Aspecte epidemiologice si clinice ale

holerei in perioada 1977-1997 in

judetulTulcea

Medic primar epidemiolog drd. Laura Militaru

Colaboratori: statistician Valentina Drobota

consilier Ramona Elena Gindac
• Delta Dunarii:
• 4.655Kmp
• 580.000H
• a-2-a din
Europa
• Chilia tip
Mississipi
• Sulina tip
Tibru
• Sf Gheorghe
tip Vistula
• 15.000 loc.
• 16 sate 7
com. 1 oras
• 4,23 loc./kmp
• Apa potabila
52%
• 21 etnii
 PREZENTARE GENERALA

• Evolutia epidemica de holera in anii 1977-1995 din judetul Tulcea se incadreaza in

al VII lea val de pandemie declansat in 1961 in Indonezia, extinsa apoi in zona
Balcanica(sudul si estul Europei) in 1973.
• S-au inregistrat 9 ani cu evolutia unui numar ridicat de cazuri de boala diareica acuta
si epidemie de holera (bolnavi asimtomatici si simptomatici);
• Agentul etiologic a fost noul biotip de vibrion holeric El Tor sensibil la tetraciclina si
biseptol, furazolidon cu exceptia anului 1993 cand acesta a devenit rezistent la
acestea si sensibil la colistina si eritromicina;
• Datele colectate releva evolutia unei Holere de Import .Calea de transmitere este
legata in majoritatea cazurilor de consumul de apa direct din Dunare, apa netratata,
nepotabila afectand mai ales persoane din mediul rurar care se incadreaza in grupa
de varsta 15-44 ani;
• Pana in anul 1990 cazurile de holera au fost raportate sub denumirea de “Boala
diareica acuta severa”;
• Au fost afectate majoritatea localitatilor din judet, cu preponderenta localitatilor
Deltei Dunarii dar si localitati riverane acesteia;
• Ani reprezentativi din punct de vedere epidemiologic
sunt:1977,1981,1987,1991,1995.
 Evolutia cazurilor de BDA, holera si asimptomatici, Tulcea 1977 -
1997

6000 160

140
5000
120

Numar cazuri holera,

Numar cazuri BDA

4000

asimptomatici
100

3000 80
60
2000
40
1000
20

0 0

An

Asimptomatici Holera Boala diareica acuta

Epidemia de holera 1977 :
Perioada 21.09.-07.10.1977 - Sulina
Este primul an in care s-a inregistrat un numar crescut de cazuri de Boala Diareica
Acuta si un numar semnificativ de BDAS – Holera, 115 cazuri cu 39 de bolnavi

Epidemia de holera 1981:

• Perioada epidemiei 17.08-08.11.1981, primul caz in localitatea Grindu
• Sunt afectate 154 de persoane dintre care 53 de bolnavi
• S-au inregistat un numar de 20 de cazuri cu forma clinica grava si 4 decese
• Evolueaza in: localitati a) riverane Dunarii: Grindu – 17 persoane, Tulcea – 40
persoane; Mahmudia – 15 persoane; Murighiol, Dunavatul de Jos, Isaccea, b) ale
Deltei Dunarii: Chilia Veche, Sulina, Crisan, Pardina, Maliuc, c) din interiorul
judetului: Topolog, Cataloi, M. Kogalniceanu, Slava Cercheza
• Calea de transmitere a fost reprezentata in procente egale atat de consumul apei
netratate din Dunare cat si de contactul interuman, favorizat de conditii de igiena
precare la locul de munca(slepuri, pontoane dormitoare, santiere din Delta) sau la
rude, prieteni din Constanta unde focarul de holera evolua inaintea primelor cazuri
inregistrare in jud. Tulcea
• Depistarea activa a fost eficienta si s-a adresat grupei populationale la risc:
sezonieri in agricultura, lucratori din transportul naval, din sectorul alimentar,
persoane care lucrau in prelucrarea pestelui, turisti, persoane care au petrecut mai
mult timp in zonele incriminate
 EVOLUTIA CAZURILORDE HOLERA REPARTITIA CAZURILOR DE HOLERA
PE ZILE IN ANUL 1981 PE GRUPE DE VARSTA IN ANUL 1981
Sursa datelor:Epidemiologie Tulcea Sursa datelor:Epidemiologie Tulcea

