Sunteți pe pagina 1din 68

Leguminoase cu frunze penate

Lotus corniculatus L. (ghizdei)


- plantă perenă;
- tulpini decumbenate sau ascendente, simple sau ramificate,
glabre sau păroase, fistuloase, des foliate înalte de 15-55 cm;
- frunze cu 5 foliole din care trei sunt situate la capătul unui peţiol
comun, iar celelalte două sunt sesile plasate la baza peţiolului;
- foliole ovat-cuneate, acute la vârf, glabre sau slab păroase;
- stipele reduse la sete;
- flori galbene, rar roşii-portocalii, scurt pedicelete dispuse în
umbele simple cu pedunculi mai mici decât frunza bracteată;
- păstaie polispermă, dreaptă cilindrică, dehiscentă la maturitate
brună roşiatică;
- răspândită în pajişti cu soluri diferite din punct de vedere al
fretilităţi şi umidităţi din toate regiunile ţării, cultivată;
- valore furajeră bună (4).
Leguminoase cu frunze penate

Onobrychis viciifolia Scop. (sparcetă)


- plantă perenă;
- tulpini erecte sau uşor arcuite, albicios-păroase, de 30-70 cm;
- frunze lungi (5-15 cm), cu 5-12 perechi de foliole scurt
pedicelate, alungit obovate sau eliptice, puţin emarginate,
evident nervate, alipit păroase pe faţa inferioară;
- stipele lung acuminate, de obicei libere, brun-roşcate;
- flori de culoare roşie-violacee, dispuse în raceme terminale, la
început dense apoi laxe;
- păstaie monospermă, indehiscentă, semicirculară, comprimată,
cu suprafaţa reticulară, cu dinţi scurţi pe creastă;
- frecventă în pajişti cu soluri mai uscate, superficiale mai
pietroase din regiunile de câmpie si cele colinare, cultivată;
- valore furajeră foarte bună (5).
Leguminoase cu frunze penate

Galega officinalis L. (ciumărea)


- plantă perenă;
- tulpini erecte, glabre, fistuloase, înalte de 80-100 cm;
- frunze scute peţiolate, lipsite de peri, cu 11-17 foliole lanceolate,
egale, obtuze şi mucronate la vârf;
- stilele mari, libere, acuminate, semisagitate;
- flori numeroase, liliachii sau albe, puţin nutate, dispuse în
raceme laxe, lung pedunculate, mai lungi decât frunza bracteată;
- păstăi glabre, dehiscente, polisperme, slab gâtuite între seminţe;
- frecventă în pajişti umede, pe soluri eubazice, gleizate, pe malul
apelor din regiunea de câmpie şi dealuri;
- plantă toxică (-2).
Leguminoase cu frunze penate

Coronilla varia (L.) Lassen (coronişte)


- plantă perenă;
- tulpini erecte, culcate sau ascendente, muchiate sau fistuloase,
glabre sau scurt păroase, înalte de 30-120 cm;
- frunze scurt peţiolate sau sesile, cu 5-10 perechi de foliole
eliptice, mucronate, cu nervura mediană proeminentă;
- stipele libere, foarte mici;
- flori pedicelate, de culoare roz-violaceu, dispuse câte 12-20 în
umbele, cu pedunculi lungi de 5-12 cm;
- fructul este o lomentă, cu 3-6 (12)seminţe;
- răspândită în pajişti terenuri degradate şi erodate de la câmpie
până la munte;
- plantă toxică (-2).
Leguminoase cu frunze penate

Anthyllis vulneraria L. (vatămătoare)


- plantă perenă (rar anuală)
- tulpini erecte, cilindrice, înalte de 50-60 cm, simple sau
ramificate, alipit-păroase;
- frunze cu 1-7 foloile, cea terminală mult mai mare decât cele
laterale, care la frunzele bazale pot lipsi;
- stipele mici sau lipsesc;
- flori galbene, alb-gălbui sau roşcate, grupate în capitule mari,
solitare sau câte 2-3 mai mici, cu bractee digitat partite, sesile;
- păstaie lung pedunculată, oblic-ovată, reticulată, brună, cu
caliciu persistent;
- seminţe împestriţate galben cu verde;
- frecventă in pajişti, tufărişuri, cu soluri scheletice, de la câmpie
pâna la munte;
- valore furajeră mică (2).
Leguminoase cu frunze penate

Astragalus onobrychis L. (cosaci)


