PSIHOPATOLOGIA

COMPORTAMENTULUI

VIOLENŢA
SEXUALITATEA
VIOLENŢA
 Orice cetăţean este o potenţială victimă a
violenţei.

 Identificarea variabilelor care influenţează

violenţa.

 Strategii de reducere a comportamentului

violent (bătăi, abuzuri).
• Bătăia (lupta) – agresiunea fizică sau
psihologică între persoane ce sunt în mod
prezumtiv dotate în mod egal.
• Abuzul – agresiunea (sau neglijarea) fizică sau
psiholgică din partea persoanelor ce deţin
putere fizică, socială sau financiază, asupra
altor persoane mai slabe sau mai vulnerabile
(de ex. copii, bătrâni).
Medicul şi alţi profesionişti din sănătate
joacă un rol improtant, intervenind asupra
consecinţelor fizice şi emoţionale
 DETERMINANTELE ÎN VIOLENŢĂ
Predicţia comportamentului violent?
Determinante sociale: violenţa în copilărie, mutări
domiciliare repetate, comportament criminal sau
abuziv din partea părinţilor, istoric de violenţă asupra
animalelor, expunerea la violenţa televizată (inclusiv
la adulţi)
Orice antecedente de agresivitate
Sărăcia
Accesul facil la arme
 DETERMINANTELE ÎN VIOLENŢĂ
Determinante biologice:
- sexul masculin, 15-25 ani, sexul feminin mai
implicat în crimele faţă de parteneri (36%),
istoric de traumatisme cranio-cerebrale,
modificări EEG, leziuni în lobul temporal,
frontal, amigdală şi hipotalamus, creşterea
dopaminei şi scăderea GABA şi seretonina
(cocaina creşte dopamina, opiaceele şi
heroina scade agresivitatea)
 TULBURĂRI DE CONTROL ALE IMPULSULUI
 Manifestări explozive intermitente
Dorinţa irezistibilă de a comite un act nociv sau
ilogic (nu întotdeauna este implicată violenţa)
Tulburări cronice, cu implicaţii finaciare şi legale.

 Există o tensiune în creştere înainte de

comiterea actului comportamental, urmată de
un sentiment de uşurare sau plăcere după ce
este comis.
Tulburarea explozivă intermitentă (sindromul episodic
de discontrol)
Episoadele în care un individ îşi pierde controlul şi
atacă o altă persoană fără o cauză aparentă.
- mai frecvent la bărbaţi, adolescenţi şi tineri;
- se exclude consumul de alcool, droguri;
- există semne neurologice minore şi de oarecare
disfuncţie cerebrală;
- nu se pierde conştiinţa realităţii (D.D. psihoze);
- nu este o tulburare permanentă a personalităţii
Transcultural: amoK (Asia de Sud-Est), cathard
(Polinezia), mal de pelea (Puerto Rico), iich ´aa
(indieni Navajo)
Cleptomania – impulsul de a sustrage lucruri fără a
plăti deşi şi le-ar putea permite
intentia primară este de a lua şi nu de a avea

DD – furt
- episod maniacal
- personalitate antisocială – încalcă regulile
La aceste persoane există şi alte probleme de
comportament
Piromania – atracţie pentru foc şi acţiuni repetitive de
aprindere a acestuia în diferite locuri

DD – act voluntar pentru a obţine bani de la asigurări

- condiţie mintala alterata
Mai frecvent la bărbaţi
Sunt căutate situaţii în care chiar ei însişi se pot implica
(ex. pompier voluntar)

Joc patologic - nevoie imperioasă de a participa la jocuri

de noroc, deşi acestea afectează relaţiile cu familia şi cele
de servici

1-3%, ambele sexe, debut mai tardiv la femei

DD – episod maniacal
 Abuzul si neglijarea copiilor si batranilor

Tipuri de abuz: fizic (ex. Sdr. copilului bătut)

emoţional
neglijare fizică
sexual
sustragerea veniturilor

Leziunile – la copii -- pe locurile proeminente

- la bătrâni -- în planurile externe neacoperite de haine

Identificarea abuzului – întâmplătoare şi dificilă datorită

inabilităţii de a comunica si/ sau fricii
 Abuzul sexual la copii

20% femei, 5- 10% bărbaţi – abuz în antecedente

8-13 ani, 25% mai puţin la 8 ani

70-90% din abuzuri sunt comise de persoane cunoscute, din care 50%
sunt părinţi sau rude

Cauze: pedofili, droguri, alcoolism, probleme maritale

Evidenţiere: boli cu transmitere sexuală, infecţii, traumatisme,
comportament de joacă ce sugereaza excesiv diverse acte sexuale

Sechele psihologice: tulburări disociative de identitate, personalitate

borderline, PTSD, tulburări de anxietate, evitarea activităţii sexuale, sau
excese, comportament violent
 Abuzul domestic

Evidenţele: - echimoze şi fracturi

-dispoziţie tristă, depresivă
-explicaţii iraţionale legate de apariţia leziunilor
-amânarea tratamentului
- partenerul este umil sau ostil în faţa doctorului