3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0

cazuri confirmat 0-4ani 5-14 ani 15-44ani 45-64 ani 65 si peste ani

REPARTITIA CAZURILOE DE HOLERA PE PROFESII DISTRIBUTIA CAZURILOR DE HOLERA

IN ANUL 1981 PE SEXE SI MEDII
Sursa datelor:Epidemiologie Tulcea IN ANUL 1981
Sursa datelor:Epidemiplogie Tulcea
7 32
20 17
8

53 29
0 24
5 0
2 12

muncitori in delta alti muncitori marinari militari

23
detinuti elevi si prescolari cadre didactice casnice, pensionari
pers sanit turisti someri urban rural masculin feminin
Epidemia de holera 1987:

• Perioada epidemiei 21.07.-23.11.1987, primul caz inregistrat la Tulcea

• Sunt afectate 275 de persoane dintre care 149 de bolnavi
• Forma clinica: usoara 63 cz, medie 26 cz, severa 60, decese 0
• Evolueaza exploziv in 37 de localitati, primele fiind Tulcea, Murighiol, Chilia
Veche, Sulina, Crisan, Maliuc
• Calea de transmitere a fost reprezentat in proportie de 80% de consumul apei
netratate termic sau chimic din Dunare, 20 % prin contact interuman, favorizat de
conditii de igiena precare
• De mentionat ca in acel an 10% din probele de apa erau necorespunzatoare la
Uzina de Apa Tulcea, si 50% din probe erau necorespunzatoare la celelalte Uzine
din judet
• Au fost 9 probe de apa pozitive pentru VH, in localitatile Gorgova,Pardina, Canal
Busurca – Sulina, Baltenii de sus si Smardan
• Masuri aplicate: 4731 contacti monitorizati, 5000 persoane cu chimioprofilaxie,
959 probe de apa analizate, instruiri cu personalul sanitar si populatie
 EVOLUTIA CAZURILOR DE HOELERA
PE ZILE IN ANUL 1987
REPARTITIA CAZURILOR DE HOLERA
Sursa datelor:Epidemiologie Tulcea PE GRUPE DE VARSTA IN ANUL1987
Sursa datelor:Epidemiologie Tulcea
10

8
18 21
6 8
29
4

0 73

cazuri confirmate 0-4ani 5-14 ani 15-44ani 45-64 ani 65 si peste ani

REPARTITIA CAZURILOR DE HOLERA PE DISTRIBUTIA CAZURILOR DE HOLERA

PROFESII IN ANUL1987 PE SEXE SI MEDII
IN ANUL 1987
Sursa datelor:Epidemiologie Tulcea Sursa datelor:Epidemiplogie Tulcea

29 010 77
106
0

149
31 83
0 50 43
72
muncitori in delta alti muncitori marinari
militari detinuti elevi si prescolari
cadre didactice casnice, pensionari pers sanit
turisti someri urban rural masculin feminin
Epidemia de holera 1991:

• Perioada epidemiei 06.08.-11.10.1991, primul caz inregistrat la Babadag si apoi

