi, albi –cenușii, fermi
 bine circumscrişi de 1-5 mm
 frecvent localizaţi în zonele superioare pulmonare

!! Nodulii silicotici sunt localizaţi în

 regiunea bronşiolelor respiratorii
 arterelor pulmonare
 la nivelul pleurei
 în regiunea ganglionilor limfatici

 Parenchimul dintre noduli - emfizematos

 Nodulii silicotici Silicoza - microscopic
 celularitate scăzută formaţi din fibre colagene
 cu centru hialinizat
Între lamelele de colagen se găsesc spaţii ce conţin siliciu →
 birefringent la microscopul cu polarizare
 Forma severă şi progresivă a silicozei – nodulii fuzionează

Complicații:
 HTP și CPC
 silico-tuberculoză
 Azbestoza
Fibrele de azbest inhalate – fagocitate de Mf alveolare – activează fibroza –
drenate limfatic în ggl ly, pleura, peritoneu şi tract digestiv (prin spută).
 Fibroză pulmonară interstiţială în asociere cu corpi azbestoşi acoperite de proteine şi
hemosiderină → corpi feruginoşi
 Plăci fibroase pleurale (+/- calcificate) + Revărsate seroase pleurale
 Complicaţii
 mezoteliom malign – 30-80 %
 carcinom bronhogenic – 5 ori mai mare
Tumorile pulmonare
A. Benigne Clasificarea histologică a tumorilor pulmonare
Tumori epiteliale
1. Papilom
2. Adenom
B. Displazia şi carcinomul in situ
C. Maligne
3. Carcinom scuamo-celular (25-40%)
4. Carcinom cu celule mici (20-25%)
▪ carcinom cu celule în bob de ovăz
▪ carcinom cu celule intermediare
▪ carcinom combinat
5. Adenocarcinom (25-40%)
▪ adenocarcinom acinar
▪ adenocarcinom papilar
▪ carcinom bronşiolo-alveolar
▪ carcinom solid cu secreţie de mucus
6. Carcinom cu celule mari (10-15%)
▪ Carcinomul cu celule gigante
▪ Carcinomul cu celule clare
7. Carcinom adenoscuamos
8. Alte carcinoame
▪ Tumoră neuroendocrină pulmonară
(tumoră carcinoidă)
▪ Carcinoame ale glandelor bronşice
▪ carcinom adenoid –chistic
▪ carcinom mucoepidermoid
Clasificarea histologică a tumorilor pulmonare

Tumori ale ţesuturilor moi

 Benigne
 fibrom, leiomiom, lipom, condrom, hemangiom, limfangiom.
 Maligne – fibrosarcom, leiomiosarcom

Tumori pleurale
 Mezoteliom benign (T. fibroasă solitară)
 Mezoteliom malign

Tumori secundare
Tumorile pulmonare epiteliale
Carcinomul bronhopulmonar

 Factori de risc:
 fumatul
 poluare
 radiaţii, iradiere
 cicatrici pulmonare
Tumori epiteliale pulmonare - macroscopic
Tumori epiteliale pulmonare - microscopic

Carcinom scuamocelular Adenocarcinom

Carcinom cu celulă mică Carcinom cu celulă mare

Tumori pleurale (Mezoteliom malign)
Invazie şi metastazare

 Invazie
locală
 Disemniare limfatică:
- ganglionii peribronşici şi hilari
 Diseminare transcelomică:
- însămânţare pleurală
 Diseminare hematogenă:
- metastaze viscerale (creier, os, ficat, suprarenale)
Tumori secundare

Emboli tumorali limfatici