Sunteți pe pagina 1din 86

CURS 11

Restaurări protetice fixe


alternative

1. Protezare adezivă( tehnici de colaj)


2. Protezarea imbricată( punţi segmentare)
3. Protezarea pe implante

1
1.Protezarea adezivă
Agregarea adezivă
apărută la 130 ani
după apariţia primei
coroane de înveliş.
AVANTAJ MAJOR
prepararea dentară
diminuată
fixarea protezei prin
adezivitate

2
1955 Buonocore → gravajul acid în smalţ
creşte adezivitatea acrilatului la smalţ

1958-1962 Bowen → monomer bis GMA

1964 Newman → a îmbinat 2 suprafeţe


heterogene ( bracket –smalţ) cu răşină
epoxidică

3
Protetica adezivă cuprinde toate procedeele
neinvazive prin care elementele de agregare
metalice/ nemetalice sunt colate pe smalţ
dentar.
Rochette → atele pentru imobilizarea dinţilor
parodontotici( atele punţi)
Maryland → puntea fluture sau “ puntea de
colaj”
Portnoy → dinte din acrilat colat
Ibsen → dinte natural colat
Kysela → dinte de ceramică colat cu polimer
silanic

4
AVANTAJE DEZAVANTAJE
1. Sacrificiu biologic 1. Eşecuri
minim
2. Dotare tehnică
2. Risc de iritare costisitoare
pulpară minim
3. Arie de indicaţii
3. Fetele vestibulare restrânsă
intacte
4. Mare acurateţe a
4. Limitarea extinderii preparaţiei
cervicale cu neiritare 5. Fixarea provizorie e
parodontala imposibilă

5
INDICAŢII
1. Restaurarea edentaţiilor reduse →1 dinte lateral
→ maxim 2 dinţi frontali
→ excepţie frontal mandibular

2. Imobilizarea dinţilor parodontotici


replantaţi
luxaţi
transfixaţi
3. Contenţia rezultată după tratamente orto sau chirurgicale
4. În dentiţia temporară pentru restaurarea edentaţiilor datorită camerei pulpare
voluminoase
5. Gerontostomatologie
6. Atele adezive în restaurarea frontalilor abrazaţi
7. Soluţii de tratament provizoriu → “provizorat de lungă durată”
8. În protezarea mobilizabilă → culise extra ataşate pe placuţe orale supracingulare
9. Refacerea ghidajului canin

6
Macrocondiţionarea smalţ
- Constă în preparaţia dentară în punţile colate
- Preparaţia trebuie limitată la smalţ pentru
obţinerea adeziunii
- Se prepară : - şanţuri
- trepte
- puţuri
- lăcaşe

+ microretenţii acid care cresc adezivitatea polimerilor

7
I. Pregătirea suprafeţei smalţului pentru
îmbinarea adezivă
1.Îndepărtarea plăcii bacteriene şi a tartrului
sau a depozitelor exogene ( ceai, cafea,
tutun)
Fluorul împiedică gravajul acid
Depuneri de cauciuc sau liant din gumele
de lustruit se îndepărtează greu
2. diga

8
II. Principii generale
- Un ax de inserţie unic
- La inserţia finală să nu se deplaseze
- Preparaţia limitată în smalţ
preparaţie peliculară

9
Pentru dintii laterali
a) Ax de inserţie unic pe direcţia ocluzo – cervicală
Feţele proximale paralele
Dimensiunea plăcuţei minim 2 mm proximal la 1mm de gingia liberă
Pinteni ocluzali
Extensii vestibulare

10
b) Forma proximală rezistentă
Extindere unghiuri proximo-vestibulare
( această extindere opreşte dislocarea spre oral)
Proximal şanţuri sau casete

11
c) Realizarea încercuirii proximale
>180° de la principiul bijutierului

12
d) Aria de colaj max
Extindere max lingual
Extindere max ocluzal

13
e) Lăcaş pinten
1,5 -2mm V-O
1,5 -2mm M-D
1mm profunzime

f) Grosimea plăcuţei linguale 3mm.