Incidenţa violenţei domestice în cadrul cuplurilor homosexuale este

similară cu cea din cuplurile heterosexuale – ascund mai bine abuzul
(teoretic sunt “egali”)

Evoluţie ciclică: crearea tensiunii (zile, săptămâni), agresiunea,

comportament de scuze şi demonstraţii de iubire

De ce nu se raportează?
Abuzul faţă de femeia însărcinată – interesează “baby zone”
Caracteristici comune: scăderea stimei de sine
 Caracteristicile celui care comite abuz

•Cel mai frecvent bărbat

•Adesea utilizează alcoolul sau droguri
•Personalitate impulsiv – explozivă
•Toleranţă scăzută la frustraţii
•Utilizează ameninţări
•Antecedente familiale de violenţă domestică
•Modificare comportamentală după abuz: scuze, dovezi
de iubire
 Caracteristicile persoanei abuzate

•Dependentă financiar sau emoţional

•Frecvent abuzul se petrece pe parcursul sarcinii
•Întârzie prezentarea la medic
•Nu poate explica logic leziunile
•Modificarea stării emoţionale
•Antecedente familiale de violenţă domestică
•Autoacuzare
•Nu depune plângere la poliţie
 VIOLUL

•Este un delict ce implică violenţă şi nu pasiune

•Agresiune de natură sexuală cu sau fără raport sexual, comise fără
consimţământ
•Se include penetrarea cu degetul sau cu oricare obiect, precum şi
sodomia. Nu este necesară prezenţa spermei!
•Nu mai este necesară evidenţa unei lupte, opoziţii fizice.
•Nu este discriminatoriu contextul sau ţinuta vestimentară
•“date rape”, violul domestic, “statutory rape”
•Experienţă traumatizantă fizică şi psihică
•Sunt subraportate: ruşine, teamă, dificultăţi de susţinere a cauzei,
atitudinea de învinovăţire a societăţii
 Sexualitatea umană

Profund implicată în calitatea vieţii

Orice boală poate afecta calitatea şi expresia actului sexual

Baza biologică – “gonada indiferentă”, canalul Wolffian sau Mullerian,

fenotipul genital
-Creierul suferă o diferenţiere sexuală sub influenţa hormonilor gonadali
în perioda prenatală
-Al-II-lea trimestru se realizează în hipotalamus (corp calos şi talamus)
diferenţierea genului
! Identitatea şi rolul de gen şi orientare sexuală pot fi legate de
diferenţierea de sex prenatală (2001)
 Transsexualism

AIS – “Androgen insensitivity syndrome”

(testicule feminizate) XY
CAH – “Congenital virilizing adrenal hyperplazia”
(“sindromul adrenogenital”) XX

Tulburarea de identitate de gen

 Homosexualitatea

O parte semnificativă a populaţiei preferă parteneri de

acelaşi sex pentru relaţii sexuale şi sentimentale
Probleme de estimare, de definire a categoriei şi de încadrare
în ea
~ 5- 10% din populaţie, bărbaţi > femei
Mai multe persoane au avut de-a lungul vieţii cel puţin o
experienţă de natură homosexuală
Bisexualitatea este rară. Majoritatea persoanelor au o
preferinţă sexuală.
 Etiologia homosexualităţii

Nu există diferenţe semnificative etnice

Factorii sociali şi psihodinamici sunt irelevanţi ştiinţific
Perioada prenatală – se produce diferenţierea sexuală în
creier nivelul anormal al hormonilor sexuali produc modificări
anatomiei la nivelul hipotalamusului (egal la bărbaţi şi
femeile homo)
Factori genetici: - markeri pe crs X
- gemeni monozigoţi au rată crescută de h.
Disfuncţiile sexuale

Sexualitatea şi bolile cronice

Sexualitatea şi îmbătrânirea

Parafiliile
 TRANSCULTURALITATE
• Competenţa culturală – înţelegerea caracteristicilor, obiceiurilor
şi credinţelor legate de starea de sănătate/boală specifice
anumitor grupuri etnice

• Competenţa culturală – factor cu rol determinant în

creşterea nivelului de comunicare medic-pacient

stabilirea unei alianţe terapeutice adecvate

creşterea calităţii serviciilor medicale

 Atitudinea medicului
• Majoritatea credinţelor şi remediilor populare sunt benigne şi
pot fi incluse în planul terapeutic al pacientului

• Înlocuirea practicilor potenţial dăunătoare/contraindicate d.p.v.

medical cu metode alternative ce rezonează cu sistemul de
credinţe al pacientului

• Înţelegerea şi adoptarea unei atitudini lipsită de prejudecăţi în

ceea ce priveşte practicile şi credinţele religioase/culturale a
diferitelor grupuri etnice, este menită să crească gradul de
satisfacţie legat de serviciile medicale primite precum şi
complianţa la tratament.
 Şocul cultural
• Răspuns emoţional puternic legat de relocarea
geografică şi de necesitatea adaptării la condiţii sociale
şi culturale nefamiliare.

• Risc crescut de apariţie la bărbaţii tineri

• Poate include simptome psihiatrice (paranoia, depresie)

• Scade atunci când imigranţi aparţinând aceluiaşi grup

etnic ocupă acelaşi areal geografic