- plantă perenă;
- tulpini arcuit ascendente, acoperite cu peri deşi, bifurcaţi şi alipiţi,
de 10-60 cm lungime lignificate la bază;
- frunze lungi de 3-8 cm, cu 8-16 perechi de foliole lanceolate de
3-5 ori mai lungi decât late;
- stipele mici , opuse frunzelor, concrescute;
- flori mari susesile, violet-deschise, grupate în raceme axiale, la
început ovale apoi alungite, caliciu tubulos, acoperit cu peri deşi
lungi şi bifurcaţi;
- păstaie erectă, sesile, trimuchiată, polispermă, paroasă;
- creşte în pajişti stepice, coline nisipoase;
- valore furajeră scăzută (1).
SĂMÂNŢA LA LEGUMINOASE
L = 3,0-7,5 mm
Onobrychis viciifolia (sparcetă) l = 2,2-4,5 mm
MMB = 12-15 g
L = 4,0-5,0 mm
Onobrychis viciifolia (sparcetă) l = 3,0 mm
MMB = 12-15 g
L = 1,5-2,0 mm
Medicago lupulina (trifoi mărunt) l = 1,0-1,5 mm
MMB = 0,8-1,2 g
L = 2,0 mm
Melilotus officinalis (sulfină galbenă) l = 1,5 mm
MMB = 2-2,5 g
L = 2,0 mm
Melilotus albus (sulfină albă) l = 1,4 mm
MMB = 2-2,1 g
L = 1,1-1,5 mm
Lotus corniculatus (ghizdei) l = 0,8-1,5 mm
MMB = 1,2 g
L = 1,6-2,3 mm
Trifolium pratense (trifoi roşu) l = 1,2-1,6 mm
MMB = 1,0-2,2 g
L = 1,0-1,2 mm
Trifolium repens (trifoi alb) l = 0,8-1,3 mm
MMB = 0,6-0,7 g
L = 1,0-1,2 mm
Trifolium hybridum (trifoi hibrid) l = 0,5-0,7 mm
MMB = 0,6-0,7 g
L = 1,6-2,5 mm
Medicago sativa (lucerna albastră) l = 1,0-1,2 mm
MMB = 1,2-2,7 g
Ciperacee şi Juncacee
Familia Cyperaceae (rogozuri)
• cuprinde 75 genuri cu aproximativ 4000 specii,
- plante ierboase, perene, puţine anuale,
- rizomi sau stoloni subterani, cu tufă rară şi deasă,
- tulpina aeriană la majoritatea speciilor este trimuchiată,
- frunze sesile cu limbul liniar, plan sau cilindric,
- flori actinomorfe, hermafrodite, unisexuate, grupate în spice, raceme sau capitule,
- fructul nuculă indehiscentă.
• Sp. răspândite în pajiştile cu exces de umiditate, în bălţi, mlaştini şi aparţin genurilor:
Cyperus, Carex, Scirpus, Heleocharis.
- în mlaştini şi bălţi se întâlnesc speciile: Carex riparia, Heleocharis palustris;
- în lunci umede: Carex hirta, C. leporina, Scirpus sylvatica, Cyperus fuscus;
- în zona forestieră: Carex sylvatica, C. caryophyllea;
- în pajişti subalpine: Carex curvula.
• Specii mai puţin pretenţioase faţă de umiditate sunt: Carex precox, C. caryophyllea şi C.
humilis.
• Pot produce intoxicaţii (Carex brevicolis) datorită unor ciuperci ustilaginee (Ustilago
grandis).
• au un conţinut ridicat de celuloză şi de siliciu, ceea ce le reduce consumabilitatea,
producând uneori şi răniri ale mucoaselor;
• conţinutul redus de calciu şi fosfor determină boli de carenţă la animale.
• se îndepărtează din pajişti prin drenarea terenului, pentru eliminarea excesului de apă.
Ciperacee şi Juncacee
Familia Juncaceae (rugini)
• cuprinde circa 220 specii ce aparţin la 2 genuri:
- Juncus (circa 160 specii) şi
- Luzula (circa 60 specii),
- mai răspândite fiind: Juncus effusus, J gerardi, Luzula pilosa, L silvatica, etc.
- ierboase, perene sau anuale,
- cu tulpini cilindrice, pline cu măduvă spongioasă.
- frunzele sunt cilindrice sau plane,
- florile actinomorfe, hermafrodite, trimere, prezintă un perigon din 6 tepale
membranoase, androceul din 6 stamine, iar gineceul din 3 carpele;
- grupate în cime terminale cu aspect de capitul sau umbelă.
- La unele specii inflorescenţa este aparent laterală, deoarece frunza bracteantă este
terminală.
- fructul este capsulă.
• nu sunt consumate de animale;
• invadează pajiştile umede, cresc sub formă de vetre, înăbuşă vegetaţia valoroasă şi
provoacă denivelări ale terenului.
• sunt fără valoare economică , unele dintre ele sunt dăunătoare animalelor, provocându-le
deranjamente digestive, anemii, afecţiuni ale aparatului urinar.
• combaterea ruginilor se poate face pe cale chimică prin tratarea cu 2,4 D (5-10 kg/ha în
500 l apă) la înflorirea plantelor, metodă asociată cu fertilizarea pajiştilor pentru
stimularea dezvoltării plantelor valoroase.
Cyperaceae (rogozuri)