Terminaţie în muchie de cuţit
14
15
Pentru dinţi frontali
a) Modificarea feţelor proximale
b) Profunzimea 0,3-0,5mm

16
Microcondiţionarea smalţului
- Gravaj acid
- Textura care creează un microrelief retentiv negativ se numeşte
model gravaj acid
- 3 tipuri – Tip 1 sau central ( se îndepărtează centru prismei smalţ
cu periferia intactă)
- Tip2 periferic – opus
- Tip 3 – sărac structural – amestec al tip 1şi 2 +/- tip 4
ferigă sau stea.
Cel mai nefavorabil model >premolar şi dinţi incluşi

17
Acid utilizat : ortofosforic 37 %
lactic
piruvic
maleic
azotic
oxalic

Gravaj mecanic smalţ ( particule abrazive de corindon)


Tendinţe actuale – th “total etch” ( concomitent smalţ şi
dentină)
Cu acizi mai slabi: ortofosforic 10%
maleic 10%
ac. Azotic 2,5%

18
Interfaţa adeziv -smalţ
3. Zona strat compact – 5mm grosime,
oxigenul inhibă polimerizarea > strat
subpolimerizat

2. Zona prelungirilor filamentoase > adeziv


dispus s.f. de microfilamente care nu pot fi
îndepărtate printr-un nou atac acid

1. Zona amestec -
– 20µm smalţ cu noi proprietăţi ( modificat)
– micropori care cresc suprafaţa specifică.
– Amestecare smalţ + adeziv

Uneori în prepararea peliculară a dinţilor stalpi se descopera zone de


dentina.

Condiţionarea dentinei implică formarea stratului hibrid care asigură


legarea micromecanică a adezivului 19
2. Condiţionarea metalului

I Tentativă –
- schelet turnat din
aur cu perforaţii

II. Se condiţionează
intradosul
– retenţii
macromecanice ( orificii,
retenţii, perle,
rugozităţi, grile)
micromecanice ( gravaj
acid, sablare,
gravaj chimic)
chimice – legare chimică
adeviz – intrados

20
Macroretenţii bondlay ( colajul ca mijloc fixare)
(bondlay - analog pinlay)
- termen propus de Rochette
Orificii
– formă cilindro-conică-
– >12 paralel sau nu cu orientarea aripioarei proximale
– acţionează ca nituri
Retenţii perle
– actioneaza in zona subecuatorială
– 0,4mm - creşterea grosimii elementului de agregare din
plastic care arde fără reziduri
Grilele – plase
Rugozităţi
– utilizarea de cristale
insolubile
solubile
21
Dezavantaje pentru macroretenţii
- Grosime mare a elementului protetic
- Adeziv viscos nu patrunde
- Coeficient termic diferit a celor 2 materiale

22
Microconditionarea metalului
Microretenţii - din dorinţa de a obţine
elemente de agregare cât mai subţiri
1. Metalizare
2. Gravaj chimic
3. Gravaj electrolitic ( după sablare
corindon)

Se poate obţine electrolustruire (la aliaje


nobile contraindicat)
23
1.Condiţionarea suprafeţei metalice cu
laseri
- Iradiere laser sub un anumit unghi
- Apar microretenţii uniforme

2.Sablarea cu particole corindon ( 50 µm


particole cu presiune 3-3,5 bari). Sablarea
inferioară gravajului electrolitic

3.Gravarea chimică – instalaţii costisitoare


24
Condiţionarea chimică metal
– Silanizarea
– Cositorire
– Oxidarea
– Silicatizare
– Ceramizare
– Metalizare

Intervine după macro şi microretenţii – aliajele


formează în mediul bucal, sub influenţa
oxigenului, diferiţi oxizi, oxihidraţi, hidroxizi
– pe baza atomilor de carbon din stratul de oxizi se
realizează legătură chimică cu metalul.
25
Cele mai utilizate procedee de condiţionare
chimică a intradosului elementelor de agregare:

a) Silanizarea ( Rochette)
- Compuşii organici ai siliciului – silani – primer
- ag. de cuplare
- ag. de imbunatatire a adezivitatii

Si R ( grup organo-funcţional nesaturat. Se leagă adezivul.