Telita, Niculitel, Mahmudia, Luncavita, Tulcea
• Sunt afectate 142 de persoane dintre care 111 de bolnavi
• Forma clinica: usoara 53 cz, medie 27 cz, severa 31, decese 0
• Holera este adusa in judetul Tulcea de o rroma-turca din Loc. Babadag, care
vizitase Turcia in zilele anterioare imbolnavirii, tara in care evolua epidemia de
holera, fapt ce a condus la caracteristica de holera de import
• Calea de transmitere in majoritatea cazurilor a fost reprezentata de contact strans
interuman, favorizat de conditii de igiena precare la domiciliu si a lipsei apei
potabile datorata avariilor la Microcentralele din Babadag precum si din loc Telita,
Niculitel, Mahmudia; la Luncavita incriminata a fost apa unei fantani neigienic
intretinuta iar in Tulcea cazurile au fost legate de deplasarea oamenilor in localitati
cu holera dar si In Delta Dunarii la escuit, unde apa consumata a fost cea din
Dunare netratata.
• Mentionam 2 probe de apa pozitive la VH la Tulcea (IPO) si Niculitel (locuinta)
• Masuri instituite: 1065 contacti investigati (coproculturi analizate); 5155 persoane
cu chimioprofilaxie, 120 probe apa analizate
 EVOLUTIA CAZURILOR DE HOLERA
REPARTITIA CAZURILOR DE HOLERA
PE ZILE IN ANUL 1991
Sursa datelor: Epidemiologie Tulcea PE GRUPE DE VARSTA IN ANUL1991
Sursa datelor:Epidemiologie Tulcea
7
16 8
6 10
5
4
3
2
32
1 45
0

cazuri confirmate 0-4ani 5-14 ani 15-44ani 45-64 ani 65 si peste ani

REPARTITIA CAZURILOR DE HOLERA DISTRIBUTIA CAZURILOR DE HOLERA

PE PROFESII IN ANUL 1991 PE SEXE SI MEDII
Sursa datelor:Epidemiologie Tulcea IN ANUL 1991
Sursa datelor:Epidemiplogie Tulcea
0201
32
43
56

4 67
1 21 07 111
44

muncitori in delta alti muncitori marinari militari 55

detinuti elevi si prescolari cadre didactice casnice, pensionari

pers sanit turisti someri urban rural masculin feminin
Epidemia de holera 1995:

• Perioada epidemiei 04.08-07.10.1995, primul caz inregistrat la Grindu si

Ceatalchioi (ambele localitati se invecineaza cu Ucraina unde evolua
holera)
• Sunt afectate 79 de persoane dintre care 60 de bolnavi
• Forma clinica: usoara 23 cz, medie 18 cz, severa 19, decese 0
• Modul de transmitere este legat de consumul de apa neprelucrata sanitar,
din Dunare, si consumul excesiv de alcool, cazurile sporadice sunt legate
de innot in Dunare, pescuit sportiv sau contacti
• Mentionam: cronologic aparitia cazurilor a fost pe cursul apei, din amonte
spre aval
• Masuri instituite: 562 persoane investigati (coproculturi analizate); 1560
persoane cu chimioprofilaxie
 EVOLUTIA CAZURILOR DE HOLERA REPARTITIA CAZURILOR DE HOLERA
PE ZILE IN ANUL1995 PE GRUPE DE VARSTA IN ANUL1995
Sursa datelor:Epidemiologie Tulcea Sursa datelor:Epidemiologie Tulcea

8
4 4 3
6 16
4
2
33
0

cazuri confirmate 0-4ani 5-14 ani 15-44ani 45-64 ani 65 si peste ani

REPARTITIA CAZULILOR DE HOLERA PE PROFESII IN DISTRIBUTIA CAZURILOR DE HOLERA

ANUL 1995 PE SEXE SI MEDII
Sursa datelor:Epidemiologie Tulcea IN ANUL 1995
Sursa datelo:Epidemiologie Tulcea
9 6
0

13 18
35
0 39
12 0 20
60
muncitori in delta alti muncitori marinari 21
militari detinuti elevi si prescolari 25
cadre didactice casnice, pensionari pers sanit
turisti someri urban rural masculin feminin
Concluzii: raportul O.M.S.:holera poate fii introdusa
practic oriunde,dar ea nu se poate implanta decat in zonele
receptive,adica acelea unde igiena este indoielnica,iar
mijloacele de supraveghere limitate