Scirpus sylvaticus L. (pipirig)

- plantă perenă cu rizomi şi stoloni înaltă de 30-120 cm;


- tulpini erecte, trimuchiate, viguroase, fisturoase;
- frunze liniar-lanceolate, late de 5-16 mm, plane, puternic
carenate pe faţa inferioară;
- inflorescenţa paniculiformă, foarte ramificată, cu frunze
bracteante, lungi;
- spiculeţe ovoidale, izolate sau unite câte 2-5 în glomerule;
- răspândită prin locuri mlăştinoase din zona colinară şi montană.
Cyperaceae (rogozuri)

Bolboschoenus maritimus (L.) Palla (rogoz, pipirig)

- plantă perenă cu stoloni scurţi, înaltă de 30-120 cm;


- tulpini erecte, trimuchiate;
- frunze îngust-liniare, late de 4-7 mm, aspru păroase;
- inflorescenţa, terminală, umbeliformă;
- spiculeţe ovoidale, câte 2-5 grupate în capitule;
- Răspândită prin locuri umede, salinizate, pe marginea apelor, de
la câmpie până în zona montană.
Cyperaceae (rogozuri)

Carex curvula All. (coarnă)

- plantă perenă, des cespitoasă, înaltă de 3-30 cm;


- tulpini trimuchiate, rigide, mai mult sau mai puţin încovoiate,
foliate numai la bază;
- frunze, liniare, rigide, curbate, mai scurte decât tulpinile sau cel
puţin egale;
- inflorescenţa este un spic ovoidal sau cilindric, dens, format din
2-5 spiculeţe bisexuate, la vârf cu flori mascule, şi la bază cu flori
femele;
- răspândită prin pajişti cu soluri acide din etajul alpin, unde
formează asociaţii vegetale.
Cyperaceae (rogozuri)

Carex praecox Schreb. (rogoz)

- plantă perenă, stoloniferă, înaltă de 10-30 (40) cm;


- tulpini foarte subţiri, flexibile;
- frunze, liniare, înguste, late de 1-2 mm;
- inflorescenţa este un spic obovoidal, dens, format din 3-7
spiculeţe ovat-lanceolate, bisexuate, la vârf cu flori femele, şi la
bază cu flori mascule;
- răspândită prin poieni, pajişti cu soluri mai uscate, de la câmpie
până la munte.
Juncaceae (rugini)

Juncus gerardi Loisel. (rugină)

- plantă perenă cu rizomi, înaltă de 20-30 (50) cm;


- tulpini erecte, cilindrice, rigide, subţiri, de culoare verde-măslinie;
- 1-2 frunze tulpinale, limb îngust aproape filiform;
- flori mici de culore castaniu-roşiatică, grupate în inflorescenţe
simpodiale simple (dichazii) teminale în formă de pensulă, cu 1-2
frunze bracteate mai scurte decât inflorescenţa;
- frecventă în pajişti umede cu soluri nisipoase sau sărăturoase
de la nivelul mării până la 500-600 m altitudine.
Juncaceae (rugini)

Juncus effusus L. (rugină, pipirig)

- plantă perenă cu rizomi înaltă de 40-80 (120) cm cespitoasă;


- tulpini cilindrice de culoare verde închis fără frunze, pline cu
măduvă;
- flori verzui pedicelate dispuse într-un panicul lax, aparent lateral
cu ramificaţii relativ scurte, cu frunza bracteată subulată, lungă,
în prelungirea tulpini;
- frecventă în pajişti umede, depresiuni, locuri mlăştinoase, turbării
de la câmpie până în zona subalpină.
Juncaceae (rugini)

Luzula luzuloides (Lam.) Dandy & Wilmott (mălaiul cucului)

- plantă perenă cu stoloni scurţi de culoare verde deschis înaltă de 30-60


(80) cm;
- tulpini erecte sau ascendente subţiri (1,5-2 mm) diametru, rigide în
stare uscată striate;
- frunze plane lungi de 10-25 cm şi late de 2-4 (5) mm ciliate cu câte un
smoculeţ de cili albi la gura tecilor;
- inflorescenţa terminală, umbelată, laxă;
- flori albe, albe-verzui, nueori roşiatice sau arămii, reunite câte 2-5 în
glomerule lung-pedunculate, bracteea inflorescenţei în general mai
lungă decât aceasta;
- comună în etajul molidişurilor şi subalpin prin tăieturi de pădure,
rărişuri, tufărişurilor pe soluri acide, afânate adeseori scheletice;
- valore furajeră foarte scăzută datorită gradului redus de
consumabilitate.