OR grupe silicofuncţionale hidrolizabile.( se leagă de


grupările OH ai oxizilor)
- Prin hidroliză silanii se transferă în silanoli.
În practică se folosesc: soluţii proaspete de silanoli care se depun pe
intradosul lucrărilor înainte de colaj.

26
b) Oxidarea - Masuhara -1983
Indicat pentru aliaje de aur tip IV

- Lucrarea încălzită în prealabil la peste 650 º →


strat de oxizi
- Adezivul este Suple-Bond pe bază de 4-meta
- Nu s-a impus datorită tehnicii greoaie.

27
c) Ceramizarea - Marcula 1984

- Denumită în literatură leg. Cottbus


- Metoda constă în arderea unui strat de
ceramică pe suprafaţa sablată a
intradosului elementului de agregare
- Peste ceramică se aplică un silan
- Ardere la 800-1000ºC → reacţii complexe

28
d) Cositorirea ( stanizarea)

1984 Masuhara şi Jamashita au demonstrat că


polimerii adezivi (superbond) au adeziune puternică
dacă pe aliaj se aplică prin electrodepunere un strat de
staniu care oxidează spontan cu aerul
Sist.OVS DeTrey Dentsply
Kura-Ace ( Kuraray)
Micro-Tiu ( Danville Engineering)
Multiplater ( Unitek)

29
e) Depunerea unui strat intermediar
de silicaţi
Silicatizarea constă în piroliza compuşilor pe baza siliciu

Tehnica Silicoater:
- Depunerea strat SiO-C pe intrados ( acest strat se obţine
prin piroliza unui amestec aer + compuşi silico-organici)

- Grupările metoxi ale silanului formează o legătură cu


silicatul iar gruparile metacrilice ale silanului
copolimerizează monomerul cimentului diacrilic bisGMA
→ leg. chimică

- Tehnică aplicabilă: aliaje nobile, nenobile


30
f) Tehnica Rocatec
- Lansată de firma ESPE în 1988 ca replica la
Silicoater

- Se realizează leg. micromecanice şi chimice


metal- adeziv prin depunerea strat sticlă
ceramizată şi sablare.( practic pe suprafaţa
metalică se implantează siliciu)

- Avantaj:
- tehnică simplificată
- strat de sticlă ceramizată decelabil macro
- procedeul activ la temperaturi obişnuit
- preţ de cost scăzut 31
Sistemul all-ceram
Integral polimerice

Integral ceramice

32
1. Restaurări fixe adezive polimerice
- Nu au
componentă
metalică turnată
- Întărite cu
- plasă de sârmă
- plasă
polietilenă
- fibre de sticlă
Longevitate 2 ani
- Utilizate în
urgenţe protetice
ale zonei frontale

33
2. Restaurări adezive integral ceramice

2 sisteme OPTEC
In-CERAM

34
Grosimea plăcuţelor 0,5 mm

Eşec 20-30 % →necesare casete


proximale

Adezivii schimbă transluciditatea

35
Preparaţii dentare

36
Preparaţii dentare

37
Puntea mobilizabilă ( segmentară)
Se cunosc 2 tipuri de punţi mobilizabile:

a) Fixate prin înşurubare ( demontabile)

b) Cu elemente speciale – culise


- telescoape

38
a) Punţi ( coroane) demontabile
- Se fixează la nivelul dinţilor stâlpi prin
înşurubare
- Elemente prefabricate, scumpe, care se
adaptează cazului dat

39
Deşurubarea oferă posibilitatea de a
controla foarte bine placa bacteriană

40
Pot fi construcţii singulare

Plurale

41
b) Punţile mobilizabile telescopate
Elementele de agregare sunt reprezentate
de coroane de înveliş care telescopează
pe coroane primare.