• Factorii de risc care au favorizat aparitia holerei in anii 1977-1997:

 conditii de mediu deosebite datorate ecosistemului Deltei Dunarii si zonelor
lagunare(zone umede,.stuf,pasari migratoare),fauna si flora diversa , localitati
izolate,nedezvoltate cu densitate mica a populatiei si deplasarea cetatenilor catre
orase
 obiceiul localnicilor de a consuma apa de Dunare netratata
 Uzine de apa neperformante,canalizare absenta in Delta
 Pescuitul practicat de bastinasi
 saracia si lipsa educatiei privind igiena si bolile
 existenta unor santiere, slepuri si bacuri dormitoare nedotate igienic pentru lucratori
 dupa anii 1990 intensificarea migrarii oamenilor in alte regiuni
 turismul neorganizat
 evolutia unor focare de holera la vecini(Constanta,Ucraina,Turcia)
 Medici din dispensare insuficient pregatiti si dotati cu medicamente
 Neraportarea sistematica a cazurilor de B.D.A.in anii 1977,1978,1979,1980
 Evolutia bolii diareice acute in judetul Tulcea intre
anii 1998-2008
• Situatia demografica si sociala este diferita fata de anii 1970/80/90:
- Revenirea locuitorilor plecati in urban, catre rural;
- S-au infiintat multe societati comerciale care au ridicat nivelul de trai in rural de exemplu 62 magazine mixte
facilitand astfel achizitionarea materialelor pentru igiena individuala ;
- Turismul este organizat prin aparitia de pensiuni si hoteluri autorizate in Delta Dunarii (33 locatii)
- S-au infiintat puncte farmaceutice si farmacii in majoritatea localitatilor din Delta Dunarii;
- In localitatile aflate la risc au fost angajati asistenti medicali comunitari si mediatori sanitari care alaturi de
medicul de familie asigura vigilenta crescuta si supraveghere continua a populatiei;
- Imbunatatirea calitatii actului medical prin renovarea si dotarea cabinetelor medicale si instruiri periodice ale
personalului medical;
- Imbunatatirea aprovizionarii localitatilor cu apa potabila precum si a calitatii acesteia.

• Supraveghere epidemiologica:
- Monitorizarea BDA este sistematica si continua
- Raportarea cazurilor este numerica lunara,
- Supravegherea epidemiologica se efectueaza in perioada iunie-noiembrie
- Investigarea pentru V.H. se efectueaza obligatoriu la toate bolile diareice inregistrate in lunile iunie-noiembrie,
iar in sezonul rece doar la cazurile internate in sectia de Boli Infectioase; la toate persoanele care lucreaza in
sectoare de risc, la controalele medicale de angajare si periodice
- Pentru toate probele de apa recoltate de catre serviciile de supraveghere se efectueaza determinarea V.H.
- Sistemul de alerta precoce si raspuns rapid se aplica si in cazul suspiciunii de holera
- In perioada de supraveghere a BDA (iunie-noiembrie) raportarea se face in format electronic catre CPCBT
(Centrul pentru Prevenirea si Controlul Bolilor Transmisibile) si CEBTIN
 Evolutia cazurilor de BDA, shigella si salmonella,
Tulcea 1998 - 2008

1600 80

1400 70

1200 60

Numar cazuri shigella si

Numar cazuri de BDA

1000 50

salmonella
800 40

600 30

400 20

200 10

0 0
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
An

Shigella Salmonella Boala diareica acuta

 CONCLUZII

• Evolutia B.D.A. se incadreaza in parametrii normali =

sezonul rece are inregistrate valori scazute si sezonul
cald - valori ridicate,dar nu neobisnuit.
• Holera = 0 clinic,epidemiologic si bacteriologic
• Consideram ca aparitia unui eveniment neasteptat de
cauza necunoscuta este posibila doar in cazul unei
calamitati naturale sau a unui atac deliberat cu agenti
biologici.