Indicate: - când nu există paralelism


- trebuie urmărită reacţia parodontală
- nu există suficienţi dinţi stâlpi pentru o
construcţie conjunctă

42
Apare un nou tip de proteză hibridă:
→ amovibilă – fixă fără conectori
a) dinti
b) dinţi + bază acrilică

43
Avantaje
Posibilitatea unei igiene foarte bune
Se pot efectua intervenţii parodontale
Confortul pacientului e asigurat
Se pot îndepărta de către pacient
Nu necesită intervenţii distructive la
îndepărtare
Se poate reface protezarea dacă au
intervenit modificări odonto-parodontale.
44
Dezavantaje
Fricţiunea se poate pierde în timp

45
c) Punţi imbricate ( segmentate)
Indicate când nu se poate obţine
paralelism
Imbricarea se realizează între matrice-
patrice ( matrice pentru dinte înclinat)

46
Avantaje
Se păstrează dinţi malpoziţionaţi

Preparaţii minime

Confort pentru pacient

47
Dezavantaje
Tehnică de execuţie dificilă
Elemente prefabricate costisitoare

48
49
50
51
Restauraţii protetice fixe pe implante ( cu
sprijin implantar, implanto-purtate

Implantologia ( disciplină nouă – 1980) a


dat o nouă dimensiune proteticii dentare.
Tehnica şi procedee noi au ocupat un loc
important în elaborarea planului
terapeutic. 52
Actualmente milioane de pacienţi astfel trataţi:
SUA (1992) raportate 300000 implante
Germania (1995) peste 7000 stomatologi implantologi
SUA (1995) aproximativ 20000 medici

53
Revoluţia adusă de implant
→ oferă pentru protetică stâlpi suplimentari
→ restauraţii fixe prin schimbarea clasei
de edentaţie

54
Alte progrese:
Apariţia unor posibilităţi noi de fixare la stâlpii artificiali →
înşurubarea
Suprastructurile pot fi oricând mobilizate pentru –
igienizare
- modificare
- reoptimizare

55
Acest gen de restauraţii a modificat
tehnica amprentării în protetica fixă iar
agregările mixte din protetica mobilizabilă
au împrumutat sisteme de amortizare

56
Un implant poate avea totdeauna direcţia
dintelui natural ( inserţia ~ capilarul osos)

Watson şi colab. → stâlpi angulaţi

57
Stâlpi angulaţi permit:
- compensarea unei direcţii nefavorabile a
axului implantar
Paralelizarea implantelor neparalele
Obţinerea unui ax comun de inserţie
Modificarea poziţie şurubului

58
Tipuri de implante dentare
Implante care susţin proteze fixe

Implant unidentar cu sistem antirotaţional

Implante subperiostale A, transososB, endo-osos plat sau


rotund

59
Tipuri de
“abutment”

În planificarea implantului trebuie luaţi în calcul:


1. Poziţia implantului
2. Diametrul implantului
3. Unghiul de inclinare al axului implantului
4. Controlul ţesuturilor periimplantare
5. Poziţia intragingivală a umărului implantului

60
Majoritatea implantelor endoosoase sunt
din titan pur sau aliaje ale acestuia

Se pot realiza tratamente monometal


(+ restaurări Ti)

61
Refacerea protetică trebuie să ţină cont :
- forma şi dimensiunea dintelui
- eventuala lipsă de substanţă
( ţesut osos, ţesut moale) care trebuie refăcut
din această perspectivă construcţia protetică
poate fi:
a) – prelungire gingivală din
materialul de placare roz
b) – nu se restaurează ( schelet
cu desing suedez)
c) – ţesuturi moi se restaurează
prin epiteză

62
Principii ale restaurărilor protetice
pe implante
Cel puţin 5 întrebări de bază trebuie să
clarifice subiectul
1. Cum e conformat capul implantului?
2. Ce tip de stâlp se recomandă?
3. Ce tehnică de amputare trebuie utilizată?
4. Ce tip de model se realizează?
5. Ce tip de piese intermediare se
utilizează?
63
1. Conformarea capului implantului
- pentru protecţia antirotaţională a pseudobontului s-au imaginat
sistem antirotaţional
( forma de hexagon)
cu protecţie antirotaţională internă – Frialit 2( friatec). Screw-
Vent ( De Trey Dentsplay)
cu protecţie antirotaţională externă – BranemarK ( Nobel
Pharma). 3I ( implant innovations USA), Steri-OSS ( Stuttgart),
Swede- Vent ( De Trey)
- Fără protecţie antirotaţională
IMZ-( Fritec)
Bonefit( straumann)
Integrat (S&W Dental)

64
Capul implantului e foarte important
când proteza e unidentară
Rotirile coroanei
Poziţionări greşite ale coroanei de înveliş

Accidente grave

65
2. Ce tip de stâlp ( pseudobont) utilizăm?

Implante stadiul I – pseudobont comun cu


implantul
Implante stadiul II - pseudobont mobilizabil
– a) se înşurubează la implant
– b) se fixează prin şurub înfiletat

66
Cu privire la desingul stâlpului există 2
concepţii:

Sist. Branemark – prevede ataşarea bont


fix şi realizare de legătură fixă prin
înşurubare

Sistem IMZ – urmăreşte interpunerea unui


element intramobil între implant şi stâlp
( legătură rezilientă)
67
Principii ale utilizării implantelor
1. Reconstituirile mixte fixate pe dinţi naturali şi implante nu sunt
de indicat.
Se preferă refaceri separate
– cu sprijin dento- parodontal
- cu sprijin implantar

68
2. Refacerea “ dinte cu dinte” in implantologie

- Nu se construiesc punti – fiecare dinte absent este inlocuit de


un implant (minim)

- Există distanţe minime în mm obligatorii de respectat ( 2mm


minim de spatiu in jurul implantului in orice directie in os)

69
3. Etapizarea si finalizarea implantarii:

Într-un stadiu

În doua stadii

70
4. Zona maxilară anterioară

Raport cu cavitatea nazală → la 1 mm min


apexul implantar

71
5. Zona maxilară laterală

Osul e mai puţin dens ca la mandibulă


(alveole largi şi corticale mici) → minim 6
luni sunt necesare pentru integrarea
implantului
Raportul cu sinusul maxilar ( prin
pneumatizare rămâne o corticală subţire )
→ augumentare osoasa, lifting sinusal

72
6. Zona anterioară a mandibulei

- Zonă excelentă, condensare osoasă.


Implantul plasat între cele 2 corticale

73
7. Zonele laterale mandibulare

REGULi: - implant lung, coroane scurte


- implant scurt, coroane lungi

74
8. Plasarea reconstituirii protetice în
axul implantului

75
9. Distanţa dintre ţesut moale – implant
asigură conformarea papilei < 5 mm

76
A. Tehnica chirurgicală
Plasarea unui
implant
anterior cu un
ghid
chirurgical
acrilic

77
- implant+ şurub de vindecare
- plaga operatorie e suturata deasupra

- după etapa II
chirurgicală conformarea
gingivală

78
B. Amprentarea
- Marchează debutul realizării suprastructurii protetice.
- Majoritatea sistemelor de implantare furnizează dispozitive de
amprentare şi transfer
a) Amprentarea convenţională – pentru implante stadiu I, folosite rar
cu materiale convenţionale
b) Tehnica indirectă necesită dispozitiv de transfer indirecte care se
ataşează stâlpului implantului, sistemul detaşabil şi rămâne în
amprentă. Pentru realizarea modelului stâlpii de transfer se
înşurubează pe implantul analog care va fi indus în model de lucru.
c) Tehnica directă dispune de dispozitiv de transfer ce rămân incluse
în amprentă. Cilindrul de transfer se înşurubează pe implant pentru
a nu-şi schimba poziţia.

79
Materiale utilizate: impregnum F
Permadyne - Espe
Aplicare cu seringa în jurul dispozitivelor
Se aplică portamprenta individuală cu
orificii pentru şuruburile de fixare
După priza materialului, se slabesc
şuruburile de fixare
Se denudează amprenta

80
Implant analog

81
82
83
84
85
86

S-ar putea să vă placă și